Ioan Dragomir

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Ioan Dragomir
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Maramureș, România Modificați la Wikidata
Decedat (79 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlags of Austria-Hungary.png Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot catolic[*] Modificați la Wikidata

Ioan Dragomir (n. 11 octombrie 1905, Ariniș – d. 25 aprilie 1985, București) a fost un episcop clandestin al Bisericii Române Unite cu Roma, care a activat în Episcopia de Maramureș în perioada interdicției din timpul regimului comunist.

În anul 1948 era protopop greco-catolic de Satu Mare. A fost arestat pentru prima dată în aprilie 1948.[2]

La 19 decembrie 1964 l-a hirotonit ca preot pe Lucian Mureșan, devenit ulterior arhiepiscop și cardinal, iar în 1965 l-a hirotonit ca preot pe Alexandru Mesaroș, ulterior episcop al Lugojului.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în  
  2. ^ Cicerone Ionițoiu, Procesul comunismului. Episcopii greco-catolici, pag. 6.
  3. ^ PSS Alexandru, 50 de ani de la hirotonirea întru preot, bru.ro, 5 mai 2015.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Gheorghe Velea, Episcopul Ioan Dragomir, în: Viața Creștină XVI (2005), nr. 11, p. 20-21 și nr. 12, p. 21.