Ioan Dragomir
Sari la navigare
Sari la căutare
Ioan Dragomir | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] ![]() Maramureș, România ![]() |
Decedat | (79 de ani) ![]() București, România ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() ![]() |
Religie | Biserica Română Unită cu Roma ![]() |
Ocupație | preot catolic[*] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Ioan Dragomir (n. 11 octombrie 1905, Ariniș, din Austro-Ungaria – d. 25 aprilie 1985, București, din România) a fost un episcop clandestin al Bisericii Române Unite cu Roma, care a activat în Episcopia de Maramureș în perioada interdicției din timpul regimului comunist.
În anul 1948 era protopop greco-catolic de Satu Mare. A fost arestat pentru prima dată în aprilie 1948.[2]
La 19 decembrie 1964 l-a hirotonit ca preot pe Lucian Mureșan, devenit ulterior arhiepiscop și cardinal, iar în 1965 l-a hirotonit ca preot pe Alexandru Mesaroș, ulterior episcop al Lugojului.[3]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în
- ^ Cicerone Ionițoiu, Procesul comunismului. Episcopii greco-catolici, pag. 6.
- ^ PSS Alexandru, 50 de ani de la hirotonirea întru preot, bru.ro, 5 mai 2015.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Gheorghe Velea, Episcopul Ioan Dragomir, în: Viața Creștină XVI (2005), nr. 11, p. 20-21 și nr. 12, p. 21.
|