Stema României

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Stema României
Coat of arms of Romania.svg
Detalii
Data adoptării 2016
Variante anterioare 1922-1947 — stema Regatului României;
1992-2016 - stema României

Stema României, adoptată de cele două Camere ale Parlamentului, reunite în sesiunea din 10 septembrie 1992, constă într-un vultur sau o acvilă, pe un scut, având aripile deschise; în cioc ține o cruce iar în gheare o spadă și un sceptru. Între aripile protectoare se află un scut împărțit în cinci părți cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice:

  • Stema Olteniei: În 1872 pe emblema Principatelor Unite a fost introdus separat, în afara vulturului Munteniei și bourului moldovenesc și simbolul Olteniei, pe un fond roșu, un leu încoronat ieșea dintr-o coroana antică și o stea, totul din aur. Din 1921 ea a căpătat forma de azi, în cartierul al treilea, pe fond roșu, un leu ieșind dintr-un pod (podul de la Drobeta, ambele de aur).
  • Stema Transilvaniei: scut împărțit în două câmpuri: în câmpul superior era o jumătate de acvilă, cu zborul desfăcut, ieșind din linia de demarcație, iar în câmpul inferior, turnuri de cetate, ultimele amintind de vechiul nume al Transilvaniei, Siebenbürgen ("Șapte cetăți"), nume atestat din anul 1296. Stema Transilvaniei este atestată din secolul al XVI-lea.
  • Banatul, Crișana și Maramureșul nu au avut steme, dar pe 23 iunie 1921, a fost stabilit ca stema Olteniei să fie atribuită și Banatului iar stema Transilvaniei să fie atribuită și Crișanei și Maramureșului.
  • Stema Dobrogei: constă din doi delfini afrontați, pe fond de azur, dispuși cu capul în jos. Simbolul a fost introdus pe stemă în 1872, și reprezenta inițial „Ținuturile Mării”, întrucât la acea dată România nu deținea și nu revendica Dobrogea, având însă ieșire la Marea Neagră prin fâșia Cahul-Bolgrad-Ismail. După 1878, când România a schimbat acest teritoriu cu Dobrogea de Nord, însemnul heraldic se referă la aceasta din urmă.[2]

La baza stemei actuale stă stema României interbelice, care a fost proiectată în anul 1921 de heraldistul clujean József Sebestyén, la cererea regelui Ferdinand I al României.[3] Stemei actuale îi lipsește, față de stema interbelică, câmpul argintiu-negru din interior (simbolul heraldic al Casei de Hohenzollern). Crucea de deasupra coroanei nu era o cruce simplă, ci era crucea decorației "Trecerea Dunării".

Un proiect de lege, care readuce Coroana de Oțel a Regilor României pe capul acvilei din stemă, a fost adoptat de camerele Parlamentului în prima jumătate a lui 2016.[4][5] Legea a fost promulgată la 11 iulie 2016 de către președintele Klaus Iohannis.[6] Deși proiectul a fost bine primit de public, ca un prim pas spre îndelung-așteptata recuperare a simbolurilor heraldice românești normale, care au semnificație istorică, el a primit și critici pentru că nu reașează Coroana în locul ei firesc, deasupra scutului albastru (în Stema Regală, Coroana de Oțel gri se găsește pe scut, având dimensiune mare, iar acvila romană poartă pe cap o coroană de aur mică, de forma celei din decorația "Trecerea Dunării").

În stema republicană actuală, reprezentarea grafică a sceptrului ținut în gheare de acvila romană nu este cea tradițională, cu capătul în forma florii de crin (fleur-de-lys - un simbol regal provenind din tradiția franceză, care se regăsește în majoritatea stemelor lumii, inclusiv în stema interbelică a Regatului României), ci încă amintește de cea a „sceptrului prezidențial” primit în dar de presedintele Nicolae Ceaușescu din partea Marii Adunări Naționale, în perioada comunistă (1974).

Până la data de 31 decembrie 2018, autoritățile publice au avut obligația să înlocuiască stemele și sigiliile existente în prezent cu noul model al acestora. De la 1 ianuarie 2019 nu mai este permisă folosirea stemei României fără acvila încoronată.

Imagini[modificare | modificare sursă]

Steagul României
Acest articol face parte
din seria Însemnele României
Drapelul României
Stema României
Imnul României
Heraldica României
Decorațiile României
Timbrele României
Leul românesc
Însemnele regalității române
 vizualizare  discuție  modificare 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Simbolul netăgăduit al stemei Țării Românești este pasărea cu capul conturnat, având în cioc o cruce, dar dat fiind că stema apare în surse în mai multe variante, tot restul este contestat: forma stemei?; specia păsării (acvilă? corb?); simbolistica crucii (exclusiv ortodoxă, sau creștină în general?); prezența sau absența altor elemente (soare? lună nouă? stele? stâncă? ienupăr?); și mai vehement decât tot restul, culoarea „smalțului” adică a fundalului („argint” adică alb ca în sursele alb-negru precum D. Gusti, Constantin Orghidan, Mircea Vulcanescu & Virgiliu Leonte, Enciclopedia României, Imprimeria Naţională. Bucureşti 1938-1943, sau „azur" adică albastru ca în sursele cu culori precum [1], [2] sau [3]?). Până și endonimul „Țara Românească” (Ца́ра Ромѫнѣ́скъ în pisaniile și în documentele vechi) a fost violent contestat de autorii care, referindu-se la sursele din diferite alte limbi, au dedus din acestea că exonimul „Valahia” ar fi fost anterior și singurul oficial pentru a desemna acest stat.
  2. ^ Stema României, pe site-ul Președinției României, accesat la 9 iunie 2016
  3. ^ Tudor Radu Tiron, Stemele din biserica reformată de la Căpeni
  4. ^ Letitia Provian (), „Camera Deputaților a adoptat proiectul care modifică stema țării”, Mediafax, accesat în  
  5. ^ „Stema României va fi modificată”, Antena 3, , accesat în  
  6. ^ Lege promulgată de președinte Coroana revine pe stema României; In Cotidianul.ro (online), 16 iulie 2016. Accesat la 16 iulie 2016

Legături externe[modificare | modificare sursă]