Formulă chimică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Al2(SO4)3
Sulfatul de aluminiu are formula chimică Al2(SO4)3. Forma hexahidratată are formula Al2(SO4)3•16H2O.
Formula structurală pentru n-butan. Aceasta nu este o formulă chimică, ci următoarele: formula empirică C2H5, formula moleculară C4H10 și formula restrânsă CH3CH2CH2CH3.

Formula chimică sau formula moleculară este o expresie care reprezintă compoziția unei substanțe chimice pure cu ajutorul simbolurilor pentru elementele chimice constitutive. Această formulă servește în chimie pentru indicarea numărului de atomi dintr-o moleculă, iar cifrele indică raportul în care se află atomii. Indicarea tipului legăturilor și a orientării lor se face prin formula structurală.

Tipuri[modificare | modificare sursă]

Cel mai simplu tip de formulă chimică este formula empirică sau brută, care reprezintă proporția fiecărui element dintr-un compus. Formula moleculară este acea formulă chimică ce nu oferă nicio informație referitoare la structură, dar reprezintă numărul corect de atom din fiecare element chimic. Formula structurală nu este în sine o formulă chimică, ci este o reprezentare mai complexă care oferă detalii referitoare la structura chimică (cu ajutorul desenelor, proiecțiilor, etc.). Formula structurală restrânsă sau condensată este acea formulă prin care se reprezintă structura într-un mod compact, ca o formulă moleculară „desfăcută”.

Semnificație[modificare | modificare sursă]

Formula chimică indică elementele care se combină și raportul numeric al particulelor în care acestea reacționează. Formula brută reprezintă raportul numeric în care se combină particulele dintr-un compus chimic. O formulă chimica nu indică ce tipuri de particule se combină. De exemplu, în clorura de sodiu, NaCl, particulele componente sunt ioni, iar în apă, H2O, particulele sunt atomi.

Stabiliree[modificare | modificare sursă]

Pentru a stabili formula unei substanțe chimice este necesară cunoașterea valenței.

Exemplu[modificare | modificare sursă]

Pentru a exemplifica această operație, vom realiza scrierea oxidului de magneziu. Reprezentarea se face astfel:

  • Se scriu simbolurile elementelor invers de cum se aud: MgO
  • Scrierea valenței elementelor deasupra simbolurilor
  • Simplificarea valențelor(după caz)
  • Scrierea indicilor astfel: valența unui element se scrie indice la vecinul său. Indicele 1 NU se scrie.
Orientarea în spațiu a atomilor cu prezentarea scheletului moleculei apare în formula structurală.

Referințe[modificare | modificare sursă]