Ioan Dragomir
| Ioan Dragomir | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Ariniș, Austro-Ungaria |
| Decedat | (79 de ani) București, România |
| Cetățenie |  Austro-Ungaria Regatul României România |
| Religie | Biserica Română Unită cu Roma |
| Ocupație | preot greco-catolic[*] Episcop greco-catolic român[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Ioan Dragomir (n. 11 octombrie 1905, Ariniș, din Austro-Ungaria – d. 25 aprilie 1985, București, din România) a fost un ierarh al Bisericii Române Unite cu Roma, care a activat în clandestinitate, în perioada interdicției cultului greco-catolic din timpul regimului comunist, ca episcop auxiliar pentru Eparhia de Maramureș.
În anul 1948 era protopop greco-catolic de Satu Mare. A fost arestat, pentru prima dată, în aprilie 1948.[2] În data de 6 martie 1949 arhiepiscopul Gerald Patrick O'Hara, însărcinatul de afaceri al Nunțiaturii Apostolice din România, l-a hirotonit episcop. În această calitate de ierarh greco-catolic Ioan Dragomir a fost urmărit și prigonit de către regimul comunist. După ruperea legăturilor diplomatice dintre România și Vatican în anul 1950, Ioan Dragomir a fost prins, arestat, condamnat și încarcerat. A fost eliberat în 1964, în urma decretului de grațiere a condamnaților politici.[3]
La 19 decembrie 1964 l-a hirotonit preot pe Lucian Mureșan, devenit ulterior arhiepiscop-mitropolit și cardinal. Un an mai târziu, în 1965, l-a hirotonit ca preot pe Alexandru Mesaroș, viitorul episcop român unit al Lugojului, după 1989.[4]
Agostino Casaroli, cardinal secretar de stat și artizan al Ostpolitik, a trimis preoților și credincioșilor români uniți din Eparhia de Maramureș (scoasă în afara legii, conform autorităților române de atunci), o telegramă de condoleanțe la moartea episcopului Ioan Dragomir, anunțând totodată că Papa Ioan Paul al II-lea a celebrat o Sfântă Liturghie pentru sufletul ierarhului decedat, trimițând totodată și binecuvântarea apostolică pentru toți credincioșii din România.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Catholic-Hierarchy.org, accesat în
- ^ Cicerone Ionițoiu, Procesul comunismului. Episcopii greco-catolici, pag. 6.
- ^ PS Ioan Dragomir | Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, www.bru.ro
- ^ PSS Alexandru, 50 de ani de la hirotonirea întru preot, bru.ro, 5 mai 2015.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Gheorghe Velea, Episcopul Ioan Dragomir, în: Viața Creștină XVI (2005), nr. 11, p. 20-21 și nr. 12, p. 21.
- Episcopi de Maramureș
- Români din Austro-Ungaria
- Români din secolul al XX-lea
- Preoți victime ale regimului comunist din România
- Nașteri în 1905
- Decese în 1985
- Oameni din județul Maramureș
- Deținuți politici din România
- Persecutați de către organele de stat ale României comuniste
- Persoane grațiate sau amnistiate
- Anticomuniști
- Decese în București
- Victime ale regimului comunist din România