Alexandru Todea

Alexandru Todea s-a născut la 5 iunie 1912, la Teleac, al treisprezecelea din cei 16 copii ai familiei de țărani a lui Gheorghe și Maria Todea. Studiile primare le-a urmat în satul natal și la Căcuci,^[4] iar clasele gimnaziale la Reghin. Clasele superioare le-a urmat la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj. În anul 1933, în sesiunea iunie, a promovat examenul de bacalaureat.^[5]

În toamna anului 1933 a fost admis student în anul I la Academia de Teologie din Blaj. După un an de studii universitare urmate la Blaj, în toamna anului 1934, mitropolitul Vasile Suciu l-a trimis pentru studii teologice superioare la Roma, la Colegiul „De Propaganda Fide”. Întrucât în anul universitar precedent urmase (și promovase) anul I la Academia de Teologie de la Blaj, în Cetatea Eternă a fost admis direct în anul al II-lea de Filosofie, iar apoi a urmat încă cinci ani de Teologie. În acest timp a primit ordurile sacre, celibatar fiind.

După ce Alexandru Todea a terminat studiile superioare de teologie, și-a susținut teza de doctorat cu titlul De doctrina milenaria, tractatus exegetico-dogmaticus, în anul 1940, fiind promovat doctor în Teologie.

Activitatea pastorală până în 1948[modificare | modificare sursă]

La 11 decembrie 1938, în timp ce era student în anul al IV-lea de Teologie, a fost hirotonit la Roma diacon de către Iuliu Hossu, episcop de Cluj-Gherla, în prezența ambasadorilor României acreditați pe lângă Italia și Sfântul Scaun.

Pe 25 martie 1939, de sărbătoarea Bunei Vestiri, tânărul diacon Alexandru Todea a fost hirotonit preot, la Roma, de către episcopul rus greco-catolic din diaspora, Alexander Evreinov (en:Alexander Evreinov).

În anul 1940 a revenit în țară și a fost numit cu funcția de secretar mitropolitan, în timpul arhipăstoririi mitropolitului Alexandru Nicolescu, precum și la începutul vacanței scaunului mitropolitan, sub administrația apostolică a episcopului Valeriu Traian Frențiu.

Din 1941 a fost profesor de religie la Școala normală română unită de învățătoare, iar apoi la Liceul de băieți „Sfântul Vasile”, precum și la alte școli de la Blaj, unde a predat religia, latina și italiana. Vorbea limba franceză curent, încă din liceu.^[6]

Din 1945 și până în octombrie 1948, Alexandru Todea a funcționat ca paroh și protopop districtual la Reghin. În această perioadă a fost arestat de mai multe ori de către autoritățile comuniste.

Episcop în clandestinitate și în detenție[modificare | modificare sursă]

După arestarea episcopilor greco-catolici și scoaterea Bisericii Unite în afara legii în 1948 au avut loc în prima fază trei consacrări episcopale fără acordul autorităților comuniste: la 30 noiembrie 1948 a fost hirotonit episcop preotul Ioan Ploscaru de la Lugoj, în 6 martie 1949 preotul Ioan Dragomir de la Baia Mare, iar în 19 noiembrie 1950 a fost consacrat în clandestinitate Alexandru Todea. În condițiile în care toți episcopii greco-catolici din România erau arestați, inclusiv Ioan Ploscaru și Ioan Dragomir, consacrarea episcopală a lui Alexandru Todea a fost săvârșită de episcopul romano-catolic Iosif Schubert, în capela-baptisteriu a Catedralei „Sf. Iosif” din București. Recomandarea pentru ridicarea protopopului Todea în treapta episcopală a venit din partea cardinalului Pietro Parente, conducătorul său de doctorat.^[7] Todea a fost hirotonit ca episcop titular de Cesaropolis, în fapt auxiliar al episcopului Ioan Suciu, administrator apostolic al Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș (cu sediul în Blaj). A participat, în afară de episcopul nou consacrat și de episcopul consacrator, doar părintele George Guțiu. Securitatea a aflat curând de hirotonirea noului episcop și cunoaștea numele noului ierarh.

După consacrare episcopul Todea a continuat să trăiască și să activeze clandestin, revenind la Reghin. La 31 ianuarie 1951, a fost arestat din nou și dus la sediul Securității din Reghin, apoi la cel din Târgu Mureș, după care a fost transferat la Ministerul de Interne, la Jilava și la Uranus, unde a fost anchetat timp de 13 luni. La procesul din 15 februarie 1952 procurorul a cerut condamnarea sa la moarte.^[8] Tribunalul Militar București l-a condamnat la muncă silnică pe viață. La 28 februarie 1952 a fost mutat la Închisoarea Sighet, unde deja erau încarcerați toți ceilalți episcopi români uniți cu Roma, cu excepția episcopului Vasile Aftenie, care a fost ucis la București, la 10 mai 1950.

În închisoare i s-a dat sarcina să curețe culoarul, precum și alte locuri. După 13 ani de închisoare, a fost grațiat în august 1964, odată cu toți deținuții politici.

După eliberare, s-a stabilit la Reghin, unde a păstorit clandestin miile de credincioși din părțile locului.

În august 1971 a oficiat la Solovăstru slujba de înmormântare a unchiului Virginiei Zehan, eveniment la care au participat circa 4.000 de persoane, conform documentelor Securității.^[9] Protopopul ortodox al Reghinului, Mihai Ciobanu, neliniștit de activitatea pastorală a episcopului Todea, s-a exprimat astfel: „Îl trimit eu de unde a venit” (adică la închisoare).^[10]

Pe 14 martie 1986 a fost ales de către Conferința Episcopilor Catolici în funcția de mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, alegere comunicată Sfântului Scaun.^[11]

Arhiepiscop de Alba Iulia și Făgăraș, Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma[modificare | modificare sursă]

După data de 22 decembrie 1989, mitropolitul Alexandru Todea și-a continuat activitatea, în condiții de libertate. La 12 martie 1990, Sfântul Scaun l-a dezlegat de titlul de episcop de Cesaropolis și, ținând cont de preferințele conferinței episcopatului din 14 martie 1986, l-a numit Arhiepiscop de Alba Iulia și Făgăraș și l-a confirmat ca Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică).

Cardinal al Bisericii Universale[modificare | modificare sursă]

Mormântul Cardinalului Alexandru Todea

La 28 mai 1991, papa Ioan Paul al II-lea a anunțat crearea a 22 de cardinali, între care se aflau arhiepiscopul de Făgăraș și Alba Iulia Alexandru Todea și arhiepiscopul italian Angelo Sodano ^[12]. La 28 și 29 iunie 1991, a avut loc, la Roma, „proclamarea festivă” a noilor cardinali.^[13]

Trei ani mai târziu, la 20 iulie 1994, Alexandru Todea s-a retras de la conducerea efectivă a Mitropoliei Blajului, din motive de boală.

Sfârșitul vieții[modificare | modificare sursă]

A trecut la cele veșnice pe 22 mai 2002. Este înmormântat în Catedrala Sfânta Treime din Blaj.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Pentru tine învățătoare apostolă, Tipografia Seminarului Blaj, 1942 (Semnată "Părintele Todea")
Cascada Tinereții, Tipografia "Lumina" - Miron Roșu, Blaj, 1943 (Semnată "Dr. Alexandru Todea, preot-profesor")
Rugăciunea tineretului, Tipografia "Lumina" Miron Roșu, Blaj, 1945 (Semnată "Păr. Dr. Alexandru Todea, profesor" este o Carte de rugăciuni de 400 de pagini)

Titluri de onoare[modificare | modificare sursă]

Numismatică[modificare | modificare sursă]

La data de 29 octombrie 2012, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă aniversară, cu valoarea nominală de 10 lei, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea cardinalului Alexandru Todea, în atenția colecționarilor.^[14] Moneda este din argint, cu titlul de 999‰, de calitate proof, are greutatea de 31,103 grame și diametrul de 37 mm. Cantul monedei este zimțat, iar moneda este emisă într-un tiraj de 500 de exemplare.

Pe avers este gravată imaginea Catedralei Sfânta Treime din Blaj, valoarea nominală a monedei, 10 LEI, Stema României, iar circular, de-a lungul marginii monedei, a fost gravat anul emisiunii (milesimul) 2012 și inscripțiile ROMANIA și CATEDRALA SF. TREIME, BLAJ.

Pe reversul monedei se află gravat portretul cardinalului Alexandru Todea, anii între care a trăit, 1912 și 2002, iar pe marginea monedei, în arc de cerc, textul: CARDINALUL ALEXANDRU TODEA.^[15]

Moneda are putere de circulație pe teritoriul României.

Fiecare monedă din emisiunea numismatică „100 de ani de la nașterea cardinalului Alexandru Todea” este ambalată în câte o capsulă de metracrilat transparent și este însoțită de câte o broșură de prezentate a emisiunii numismatice, cu texte în română, engleză și franceză. În broșură este inclus certificatul de autenticitate, numerotat, cu semnăturile guvernatorului Băncii Naționale a României și casierului central.^[16]

Note[modificare | modificare sursă]

^ ^a ^b ^c ^d Alexandru Todea, Find a Grave, accesat în 9 octombrie 2017
^ Czech National Authority Database, accesat în 1 martie 2022
^ ^a ^b Academia Română - Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – T, accesat 20 februarie 2017
^ Căcuci era satul natal al mamei, situat nu departe de Teleac.
^ Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea. La 80 de ani (1912-1992), p. 14.
^ Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea, p. 18.
^ Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan: Cardinalul Alexandru Todea. In memoriam, Blaj 2002, pag. 68 și urm.
^ Cu mențiunea: „Periculos pentru societate”
^ ASRI, fond D, dosar 760, ff. 105-108, fișa personală a episcopului Todea, citat după: Cristian Vasile, Între Vatican și Kremlin, Curtea Veche, București, pag. 348.
^ ASRI, fond D, dosar 760, f. 71, fișa personală a episcopului Todea, citat după: Cristian Vasile, Între Vatican și Kremlin, Curtea Veche, București, pag. 274.
^ Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea, pp. 37-38.
^ Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea, pp. 80-82.
^ Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea, pp. 83-85.
^ Catholica.ro: Monedă aniversară Cardinal Alexandru Todea Articol accesat la 2 noiembrie 2012.
^ Emisiunea numismatică „100 de ani de la nașterea cardinalului Alexandru Todea”
^ Emisiune numismatică - monedă din argint dedicată aniversării a 100 de ani de la nașterea cardinalului Alexandru Todea

Surse bibliografice[modificare | modificare sursă]

Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea. La 80 de ani (1912-1992), Editat de "Ordinul [Monahal] Sfîntul Vasile cel Mare", Provincia "Sf. Apostoli Petru și Pavel" România, Tipografia Gloria Cluj.
Ioan M. Bota, (1994), Istoria Bisericii Universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură "Viața Creștină", Cluj-Napoca.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Serial - Sfintii inchisorilor Cardinalul Alexandru Todea - Un strigat si-o lumina in pustiu, 18 septembrie 2007, Ionut Baias, HotNews.ro
Viața unui sfânt: Alexandru Todea Arhivat în 23 februarie 2014, la Wayback Machine., 16 august 2013, Virgil Lazar, România liberă

Predecesor:
Alexandru Rusu

Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma
14 martie 1986 - 20 iulie 1994

Succesor:
Lucian Mureșan

[a199ba2ba01017cacbce5b4b14006a29-1] Alexandru Todea, Find a Grave, accesat în 9 octombrie 2017

[826478c932918a4663af77a600e74645-2] Czech National Authority Database, accesat în 1 martie 2022

[acad-3] Academia Română - Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – T, accesat 20 februarie 2017

[4] Căcuci era satul natal al mamei, situat nu departe de Teleac.

[5] Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea. La 80 de ani (1912-1992), p. 14.

[6] Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea, p. 18.

[7] Alexandru Petărlecean, Ion Moldovan: Cardinalul Alexandru Todea. In memoriam, Blaj 2002, pag. 68 și urm.

[8] Cu mențiunea: „Periculos pentru societate”

[9] ASRI, fond D, dosar 760, ff. 105-108, fișa personală a episcopului Todea, citat după: Cristian Vasile, Între Vatican și Kremlin, Curtea Veche, București, pag. 348.

[10] ASRI, fond D, dosar 760, f. 71, fișa personală a episcopului Todea, citat după: Cristian Vasile, Între Vatican și Kremlin, Curtea Veche, București, pag. 274.

[11] Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea, pp. 37-38.

[12] Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea, pp. 80-82.

[13] Ieromonah Dr. Silvestru A. Prunduș OSMB & Clemente Plaianu, (1992), Cardinalul Dr. Alexandru Todea, pp. 83-85.

[14] Catholica.ro: Monedă aniversară Cardinal Alexandru Todea Articol accesat la 2 noiembrie 2012.

[15] Emisiunea numismatică „100 de ani de la nașterea cardinalului Alexandru Todea”

[16] Emisiune numismatică - monedă din argint dedicată aniversării a 100 de ani de la nașterea cardinalului Alexandru Todea

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]