Acid miristic
| Acid miristic | |
 | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | 544-63-8 |
| ChEMBL | CHEMBL111077 |
| PubChem CID | 11005 |
| Formulă chimică | C₁₄H₂₈O₂[1]  |
| Masă molară | 228,209 u.a.m.[1] |
| Proprietăți | |
| Densitate | 0,8622 g/cm³ |
| Punct de topire | 55 °C[2] |
| Punct de fierbere | 326,2 °C[3] |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text  | |
Acidul miristic (numele IUPAC: acid 1-tetradecanoic) este un acid gras saturat destul de răspândit, cu formula moleculară CH3(CH2)12COOH. Sărurile și esterii săi sunt cunoscuți sub numele de miristați. Denumirea sa comună provine de la numele științific al nucșoarei (Myristica fragrans), plantă din care a fost izolat pentru prima dată în 1841 de către Lyon Playfair.[4]
Răspândire
[modificare | modificare sursă]
Untul de nucșoară are un conținut de 75% trimiristină, aceasta fiind o trigliceridă a acidului miristic. În afară de nucșoară, acidul mai este întâlnit în uleiul de cocos, grăsimea din lactate, laptele de bovine (8-14%) și în laptele matern uman (8,6%), fiind de asemenea și un component al multor grăsimi animale.[5] Se mai găsește în rizomii speciilor de stânjenel (Iris sp.), precum Iris germanica și Iris pallida.[6][7]
Proprietăți
[modificare | modificare sursă]Prin reducerea sa se obține aldehidă miristică și alcool miristic (1-tetradecanol).
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c „Acid miristic”, Tetradecanoic acid (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ Jean-Claude Bradley Open Melting Point Dataset
- ^ Charged aerosol detector response modeling for fatty acids based on experimental settings and molecular features: a machine learning approach[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Playfair, Lyon (). „XX. On a new fat acid in the butter of nutmegs”. Philosophical Magazine. Series 3. 18 (115): 102–113. doi:10.1080/14786444108650255. ISSN 1941-5966.
- ^ „Lexicon of lipid nutrition (IUPAC Technical Report)”. Pure and Applied Chemistry. 73 (4): 685–744. . doi:10.1351/pac200173040685.
- ^ Council of Europe, August 2007 Natural Sources of Flavourings, Volume 2, p. 103, pe Google Books
- ^ John Charles Sawer Odorographia a natural history of raw materials and drugs used in the perfume industry intended to serve growers, manufacturers and consumers, p. 108, pe Google Books
| ||||||||||||||||||||