2020 în știință

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
2020 în știință
20182019202020212022
Vezi și: Alte evenimente în 2020


O serie de evenimente științifice semnificative sunt programate să aibă loc în 2020.

Evenimente[modificare | modificare sursă]

Ianuarie[modificare | modificare sursă]

6 ianuarie: NASA raportează descoperirea TOI 700 d, prima exoplanetă de dimensiuni terestre, situată la doar 100 de ani-lumină de Sistemul nostru Solar.[1] (concept artistic)
  • 1 ianuarie – Cercetătorii demonstrează un sistem de inteligență artificială, bazat pe un algoritm Google DeepMind, care este capabil să depășească experții umani în detectarea cancerului de sân.[2][3]
  • 3 ianuarie – Astronomii raportează dovezi care sugerează că planeta Venus este în prezent activă din punct de vedere vulcanic, iar reziduurile din această activitate pot fi o sursă potențială de nutrienți pentru posibile microorganisme din atmosfera venusiană.[4][5][6]
  • 6 ianuarie
    • Astronomii raportează o repetare a emisiilor radio rapide (FRB) (și anume, FRB 180916), al doilea astfel de eceniment localizat cu exactitate, care provine dintr-o galaxie spirală de dimensiuni medii aflată la 500 de milioane de ani-lumină.[7][8][9]
    • NASA raportează descoperirea TOI 700 d, prima exoplanetă de dimensiuni terestre, situată la doar 100 de ani-lumină de Sistemul nostru Solar, a fost descoperită de satelitul TESS.[1]
  • 7 ianuarie
    • Astronomii de la Harvard descriu „Valul Radcliffe”, o panglică uriașă de gaz care se întinde pe 9.000 de ani-lumină, cea mai mare structură gazoasă văzută vreodată pe discul Căii Lactee și se află la aproximativ 500 de ani-lumină de Soare.[10]
    • Fundația Națională de Știință a SUA redenumește telescopul Large Synoptic Survey (LSST) în Observatorul Vera C. Rubin (VRO) în onoarea astronomului Vera Rubin, care este notabilă pentru munca sa de pionierat în curba de rotație galactică, care a furnizat dovezi despre existența materiei întunecate.[11][12]
13 ianuarie: Cel mai vechi material solid de pe Pământ este praful de pe meteoritul Murchison, estimat la o vechime de 7 miliarde de ani, cu miliarde de ani mai vechi decât vârsta de 4,54 miliarde de ani a Pământului.[13]
  • 8 ianuarie – Oamenii de știință publică dovezi din peșterile siberiene care sugerează că gheața de vară din Oceanul Arctic joacă un rol esențial în stabilizarea permafrostului și a depozitului său mare de carbon.[14]
  • 10 ianuarie – Oamenii de știință raportează descoperirea celui mai vechi tract digestiv animal, găsit în fosile, descoperite în apropierea de Pahrumo, Nevada. Aparținea unui membru al familiei Cloudinidae, un organism asemănător unui vierme, care a trăit în timpul Ediacaranului târziu, acum aproximativ 550 de milioane de ani.[15][16]
  • 13 ianuarie – Astronomii raportează că cel mai vechi material solid de pe Pământ este praful de pe meteoritul Murchison, estimat la o vechime de 7 miliarde de ani, cu miliarde de ani mai vechi decât vârsta de 4,54 miliarde de ani a Pământului.[13][17]
  • 15 ianuarie
    • Cercetătorii raportează pentru prima dată că originea fosforului, un element esențial al vieții, a fost inițial format în regiuni formatoare de stele și transportat de comete sub formă de monoxid de fosfor în întreg spațiul exterior, inclusiv pe Pământul timpuriu.[18][19]
    • Cercetătorii de la Universitatea Colorado Boulder, SUA, anunță că au dezvoltat ceea ce numesc „beton viu”, alcătuit din nisip, hidrogel și bacterii. Echipa consideră că în viitor, se pot obține structuri de construcții care ar putea „să-și vindece propriile crăpături, să aspire toxine periculoase din aer și chiar să strălucească la comandă”.[20]
  • 16 ianuarie – Conform unui studiu la care au participat cercetători de la mai multe universități, dispariția dinozaurilor în urmă cu aproximativ 66 de milioane de ani a fost în cea mai mare parte rezultatul unui impact cu meteorit și nu un rezultat al vulcanismului.[21][22]
  • 20 ianuarie – Folosind tehnici de mapare cu raze-X, astronomii anunță calcularea masei și rotației, pentru prima dată, a unei găuri negre supermasive, în special gaura neagră din mijlocul galaxiei IRAS 13224-3809 situată la aproximativ 1 miliard de ani-lumină de Terra.[23][24]
31 ianuarie: Oamenii de știință raportează o imagine de ansamblu asupra focarului de coronavirus din China (2019-nCoV).[25][26][27]
  • 21 ianuarie
    • Conform unui studiu al Universității Curtin, Australia, cel mai vechi crater terestru format în urma impactului cu un asteroid, este situat în Australia de Vest și are vârsta de 2,2 miliarde de ani. Are un diametru de aproximativ 70 de kilometri și a fost datat cu ajutorul microsondei ionice de înaltă rezoluție sensibilă.[28][29]
    • Cercetătorii de la Universitatea New South Wales prezintă dovezi că ornitorincul este în pericol de dispariție, din cauza construcției barajelor, despăduririlor masive, schimbări climatice și perioade din ce în ce mai severe de secetă.[30]
  • 22 ianuarie – China lansează o cantitate mare de date și imagini de înaltă rezoluție de la rover-ul misiunii Chang'e 4, care studiază partea nevăzută a Lunii începând cu 3 ianuarie 2019.[31]
  • 23 ianuarie – Cercetătorii de la Universitatea din Londra anunță prima replicare a unui tract vocal și simularea vocală a unei mumii egiptene.[32]
  • 24 ianuarie – Pentru prima dată, oamenii de știință descoperă mitocondrii existente în sângele uman care nu fac parte dintr-o celulă mai mare.[33]
  • 27 ianuarie
  • 31 ianuarie – Oamenii de știință raportează o imagine de ansamblu asupra focarului de coronavirus din China (2019-nCoV), incluzând posibila infectabilitate, rata mortalității, timpul de incubație, capacitatea la nivel mondial de a opri infecția și timpul estimat pentru un vaccin (împreună cu o comparație cu alte focare similare).[25][26][27]

Februarie[modificare | modificare sursă]

12 februarie: NASA lansează o imagine mult îmbunătățită a fotografiei iconice Un punct azuriu - planeta Pământ văzută de la 6 miliarde de kilometri distanță - făcută de sonda spațială Voyager 1 la 14 februarie 1990.[36]
  • 3 februarie – Astronomii raportează că, pentru prima dată, repetarea impulsurilor dintr-o sursă de emisii radio rapide (fast radio bursts - FRB) s-ar părea că are o periodicitate regulată, în special FRB 180916, situată la aproximativ 500 de milioane de ani-lumină de Pământ, care pulsează la fiecare 16.35+0.18
    −0.18
    zile.[37][38][39]
  • 9 februarie – O temperatură record de 20,7 °C (69,3 °F) este înregistrată în Antartica, pe Insula Seymour. Recordul anterior fusese de 19,8 °C înregistrat în Insulele Orkney de Sud la 30 ianuarie 1982.[40][41]
  • 10 februarie
  • 12 februarie – Oameni de știință brazilieni anunță descoperirea unui nou "Yaravirus" amibă în Lacul Pampulha. Tulpina s-a dovedit a fi semnificativ mai mică decât orice virus amoebic cunoscut, iar 90% din genomul său pare a fi alcătuit din gene care nu au mai fost văzute până acum la nici o altă formă de viață.[44][45][46]
  • 12 februarie – NASA lansează o imagine mult îmbunătățită a fotografiei iconice Un punct azuriu - planeta Pământ văzută de la 6 miliarde de kilometri distanță - făcută de sonda spațială Voyager 1 la 14 februarie 1990.[36]
  • 13 februarie – NASA publică un studiu detaliat asupra 486958 Arrokoth, obiectul centurii Kuiper vizitat de sonda New Horizons în ianuarie 2019.[47][48][49]
  • 14 februarie – Astronomii raportează că luminozitatea stelei gigant Betelgeuse, care este de aproape o mie de ori mai mare ca Soarele, nu numai că a scăzut cu un factor de aproximativ 2,5, de la magnitudinea 0,5 până la 1,5, dar acum steaua nu mai poate fi rotundă. Cu toate acestea, astronomii cred că o explozie în supernovă poate să nu fie iminent.[50]
Comparația imaginilor stelei Betelgeuse realizate în ianuarie 2019 și decembrie 2019, care arată schimbările de luminozitate și formă
  • 19 februarie – Cercetătorii raportează dovezi pentru o domesticire timpurie a câinilor cu peste 28.500 de ani în urmă, cel mai cunoscut exemplu de domesticire datând undeva în Paleoliticul mijlociu sau târziu, în ultima perioadă glaciară.[51][52]
  • 24 februarie – Un studiu al sezonului australian 2019-2020 al focului de tufă, publicat în Nature, constată că 21% din pădurile Australiei (cu excepția Tasmaniei) au ars, o cifră descrisă drept „fără precedent” și care „depășește cu mult incendii anterioare atât în Australia cât și la nivel global".[53][54]
  • 25 februarie – Oamenii de știință de la Universitatea Tel Aviv raportează descoperirea primului animal care nu respiră oxigen, Henneguya salminicola, un parazit cu 10 celule care trăiește în mușchiul somonului.[55]
  • 26 februarie
    • Astronomii chinezi raportează, pentru prima dată, o imagine de înaltă rezoluție a unei secvențe de ejecție lunară și, de asemenea, o analiză directă a arhitecturii sale interne. Acestea s-au bazat pe observațiile făcute de Lunar Penetrating Radar (LPR) la bordul roverului Yutu-2, parte a misiunii Chang'e 4, în timp ce studiază Fața ascunsă a Lunii.[56][57]
    • Într-un studiu publicat în revista Science Advances, cercetătorii chinezi au dovedit, în baza analizelor ADN, existența a două specii de panda roșu - panda roșu chinez și panda roșu himalayan.[58]
    • Astronomii de la Catalina Sky Survey din Arizona, Statele Unite, spun că un obiect cunoscut sub numele de 2020 CD3 a fost capturat de câmpul gravitațional al Pământului și a fost pe orbită din 2017, devenind un satelit natural temporar al Pământului. Centrul Planetelor Minore confirmă descoperirile și spune că „nu a fost găsită nici o legătură cu un obiect artificial cunoscut”, ceea ce presupune că obiectul este un asteroid.[59]
  • 27 februarie – Astronomii raportează că o cavitate din super-roiul Ofiucus, provenită dintr-o gaură neagră supermasivă, este rezultatul celei mai mari explozii cunoscute din Univers de la Big Bang.[60][61]

Martie[modificare | modificare sursă]

Coral albit
Coral sănătos
26 martie: Marea Barieră de Corali a Australiei este afectată, pentru a treia oară în ultimii cinci ani, de o albire în masă.
  • 3 martie – Cercetătorii raportează că condensatul Bose-Einstein d*(2830) hexaquark s-ar fi putut forma în universul timpuriu, cu o rată de producție suficient de mare pentru a reprezenta 85% din materia considerată a fi materie întunecată și, prin urmare, ar putea fi un posibil nou candidat pentru materia întunecată. Ei au arătat anterior că se comportă ca materia întunecată.[62][63][64][65]
  • 4 martie
    • NASA publică fotografia cu cea mai mare rezoluție (1,8 miliarde de pixeli) obținută vreodată până acum pe Marte, realizată de roverul Curiosity. Fotografia este asamblată din 1.000 de imagini realizate în octombrie 2019 și prezintă „Glen Torridon”, o regiune aflată lângă Muntele Sharp. (vezi imaginea).[66]
    • Oamenii de știință raportează că s-a folosit editarea genelor prin CRISPR-Cas9 în interiorul corpului uman pentru prima dată. Scopul a fost restaurarea vederii unui pacient cu amauroză congenitală Leber moștenită și poate dura până la o lună pentru a vedea dacă procedura a avut succes. Într-un studiu chirurgical de o oră medicii au injectat sub retina pacientului trei picături de fluid care conțin viruși. În testele anterioare pe țesut uman, șoareci și maimuțe oamenii de știință au putut să corecteze jumătate din celule cu mutația cauzatoare de boală, ceea ce a fost mai mult decât ceea ce este necesar pentru a restabili vederea.[67][68][69][70]
  • 10 martie
    • Fizicianul Lucas Lombriser de la Universitatea din Geneva prezintă o modalitate posibilă de reconciliere a celor două determinări semnificativ diferite ale constantei Hubble, propunând noțiunea unei „bule” vaste în apropiere, cu un diametru de 250 de milioane de ani lumină, adică jumătate din densitatea restului Universului.[71][72]
    • Oamenii de știință publică dovezi potrivit cărora și ecosistemele mari se pot prăbuși pe perioade de timp relativ scurte. Lucrarea lor sugerează că, odată ce este atins un „punct de neîntoarcere”, pădurea tropicală amazoniană ar putea trece la un amestec de arbori și iarbă de tip savană în decurs de 50 de ani.[73][74]
  • 11 martie
    • Academia Chineză de Științe descoperă cel mai mic dinozaur din lume, Oculudentavis khaungraae, în interiorul unei bucăți de chihlimbar vechi de 99 de milioane de ani. Rășina arborelui fosilizat conține craniul de numai 0,2 inci al unui dinozaur non-aviar necunoscut anterior. Se estimează că ar fi avut dimensiunile unui păsări colibri.[75]
    • Cercetătorii care utilizează Very Large Telescope al Observatorului European Austral raportează descoperirea WASP-76b, o exoplanetă cu temperaturi de 2.400 °C (4.352 °F) unde plouă fier topit.[76][77]
29 martie: Cercetătorii raportează dovezi că boala COVID-19, aferentă pandemiei de coronavirus 2019-2020, poate fi transmisă prin aer și că pierderea mirosului și, potrivit altor cercetători, pierderea gustului, ar putea fi semne precoce de infecție.[78][79][80]
  • 12 martie – Astronomii raportează dovezi observaționale ale „fragmentării în curs a nucleului” cometei interstelare 2I/Borisov.[81]
  • 14 martie – Știrile chineze anunță că primul caz confirmat al bolii COVID-19, cauzat de virusul SARS-cov-2, a fost la un pacient de 55 de ani din provincia Hubei și a fost raportat într-un ziar chinez la 17 noiembrie 2019.[82] Până în prezent (14 martie 2020), în provincia Hubei au fost raportate 67.790 de cazuri și 3.075 decese cauzate de virus; o rată a decesului de 4,54%.[82]
  • 18 martie – Paleontologii raportează descoperirea Asteriornis maastrichtensis, cea mai veche pasăre modernă cunoscută din lume, găsită în roci cu vârste cuprinse între 66,8 și 66,7 milioane de ani în urmă.[83]
  • 19 martie – Datele din satelit arată că poluarea aerului a fost redusă semnificativ în țările din întreaga lume după carantina din cauza pandemiei coronavirusului din 2019-2020. Schimbarea bruscă a fost numită „cel mai mare experiment la scară” din punct de vedere al reducerii emisiilor industriale.[84][85]
  • 25 martie – Astronomii NASA raportează detectarea unei bule magnetice atmosferice mari, cunoscută și sub numele de plasmoid, eliberată în spațiul exterior de pe planeta Uranus, după reevaluarea datelor vechi înregistrate de sonda spațială Voyager 2 în timpul unui survol al planetei în 1986.[86][87]
  • 23 martie – Oamenii de știință raportează că au descoperit una dintre cele mai vechi bilateria: Ikaria wariootia din biota Ediacaran (571 până la 539 milioane de ani în urmă) ar putea fi ultimul strămoș al tuturor animalelor care au două laturi simetrice și două deschideri legate de un tract digestiv.[88][89]
  • 26 martie – Marea Barieră de Corali a Australiei este afectată, pentru a treia oară în ultimii cinci ani, de o albire în masă.[90][91]
  • 29 martie – Cercetătorii de la Universitatea din Nebraska Medical Center raportează dovezi că boala COVID-19, aferentă pandemiei de coronavirus 2019-2020, poate fi transmisă prin aer și că pierderea mirosului și, potrivit altor cercetători, pierderea gustului, ar putea fi semne precoce de infecție.[78][79][80]

Aprilie[modificare | modificare sursă]

  • 2 aprilie
    • Oamenii de știință raportează descoperirea celor mai vechi fosile cunoscute, cu o vechime de 2,04 milioane de ani, de Homo erectus în Africa de Sud, care s-ar putea să se suprapună, în aceeași zonă și timp, cu alte hominini, cum ar fi Australopithecus și Paranthropus.[92][93]
    • Oamenii de știință raportează găsirea unor comunități mari de microbi care trăiesc adânc sub fundul mării în roci solide determinate ca având o vechime de până la 104 milioane de ani.[94][95]
  • 8 aprilie – Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au reușit să restabilească mobilitatea la șobolanii afectați de accident vascular cerebral prin reprogramarea celulelor pielii umane pentru a deveni celule nervoase, care au fost apoi transplantate în cortexul cerebral al șobolanilor.[96]
  • 9 aprilie
  • 10 aprilie – Cercetătorii raportează posibila reinfecție a pacienților cu COVID-19 care s-au recuperat din infecția virală.[101][102][103]
  • 13 aprilie – Astronomii raportează descoperirea a „poate cea mai mare supernova văzută vreodată”, numită SN2016aps. Explozia a fost studiată timp de doi ani, până când s-a estompat până la 1% din luminozitatea maximă. Masa supernovei este de 50-100 de ori mai mare decât Soarele.[104][105]
  • 15 aprilie – NASA raportează descoperirea lui Kepler-1649c, o exoplanetă care este mai asemănătoare cu Pământul ca mărime și temperatură decât orice altă exoplanetă găsită până acum în datele de la telescopul spațial Kepler.[106]
  • 19 aprilie – Cercetătorii din China identifică cel puțin 33 de tulpini ale virusului COVID-19. Cea mai agresivă tulpină se dovedește că generează de 270 de ori mai multă sarcină virală decât tipul cel mai puțin agresiv.[107]
  • 20 aprilie – Cometa interstelară 2I/Borisov conține cantități mari de monoxid de carbon și cianură de hidrogen conform noilor date de la ALMA și Telescopul spațial Hubble publicate în Nature Astronomy. Noile descoperiri sugerează că obiectul a fost format în regiunea exterioară rece a sistemului său planetar.[108]
  • 22 aprilie – Pentru prima dată se înregistrează poluare microplastică în gheața marină din Antarctica.[109][110]
  • 28 aprilie – Astronomii raportează observarea unei emisii radio rapide din magnetarul SGR 1935+2154, primul detectat vreodată în Calea Lactee și primul care a fost legat de o sursă cunoscută. [111][112][113][114]

Mai[modificare | modificare sursă]

11 mai: Cercetătorii raportează dezvoltarea globulelor roșii sintetice, care, pentru prima dată, cunosc toate proprietățile și abilitățile naturale ale celulelor naturale (foto) și unele suplimentare.[115]
  • 5 mai
    • Are loc zborul inaugural al rachetei Long March 5B, cea mai nouă și mai puternică rachetă a Chinei. Racheta a lansat noua capsulă spațială destinată transportului astronauților, fără însă a avea un echipaj la bord.[116]
    • Cercetătorii raportează că Polul Nord Magnetic se deplasează datorită alungirii unuia dintre cei doi lobi ai fluxului magnetic negativ și că probabil se va deplasa cu 390–660 km mai departe pe traiectoria sa actuală, spre Siberia în următorul deceniu.[117][118][119]
  • 6 mai – Astronomii raportează posibila descoperire a celei mai apropiate găuri negre de Pământ, la aproximativ 1.000 de ani lumină distanță în sistemul de două stele HR 6819.[120][121]
  • 11 mai – Cercetătorii raportează dezvoltarea globulelor roșii sintetice care, pentru prima dată, cunosc toate proprietățile și abilitățile naturale ale celulelor naturale. Mai mult, hemoglobina, medicamentele, nanoparticulele magnetice și biosenzorii ATP pot permite funcționalități suplimentare non-native.[115][122]
  • 13 mai – A fost identificat cel mai vechi artropod din lume și cel mai vechi animal terestru: un miriapod strămoș al milipedelor de azi, Kampecaris obanensis, datând din Silurian, acum 425 de milioane de ani. Conform studiului, eșantionul de 2,5 cm găsit în Scoția în 1899 adaugă dovezi pentru o co-evoluție rapidă a insectelor și plantelor din comunitățile lacurilor în ecosistemele forestiere complexe în doar 40 de milioane de ani.[123][124][125][126]
  • 15 mai
    • Geologii raportează că cea mai timpurie extincție în masă cunoscută, Extincția Ordovician–Silurian, în urmă cu 445 de milioane de ani, ar fi putut fi rezultatul încălzirii globale, legată de vulcanism și hipoxie (scădere a cantității de oxigen), și nu rezultatul, așa cum s-a considerat anterior, al răcirii și glaciației.[127][128]
    • Un cercetător raportează că, într-o simulare pe calculator, o extincție realistă a populației de Neanderthali poate fi simulată doar atunci când Homo sapiens este considerabil mai eficient în exploatarea resurselor alimentare într-o regiune glaciară, în comparație cu Neanderthalii, încrucișarea speciilor și schimbările climatice abrupte fiind doar contribuitori minori la extincție.[129][130]
  • 18 mai – Se publică o analiză Bayesiană obiectivă care estimează că apariția vieții este probabil un proces rapid și nu un scenariu lent și rar și că apariția inteligenței este mai probabil să fie rară.[131][132]
  • 20 mai – ESA raportează că nava sa spațială Swarm este folosită pentru a înțelege mai bine misterioasa Anomalie Sud Atlantică, prin care câmpul magnetic a pierdut aproximativ 9% din forța sa în medie pe parcursul ultimilor 200 de ani. De asemenea, cercetează procesele din nucleul Pământului care au determinat aceste schimbări, care au provocat tulburări tehnice ale sateliților și pot fi relevante pentru o eventuală inversare geomagnetică și au descoperit că anomalia s-ar putea împărți în două puncte joase separate.[133][134][135][136]
  • 23 mai – Cometa ATLAS ajunge în cel mai apropiat punct al său de Pământ.[137][138][139] Atinge periheliu (cea mai mare apropiere de Soare) la 31 mai. Nava spațială Solar Orbiter a zburat prin coada ionică a cometei ATLAS între 31 mai și 1 iunie.[140][141][142][143][144]
  • 26 mai
    • Astronomii raportează detectarea mai multor explozii foarte puternice, recent clasificate drept Transitiv optic albastru rapid (Fast blue optical transient, FBOT), similare în multe feluri cu exlozia cu mult mai puțină energiee FBOT SN 2018cow observată în 2018.[145][146][147]
    • Simulările realizate de Imperial College London dezvăluie faptul că asteroidul Chicxulub a produs „cel mai rău” scenariu în ceea ce privește letalitatea pentru dinozauri, sosind din nord-est la un unghi de 60°, ceea ce a maximizat cantitatea de gaze și resturi aruncate în atmosfera Pământului.[148]
  • 27 mai – Astronomii raportează că exploziile clasice novae sunt producătorii galactici ai elementului litiu.[149][150]
  • 30 mai – SpaceX lansează cu succes doi astronauți ai NASA pe orbită pe o navă spațială Crew Dragon de la Kennedy Space Center din Florida, prima navă spațială cu echipaj care a decolat de pe pământ american din 2011.[151][152]

Iunie[modificare | modificare sursă]

19 iunie: Este raportată prima subvenție specifică Search for Extra-Terrestrial Intelligence (SETI) pe care NASA a acordat-o în trei decenii. Este prima subvenție finanțată de NASA pentru tehnosemnături de la civilizații extraterestre avansate, altele decât undele radio, inclusiv crearea și popularea unei biblioteci online de tehnosemnături.
  • 1 iunie
    • Astronomii raportează că o potențială sursă pentru Emisiile radio rapide (Fast radio burst - FRB), ar putea fi „fuziuni dintre stele compacte și magnetari care apar din colapsarea nucleului supernovelor”.[153][154]
    • Existența nucleelor de quark în stele neutronice este confirmată de cercetătorii finlandezi.[155][156][157]
    • Cercetătorii publică un studiu folosind date despre verterbratele aflate în pragul extincției și despre vertebratele care au dispărut recent, în care ajung la concluzia că o șasea extincție în masă provocată de om, cel mai probabil accelerează. Studiul accentuează „urgența extremă de a întreprinde acțiuni la nivel mondial mult extinse”.[158][159][160]
  • 3 iunie
    • Cea mai veche și cea mai mare structură din regiunea Maya, o platformă veche de 3.000 de ani cu piramidă, este descoperită cu ajutorul tehnologiei LiDAR.[161]
    • Divergența genetică mitocondrială ar putea fi utilizată pentru a prezice compatibilitatea reproductivă a descendenților hibrizi de mamifere și că oamenii anatomic moderni, Neanderthalii și Denisovanii au fost genetic mai apropiați decât urșii polari și urșii bruni (divergență de 1,6% pentru Neanderthali și oamenii anatomic moderni și 2,4% pentru urși) și, la fel ca urșii, au fost capabili să producă cu ușurință hibrizi sănătoși.[162][163]
  • 12 iunie - Oamenii de știință anunță rezultate preliminare care demonstrează un tratament de succes în timpul unui test clinic al editării genelor CRISPR (CRISPR-Cas9) pentru a trata afecțiuni genetice moștenite - beta talasemia și anemia falciformă.[164][165][166][167]
  • 16 iunie - Astronomii cartografiează atmosfera stelei supergigante roșii Antares în detalii inedite, folosind atât Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) cât și Karl G. Jansky Very Large Array. Este cea mai detaliată hartă a unei stele, în afară de Soare.[168][169][170]
  • 19 iunie - Este raportată prima subvenție specifică Search for Extra-Terrestrial Intelligence (SETI) pe care NASA a acordat-o în trei decenii. Este prima subvenție finanțată de NASA pentru tehnosemnături de la civilizații extraterestre avansate, altele decât undele radio, inclusiv crearea și popularea unei biblioteci online de tehnosemnături.[171][172][173][174]
  • 22 iunie - Astronomii raportează dovezi că planeta pitică Pluto ar fi putut avea un ocean sub-suprafață și, în consecință, ar fi putut fi locuibilă atunci când s-a format.[175][176]
  • 24 iunie - Organizația Meteorologică Mondială anunță noi recorduri pentru cel mai lung fulger (700 km) și „megaflash“ cu cea mai lungă durată (16,73 secunde).[177][178][179][180]

Iulie[modificare | modificare sursă]

1 iulie: J2157 este identificată drept gaura neagră cu cea mai rapidă creștere din Univers.
  • 1 iulie – Astronomii raportează că J2157, descoperit în 2018, este cunoscut acum ca având 34 de miliarde de mase solare și consumă echivalentul a aproape 1 masă solară în fiecare zi, ceea ce o face gaura neagră cu cea mai rapidă creștere cunoscută până acum.[181]
  • 6 iulie – Astronomii raportează dovezi că elementul chimic carbon, al patrulea element chimic ca abundență (după hidrogen, heliu și oxigen) din Univers și unul dintre cele mai esențiale elemente chimice pentru formarea vieții așa cum o știm, a fost format în principal în stele pitice albe, în special cele mai mari decât două mase solare.[182][183]
  • 9 iulie – Organizația Mondială a Sănătății recunoaște formal că virusul COVID-19 poate fi transmis în spații închise prin picături în aer. Persoanele aflate în spații aglomerate, cu ventilație slabă, riscă să fie infectate, în conformitate cu avizele științifice actualizate.[184][185]
  • 10 iulie
  • 19 iulie
    • Emiratele Arabe Unite au lansat cu succes sonda Hope spre Marte, marcând prima misiune interplanetară a lumii arabe. Sonda a fost lansată de la Centrul Spațial Tanegashima din Japonia și este programată să ajungă pe orbita planetei Marte în februarie 2021.[193]
    • După un studiu de 20 de ani, astrofizicienii de la Sloan Digital Sky Survey au lansat cea mai mare și mai detaliată hartă 3D de până acum a Universului, care susține teoria unei geometrii plate a Universului, confirmă faptul că diferite părți par să se extindă la viteze diferite și umple un decalaj de 11 miliarde de ani în istoria expansiunii Universului.[194][195]
28 iulie: Biologii marini raportează că microorganisme aerobe (în principal), aflate în „animație cvasi-suspendată”, s-au găsit în sedimente sărace din punct de vedere organic, cu o vechime de până la 101,5 milioane de ani, la 76 de metri sub fundul mării din Pacificul de Sud Gyre („cel mai mortal loc din ocean”) și ar putea fi formele de viață cu cea mai lungă viață găsite vreodată.[196]
  • 22 iulie
    • Sunt date publicității primele imagini cu mai multe exoplanete care orbitează o stea asemănătoare Soarelui, denumită TYC 8998-760-1. Sistemul se află la circa 300 de ani-lumină de Terra.[197][198]
    • Arheologii raportează cele mai timpurii dovezi cunoscute despre oameni din America, datând de 33.000 de ani, o vechime aproape dublă față de estimările de până acum.[199]
    • Un studiu despre un „dinozaur cu dimensiuni de colibri” conservat în chihlimbar publicat pe 11 martie 2020 este retras după ce s-a observat o clasificare greșită a fosilei, despre care se crede că este o șopârlă în locul unui dinozaur.[200][201]
  • 23 iulie – China a lansat cu succes, de la centrul spațial din Wenchang, de pe insula Hainan, prima misiune chineză de explorare fără echipaj uman a planetei Marte. Misiunea Tianwen-1⁠(en) (Huoxing-1) include o navă spațială, o sondă de aterizare și un rover. Tianwen-1 a fost lansată cu o rachetă de clasă grea Long March 5⁠(en) (Chang Zheng 5) și este planificată să aterizeze la suprafața planetei Marte la 23 aprilie 2021. Obiectivele sale declarate sunt căutarea de dovezi ale vieții actuale și din trecut și evaluarea mediului planetei.[202][203] [204]
  • 28 iulie – Biologii marini raportează că microorganisme aerobe (în principal), aflate în „animație cvasi-suspendată”, s-au găsit în sedimente sărace din punct de vedere organic, cu o vechime de până la 101,5 milioane de ani, la 76 de metri sub fundul mării din Pacificul de Sud Gyre („cel mai mortal loc din ocean”) și ar putea fi formele de viață cu cea mai lungă viață găsite vreodată.[196][205]
  • 30 iulie – NASA a lansat cu succes misiunea Mars 2020, de la baza aeriană de la Cape Canaveral, pentru studierea locuibilității planetei Marte și pregătirea pentru viitoarele misiuni umane.[206]

August[modificare | modificare sursă]

10 august:„ Punctele luminoase” din craterul Occator(foto) de pe planeta pitică Ceres sunt rezultatul unei ape sărate care se ridică la suprafață.[207][208]
  • 4 august – Fizicienii care lucrează la experimentele ATLAS și CMS la Large Hadron Collider anunță noi rezultate care arată că bosonul Higgs se descompune în doi miuoni.[209]
  • 5 august – Coloniile de pinguini imperiali din Antarctica sunt cu aproape 20% mai numeroase decât se credea anterior, conform noilor descoperiri făcute cu ajutorul tehnologiei de mapare prin satelit.[210][211]
  • 6 august – „Canadian Ice Service” raportează că bariera de gheață Milne, ultima platformă de gheață rămasă intactă în Arhipelagul Arctic canadian, s-a prăbușit după ce a pierdut peste 40% din suprafața sa în doar două zile.[212]
  • 8 august – NASA anunță că va schimba denumirile neoficiale și potențial controversate utilizate de comunitatea științifică pentru obiecte și sisteme cosmice îndepărtate, inclusiv referințe la NGC 2392 ca „Nebuloasa Eschimosul” și NGC 4567 și NGC 4568 drept „Galaxia Gemenilor Siamezi”.[213]
  • 10 august – Pe baza datelor din misiunea Dawn s-a confirmat că planeta pitică Ceres este un corp bogat în apă, care conține un rezervor adânc de saramură. „Punctele luminoase” din craterul Occator sunt rezultatul unei ape sărate care se ridică la suprafață.[207][208]
  • 13 august – Întunecarea neașteptată a stelei Betelgeuse este explicată de NASA ca fiind o „izbucnire traumatică”, cauzată de o cantitate imensă de material fierbinte evacuat în spațiu, care a format un nor de praf ce a blocat lumina stelară.[214][215][216]
  • 16 august – A fost detectat asteroidul 2020 QG, un mic asteroid cu o lungime de trei până la șase metri din grupul asteroizilor din apropierea Terrei care a trecut la o distanță de 2.950 de kilometri de Pământ, cel mai apropiat asteroid observat vreodată în deplasare pe lângă planeta noastră. Corpul ceresc a trecut pe deasupra Oceanului Indian cu o viteza de 12,3 km/s și a fost observat la șase ore după trecerea sa.[217]
  • 17 august
  • 26 august – Conform unui experiment derulat la bordul Stației Spațiale Internaționale bacteria Deinococcus, care este foarte rezistentă la un mediu ostil, a supraviețuit timp de trei ani în spațiul exterior, cu o expunere foarte puternică la radiații ultraviolete și cu mari variații de temperatură. Această descoperire susține noțiunea de panspermie, ipoteza că viața există în tot Universul, distribuită în diferite moduri, inclusiv praf cosmic, meteoroizi, asteroizi, comete, planetoizi sau nave spațiale contaminate.[223][224]
  • 27 august – Conform unui studiu francez, Terra ar fi fost, încă de la formarea sa, bogată în apă, care ar fi existat din abundență în rocile ce au alcătuit Pământul.[225][226][227]
  • 28 august – Elon Musk dezvăluie un model al prototipului cip de interfață creier-calculator, implantat la porci, la care a lucrat compania sa, Neuralink.[228][229]
  • 31 august – Câinii cântăreți din Noua Guinee, cunoscuți pentru vocalizarea lor caracteristică, despre care se credea că mai există doar în captivitate, în urma analizării probelor de sânge ale exemplarelor găsite în zonele înalte din Noua Guinee, s-a dovedit că n-a devenit extinct în sălbăticie. [230][231][232]

Septembrie[modificare | modificare sursă]

14 septembrie: Oamenii de știință anunță detectarea în atmosfera planetei Venus a fosfinei, care este cunoscut a fi un predictor puternic pentru prezența vieții microbiene.[233] (Imaginea prezintă prima fotografie (1975) trimisă de pe suprafața altei planete (Venus).[234]
  • 1 septembrie – Universitatea din Tokyo raportează o nouă metodă de spectroscopie în infraroșu capabilă de 80 de milioane de spectre pe secundă, de aproape 100 de ori mai rapidă decât tehnicile anterioare.[235]
  • 2 septembrie
    • Este confirmată cea mai mare fuziune cunoscută a găurilor negre, detectată în mai 2019, care oferă, de asemenea, prima dovadă clară a unei găuri negre cu masă intermediară. Obiectul rezultat, care produce o undă gravitațională numită GW190521, este estimat la 142 de mase solare. [236]
    • Cercetători din China demonstrează modul în care poluarea microplastică contaminează solul și dăunează abundenței speciilor obișnuite, cum ar fi microartropodele și nematodele, precum și perturbarea ciclului de carbon și a nutrienților.[237]
  • 8 septembrie – Oamenii de știință din nordul Indiei descoperă un dinte molar fosil al unei noi specii extincte și cel mai vechi strămoș cunoscut al gibonilor, numit Kapi ramnagarensis, care a trăit acum aproximativ 13 milioane de ani.[238][239]
  • 14 septembrie – Royal Astronomical Society anunță detectarea în atmosfera planetei Venus a fosfinei, despre care se știe că este un predictor puternic al prezenței vieții microbiene.[240][233][241][242] Cercetătorii sugerează că gazul ar fi putut rezulta din procese chimice abiotice, atmosferice sau geologice inexplicabile până în prezent sau ar putea constitui o biosemnătură.[233]
18 septembrie: Astronomii raportează dovezi alei unei exoplanete situată în Galaxia Whirlpool.
  • 16 septembrie – Astronomii raportează descoperirea, pentru prima dată, a unei planete masive, de dimensiunea lui Jupiter, numită WD 1856 b, orbitând îndeaproape, la fiecare 36 de ore, o mică stea pitică albă, numită WD 1856+534, rămășița unei stele anterioare mult mai mari, asemănătoare Soarelui.[243][244]
  • 18 septembrie – Astronomii raportează dovezi, pentru prima dată, a unei exoplanete, M51-ULS-1b, situate în afara galaxiei Calea Lactee. Exoplaneta a fost detectată prin eclipsarea unei surse luminoase de raze X în galaxia Whirlpool (M51a).[245][246]
  • 21 septembrie – Se prezintă dovezi ale existenței apei în stare solidă în mediul interstelar și, în special, a gheții amestecate cu granule de silicat în boabele de praf cosmic. [247]
  • 23 septembrie – Oamenii de știință raportează descoperirea Gnathomortis stadtmani, o șopârlă foarte mare care a trăit în urmă cu aproximativ 80 de milioane de ani.[248]
  • 28 septembrie – Oamenii de știință confirmă existența mai multor lacuri mari de apă sărată situate sub gheață în regiunea polară sudică a planetei Marte. Potrivit unuia dintre cercetători, dacă aceste lacuri „sunt rămășițele unui corp mare de apă aflat cândva la suprafața planetei, cu siguranță că ar fi reprezentat un excelent habitat pentru viață, fie ea dispărută sau încă prezentă pe Marte”.[249][250]
  • 29 septembrie – Astronomii raportează detectarea, pentru prima dată prin tehnici de microlentile, a unei planete interstelare cu masă de aproximativ masa terestră, nelegată gravitațional de nici o stea și plutitoare liberă în galaxia Calea Lactee.[251][252]
  • 30 septembrie – Oamenii de știință reafirmă că prima fosilă de pene găsită la un dinozaur, veche de aproximativ 150 de milioane de ani și descoperită în 1861, aparținea lui Archaeopteryx lithographica.[253][254]

Octombrie[modificare | modificare sursă]

13 octombrie: Betelgeuse se dovedește a fi cu 25% mai mică și mai aproape decât se credea anterior.
  • 1 octombrie – Este demonstrat un nou bolometru pe bază de grafen cu o sensibilitate de 100.000 de ori mai mare decât instrumentele anterioare.[255]
  • 13 octombrie – Supergiganta roșie Betelgeuse se dovedește a fi la 530 de ani-lumină distanță, cu aproximativ 25% mai aproape decât se credea anterior. În plus, dimensiunea sa estimată este revizuită în jos, de la axa semi-majoră a lui Jupiter până la aproximativ două treimi din acest diametru.[256][257]
  • 20 octombrie – Sonda spațială OSIRIS-REx a NASA atinge pentru scurt timp asteroidul Bennu, devenind prima sondă a agenției care preia eșantioane de pe un asteroid, iar încărcătura sa va fi returnată pe Pământ în 2023.[258][259]
  • 26 octombrie – Astronomii raportează detectarea apei moleculare pe suprafața luminată de Soare a Lunii de către mai multe nave spațiale independente, inclusiv Observatorul Stratosferic pentru Astronomia Infraroșie (SOFIA).[260][261][262][263]
  • 28 octombrie – Oamenii de știință raportează că au descoperit un recif de corali de 500 m înălțime, situat la vârful nordic al Marii Bariere de Corali din Australia, prima descoperire de acest gen din ultimii 120 de ani.[264]

Evenimente așteptate[modificare | modificare sursă]

  • 21 decembrie: Jupiter și Saturn se încadrează într-un arc de 6 minute (numit Marea conjuncție), oferind o viziune telescopică rară a celor două planete strâns apropiate.[265] Conjuncțiile mari apar periodic, la fiecare 19,6 ani, datorită efectului combinat al perioadei orbitale de aproximativ 11,86 ani a lui Jupiter și a perioadei orbitale a lui Saturn de 29,5 ani.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Andreolo, Claire; Cofield, Calla; Kazmierczak, Jeanette (). „NASA Planet Hunter Finds Earth-Size Habitable-Zone World”. NASA. Accesat în . 
  2. ^ „DeepMind's new AI can spot breast cancer just as well as your doctor”. Wired. . Accesat în . 
  3. ^ „International evaluation of an AI system for breast cancer screening”. Nature. . Accesat în . 
  4. ^ Hall, Sannon (). „Volcanoes on Venus Might Still Be Smoking - Planetary science experiments on Earth suggest that the sun's second planet might have ongoing volcanic activity”. The New York Times. Accesat în . 
  5. ^ Filiberto, Justin (). „Present-day volcanism on Venus as evidenced from weathering rates of olivine”. Science. 6 (1). doi:10.1126/sciadv.aax7445. Accesat în . 
  6. ^ Limaye, Sanjay S. (). „Venus' Spectral Signatures and the Potential for Life in the Clouds”. Astrobiology. 18 (9). doi:10.1089/ast.2017.1783. Accesat în . 
  7. ^ Mann, Adam (). „Origin of Deep-Space Radio Flash Discovered, and It's Unlike Anything Astronomers Have Ever Seen - Things are only getting more confusing”. Space.com. Accesat în . 
  8. ^ West Virginia University (). „In a nearby galaxy, a fast radio burst unravels more questions than answers”. EurekAlert!. Accesat în . 
  9. ^ Balles, Matthew (). „Not all fast radio bursts are created equal - Astronomical signals called fast radio bursts remain enigmatic, but a key discovery has now been made. A second repeating fast radio burst has been traced to its host galaxy, and its home bears little resemblance to that of the first”. Nature. 577: 176–177. doi:10.1038/d41586-019-03894-6. Accesat în . 
  10. ^ „An Interstellar Ribbon of Clouds in the Sun's Backyard”. Harvard. . Accesat în . 
  11. ^ Overbye, Dennis (). „Vera Rubin Gets a Telescope of Her Own - The astronomer missed her Nobel Prize. But she now has a whole new observatory to her name”. The New York Times. Accesat în . 
  12. ^ „NSF-supported observatory renamed for astronomer Vera C. Rubin”. www.nsf.gov (în English). Accesat în . 
  13. ^ a b Weisberger, Mindy (). „7 Billion-Year-Old Stardust Is Oldest Material Found on Earth - Some of these ancient grains are billions of years older than our sun”. Live Science. Accesat în . 
  14. ^ „Sea-ice-free Arctic makes permafrost vulnerable to thawing”. Science Daily. . Accesat în . 
  15. ^ Joel, Lucas (). „Fossil Reveals Earth's Oldest Known Animal Guts - The find in a Nevada desert revealed an intestine inside a creature that looks like a worm made of a stack of ice cream cones”. The New York Times. Accesat în . 
  16. ^ Schiffbauer, James D.; et al. (). „Discovery of bilaterian-type through-guts in cloudinomorphs from the terminal Ediacaran Period”. Nature Communications. 11 (205). doi:10.1038/s41467-019-13882-z. Accesat în . 
  17. ^ Heck, Philipp R.; et al. (). „Lifetimes of interstellar dust from cosmic ray exposure ages of presolar silicon carbide”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. doi:10.1073/pnas.1904573117. Accesat în . 
  18. ^ ESO (). „Astronomers reveal interstellar thread of one of life's building blocks”. Phys.org. Accesat în . 
  19. ^ Rivilla, V. M.; et al. (). „ALMA and ROSINA detections of phosphorus-bearing molecules: the interstellar thread between star-forming regions and comets - [to be published in; "Monthly Notices of the Royal Astronomical Society"]” (PDF). arXiv. arXiv:1911.11647v1Accesibil gratuit. Accesat în . 
  20. ^ „Scientists create living concrete from bacteria and sand - Advanced Science News”, Advanced Science News, , accesat în  
  21. ^ Joel, Lucas (). „Meteorite or Volcano? New Clues to the Dinosaurs' Demise - Twin calamities marked the end of the Cretaceous period, and scientists are presenting new evidence of which drove one of Earth's great extinctions”. The New York Times. Accesat în . 
  22. ^ Hull, Picncelli M.; et al. (). „On impact and volcanism across the Cretaceous-Paleogene boundary”. Science. 367 (6475): 266–272. doi:10.1126/science.aay5055. Accesat în . 
  23. ^ Drake, Nadia (). „Astronomers just got a deep peek at a black hole - Using a technique akin to echolocation, scientists were able to map the region around a distant black hole's event horizon in unprecedented detail”. National Geographic Society. Accesat în . 
  24. ^ Alston, William N.; et al. (). „A dynamic black hole corona in an active galaxy through X-ray reverberation mapping”. [Nature Astronomy. arXiv:2001.06454Accesibil gratuit. Bibcode:2020arXiv200106454A. doi:10.1038/s41550-019-1002-x. Accesat în . 
  25. ^ a b Sheikh, Knvul; Watkins, Derek; Wu, Jin; Gröndahl, Mika (). „How Bad Will the Coronavirus Outbreak Get? Here Are 6 Key Factors”. The New York Times. Accesat în . 
  26. ^ a b Staff (). „2019 Novel Coronavirus”. Centers for Disease Control and Prevention. Accesat în . 
  27. ^ a b Staff (). „Statement on the second meeting of the International Health Regulations (2005) Emergency Committee regarding the outbreak of novel coronavirus (2019-nCoV)”. World Health Organization. Accesat în . 
  28. ^ Kornel, Katherine (). „Earth's Oldest Asteroid Impact Found in Australia - The cataclysm, which occurred roughly 2.2 billion years ago, might have catapulted the planet out of an ice age”. The New York Times. Accesat în . 
  29. ^ Erikson, Timmons M.; et al. (). „Precise radiometric age establishes Yarrabubba, Western Australia, as Earth's oldest recognised meteorite impact structure”. Nature Communications. 11 (300). doi:10.1038/s41467-019-13985-7. Accesat în . 
  30. ^ „Platypus on brink of extinction”. EurekAlert!. . Accesat în . 
  31. ^ Jones, Andrew (). „China releases huge batch of amazing Chang'e-4 images from moon's far side”. Space.com. Accesat în . 
  32. ^ „A 3-D printed vocal tract lets an ancient mummy speak from beyond the grave”. ScienceNews.org. . Accesat în . 
  33. ^ Scientists Find Cell-Free Mitochondria in Human Blood. Jan 24, 2020 by Enrico de Lazaro. Mitochondria are considered as the power-generating units of the cell due to their key role in energy metabolism and intercellular communication. However, cell-derived mitochondrial components could be found in the extracellular space, as fragments or encapsulated in vesicles. Now, a team of researchers has demonstrated that human blood contains whole functional mitochondria in normal physiological state.
  34. ^ New Species of Carnivorous Dinosaur Unveiled: Allosaurus jimmadseni Jan 27, 2020 by Enrico de Lazaro. A new species of carnivorous theropod dinosaur has been identified from the fossilized remains discovered in the 1990s in northeastern Utah and Wyoming, the United States.
  35. ^ „Nanoparticle chomps away plaques that cause heart attacks”. Michigan State University. . Accesat în . 
  36. ^ a b Staff (). „Pale Blue Dot Revisited”. NASA. Accesat în . 
  37. ^ Amiri, M.; et al. (). „Periodic activity from a fast radio burst source” (PDF). arXiv. arXiv:2001.10275v3Accesibil gratuit. Accesat în . 
  38. ^ Lyutikov, Maxim; Barkov, Maxim; Giannios, Dimitrios (). „FRB-periodicity: weak pulsar in tight early B-star binary” (PDF). arXiv. arXiv:2002.01920v1Accesibil gratuit. Accesat în . 
  39. ^ Ferreira, Becky (). „Something in Deep Space Is Sending Signals to Earth in Steady 16-Day Cycles - Scientists have discovered the first fast radio burst that beats at a steady rhythm, and the mysterious repeating signal is coming from the outskirts of another galaxy”. Vice. Accesat în . 
  40. ^ „Temperature in Antarctica soars to near 70 degrees, appearing to topple continental record set days earlier”. Washington Post. Accesat în . 
  41. ^ „World Meteorological Organization's World Weather & Climate Extremes Archive”, Wmo.asu.edu/content/antarctica-highest-temperature, accesat în  
  42. ^ „Solar Orbiter Launch Takes Solar Science to New Heights”, NASA, accesat în  
  43. ^ „Un lointain cousin du T-Rex découvert au Canada”, Sciences et Avenir, accesat în  
  44. ^ „Scientists discover virus with no recognizable genes”, Science, , accesat în  
  45. ^ „A mysterious 80 nm amoeba virus with a near-complete "ORFan genome" challenges the classification of DNA viruses”, bioRxiv, accesat în  
  46. ^ „Scientists discover mysterious virus with no recognisable genes”, The Independent, , accesat în  
  47. ^ 'Not just a space potato': Nasa unveils 'astonishing' details of most distant object ever visited”. The Guardian. . Accesat în . 
  48. ^ „The Most Distant World We've Ever Explored Just Shed Light on How Planets Are Born”. Science Alert. . Accesat în . 
  49. ^ „The solar nebula origin of (486958) Arrokoth, a primordial contact binary in the Kuiper Belt”. Science. . Accesat în . 
  50. ^ Overbye, Dennis (). „The Further Adventures of Betelgeuse, the Fainting Star - The red supergiant is no closer to exploding, it seems. It also no longer appears round”. The New York Times. Accesat în . 
  51. ^ „New study results consistent with dog domestication during Ice Age”. phys.org (în engleză). Accesat în . 
  52. ^ Prassack, Kari A.; DuBois, Josephine; Lázničková-Galetová, Martina; Germonpré, Mietje; Ungar, Peter S. (). „Dental microwear as a behavioral proxy for distinguishing between canids at the Upper Paleolithic (Gravettian) site of Předmostí, Czech Republic”. Journal of Archaeological Science (în engleză). 115: 105092. doi:10.1016/j.jas.2020.105092. ISSN 0305-4403. Accesat în . 
  53. ^ 'Unprecedented' globally: more than 20% of Australia's forests burnt in bushfires”. The Guardian. . Accesat în . 
  54. ^ „In the line of fire”. Nature. . Accesat în . 
  55. ^ „Unique non-oxygen breathing animal discovered”. Science Daily. . Accesat în . 
  56. ^ Chang, Kenneth (). „China's Rover Finds Layers of Surprise Under Moon's Far Side - The Chang'e-4 mission, the first to land on the lunar far side, is demonstrating the promise and peril of using ground-penetrating radar in planetary science”. The New York Times. Accesat în . 
  57. ^ Li, Chunlai; et al. (). „The Moon's farside shallow subsurface structure unveiled by Chang'E-4 Lunar Penetrating Radar”. Science Advances. 6 (9). doi:10.1126/sciadv.aay6898. Accesat în . 
  58. ^ „Genomic evidence for two phylogenetic species and long-term population bottlenecks in red pandas”, Science Advances, accesat în  
  59. ^ „Earth has acquired a brand new moon that's about the size of a car”, New Scientist, accesat în  
  60. ^ „Biggest cosmic explosion ever detected left huge dent in space”. The Guardian. . Accesat în . 
  61. ^ „Astronomers detect biggest explosion in the history of the Universe”. Science Daily. . Accesat în . 
  62. ^ „Is the "D-star Hexaquark" the Dark Matter Particle?”. Universe Today. . Accesat în . 
  63. ^ „Did German physicists accidentally discover dark matter in 2014?”. livescience.com (în engleză). Accesat în . 
  64. ^ „Scientists shed light on mystery of dark matter”. phys.org (în engleză). Accesat în . 
  65. ^ Bashkanov, M; Watts, D P (). „A new possibility for light-quark dark matter”. Journal of Physics G: Nuclear and Particle Physics (în engleză). 47 (3): 03LT01. arXiv:2001.08654Accesibil gratuit. Bibcode:2020arXiv200108654B. doi:10.1088/1361-6471/ab67e8. ISSN 0954-3899. 
  66. ^ „Curiosity's 1.8-Billion-Pixel Panorama – NASA's Mars Exploration Program”, NASA’s Mars Exploration Program, accesat în  
  67. ^ „Doctors use gene editing tool Crispr inside body for first time”. the Guardian (în engleză). . Accesat în . 
  68. ^ „Doctors use CRISPR gene editing inside a person's body for first time”. NBC News (în engleză). Accesat în . 
  69. ^ „Doctors try 1st CRISPR editing in the body for blindness”. AP NEWS. . Accesat în . 
  70. ^ White, Franny. „OHSU performs first-ever CRISPR gene editing within human body”. OHSU News (în engleză). Accesat în . 
  71. ^ University of Geneva (). „Solved: The mystery of the expansion of the universe”. Phys.org. Accesat în . 
  72. ^ Lombriser, Lucas (). „Consistency of the local Hubble constant with the cosmic microwave background”. Physics Letters B. 803. doi:10.1016/j.physletb.2020.135303. Accesat în . 
  73. ^ „Ecosystems the size of Amazon 'can collapse within decades'. The Guardian. . Accesat în . 
  74. ^ „Amazon rainforest could be gone within a lifetime”. EurekAlert!. . Accesat în . 
  75. ^ „World's smallest-known dinosaur has been discovered inside 99 million-year-old amber”, Newsweek, , accesat în  
  76. ^ „ESO Telescope Observes Exoplanet Where It Rains Iron”. ESO. . Accesat în . 
  77. ^ „Wasp-76b: The exotic inferno planet where it 'rains iron'. BBC News. . Accesat în . 
  78. ^ a b Young, JoAnne (). „UNMC study gives more indication of airborne transmission of coronavirus”. Lincoln Journal Star. Accesat în . 
  79. ^ a b Bernt, Samantha (). „UNMC doctor says loss of smell could be key symptom of COVID-19”. Lincoln Journal Star. Accesat în . 
  80. ^ a b Munger, Steven D.; Justice, Jeb M. (). „Is the Loss of Your Sense of Smell and Taste an Early Sign of COVID-19? - Doctors from around the world are reporting cases of COVID-19 patients who have lost their sense of smell, known as anosmia, or taste, known as ageusia”. The Conversation. Accesat în . 
  81. ^ Drahus, Michal; et al. (). „ATel#1349: Multiple Outbursts of Interstellar Comet 2I/Borisov”. The Astronomer's Telegram. Accesat în . 
  82. ^ a b Walker, James (). „China Traces Cornovirus To First Confirmed Case, Nearly Identfying 'Patient Zero'. Newsweek. Accesat în . 
  83. ^ 'Wonderchicken': oldest fossil of modern bird discovered”. The Guardian. . Accesat în . 
  84. ^ Watts, Jonathan; Kommenda, Niko (). „Coronavirus pandemic leading to huge drop in air pollution”. The Guardian. Accesat în . 
  85. ^ „Satellite animation shows air pollution in China and Italy clearing amid coronavirus lockdowns”. www.cbsnews.com. Accesat în . 
  86. ^ Hatfield, Mike (). „Revisiting Decades-Old Voyager 2 Data, Scientists Find One More Secret - Eight and a half years into its grand tour of the solar system, NASA's Voyager 2 spacecraft was ready for another encounter. It was Jan. 24, 1986, and soon it would meet the mysterious seventh planet, icy-cold Uranus”. NASA. Accesat în . 
  87. ^ Andrews, Robin George (). „Uranus Ejected a Giant Plasma Bubble During Voyager 2's Visit - The planet is shedding its atmosphere into the void, a signal that was recorded but overlooked in 1986 when the robotic spacecraft flew past”. The New York Times. Accesat în . 
  88. ^ „Ancestor of all animals identified in Australian fossils”. phys.org (în engleză). Accesat în . 
  89. ^ Evans, Scott D.; Hughes, Ian V.; Gehling, James G.; Droser, Mary L. (). „Discovery of the oldest bilaterian from the Ediacaran of South Australia”. Proceedings of the National Academy of Sciences (în engleză). 117 (14): 7845–7850. doi:10.1073/pnas.2001045117. ISSN 0027-8424. 
  90. ^ „Great Barrier Reef suffers third mass bleaching in five years”. BBC News. . Accesat în . 
  91. ^ „Statement: coral bleaching on the Great Barrier Reef”. GBRMPA. . Accesat în . 
  92. ^ St. Fleur, Niocholas (). „Skull Fossils in Cave Show Mix of Human Relatives Roamed South Africa - The excavation found the oldest known Homo erectus, a direct ancestor of our species, living around the same time as other extinct hominins”. The New York Times. Accesat în . 
  93. ^ Herries, Andy I.R.; et al. (). „Contemporaneity of Australopithecus, Paranthropus, and early Homo erectus in South Africa”. Science. 368 (6486, eaaw7293). doi:10.1126/science.aaw7293. Accesat în . 
  94. ^ Suzuki, Yohey; et al. (). „Deep microbial proliferation at the basalt interface in 33.5–104 million-year-old oceanic crust”. Nature Communications. 3 (136). doi:10.1038/s42003-020-0860-1. Accesat în . 
  95. ^ University of Tokyo (). „Discovery of life in solid rock deep beneath sea may inspire new search for life on Mars - Bacteria live in tiny clay-filled cracks in solid rock millions of years old”. EurekAlert!. Accesat în . 
  96. ^ „Repairing stroke-damaged rat brains”, ScienceDaily, accesat în  
  97. ^ Roberts, Siobhan (). „Early String Ties Us to Neanderthals - A 50,000-year-old fragment of cord hints at the cognitive abilities of our ancient hominid cousins”. The New York Times. Accesat în . 
  98. ^ Hardy, B.L.; et al. (). „Direct evidence of Neanderthal fibre technology and its cognitive and behavioral implications”. Scientific Reports. 10 (4889). doi:10.1038/s41598-020-61839-w. Accesat în . 
  99. ^ National Radio Astronomy Observatory (). „Astronomers measure wind speed on a brown dwarf - Atmosphere, interior rotating at different speeds”. EurekAlert!. Accesat în . 
  100. ^ Allers, Katelyn N.; Vos, Johanna M.; Biller, Beth A.; Williams, Peter K. G. (). „A measurement of the wind speed on a brown dwarf”. Science (în engleză). 368 (6487): 169–172. doi:10.1126/science.aaz2856. ISSN 0036-8075. Accesat în . 
  101. ^ Politi, Daniel (). „WHO Investigating Reports of Coronavirus Patients Testing Positive Again After Recovery”. Slate. Accesat în . 
  102. ^ Smith, Josh; Cha, Sangmi (). „South Korea reports recovered coronavirus patients testing positive again”. Reuters. Accesat în . 
  103. ^ Feng, Emily (). „Mystery In Wuhan: Recovered Coronavirus Patients Test Negative ... Then Positive”. NPR. Accesat în . 
  104. ^ „An extremely energetic supernova from a very massive star in a dense medium”, Nature Astronomy, accesat în  
  105. ^ „This is the brightest supernova ever seen”, Science, , accesat în  
  106. ^ „Earth-Size, Habitable-Zone Planet Found Hidden in Early NASA Kepler Data”. NASA. . Accesat în . 
  107. ^ „Coronavirus 'mutated into 30 strains' and the deadliest is raging across Europe”. Metro. . Accesat în . 
  108. ^ Https://www. Facebook. Com/bbcnews, 'Alien comet' visitor has weird composition”, BBC News, accesat în  
  109. ^ „Microplastics found for first time in Antarctic ice where krill source food”. The Guardian. . Accesat în . 
  110. ^ „Microplastic pollution recorded for first time in Antarctic sea ice”. University of Tasmania. . Accesat în . 
  111. ^ Starr, Michelle (). „Exclusive: We Might Have First-Ever Detection of a Fast Radio Burst in Our Own Galaxy”. ScienceAlert.com. Accesat în . 
  112. ^ Scholz, Paul; et al. (). „ATel #13681 - A bright millisecond-timescale radio burst from the direction of the Galactic magnetar SGR 1935+2154”. The Astronomer's Telegram. Accesat în . 
  113. ^ Younes, George; et al. (). „Burst forest from SGR 1935+2154 as detected with NICER”. The Astronomer's Telegram. Accesat în . 
  114. ^ Kennea, J.A.; et al. (). „SGR 1935+2154: Swift detection of enhanced X-ray emission and dust scattered halo”. The Astronomer's Telegram. Accesat în . 
  115. ^ a b „Synthetic red blood cells mimic natural ones, and have new abilities”. phys.org (în engleză). Accesat în . 
  116. ^ „China's space test hits snag with capsule 'anomaly'. MSN. . Accesat în . 
  117. ^ „A possible explanation for the Earth's North magnetic pole moving toward Russia”. phys.org (în engleză). Accesat în . 
  118. ^ Amos, Jonathan (). „Scientists explain magnetic pole's wanderings”. BBC News. Accesat în . 
  119. ^ Livermore, Philip W.; Finlay, Christopher C.; Bayliff, Matthew (). „Recent north magnetic pole acceleration towards Siberia caused by flux lobe elongation”. 13. Nature Geoscience: 387–391. doi:10.1038/s41561-020-0570-9. 
  120. ^ Grush, Loren (). „Astronomers say they've found the closest black hole to Earth - Don't worry, it's actually 1,000 light-years away”. The Verge. Accesat în . 
  121. ^ Rivinius, Th.; et al. (). „A naked-eye triple system with a nonaccreting black hole in the inner binary”. Astronomy & Astrophysics. 67 (L3). doi:10.1051/0004-6361/202038020. Accesat în . 
  122. ^ Guo, Jimin; Agola, Jacob Ongudi; Serda, Rita; Franco, Stefan; Lei, Qi; Wang, Lu; Minster, Joshua; Croissant, Jonas G.; Butler, Kimberly S.; Zhu, Wei; Brinker, C. Jeffrey (). „Biomimetic Rebuilding of Multifunctional Red Blood Cells: Modular Design Using Functional Components”. ACS Nano. doi:10.1021/acsnano.9b08714. 
  123. ^ „World's oldest bug is fossil millipede from Scotland”. phys.org (în engleză). Accesat în . 
  124. ^ „Scottish millipede fossil found to be world's oldest known bug”. New Atlas. . Accesat în . 
  125. ^ Cassella, Carly. „This May Have Been Earth's First-Ever Land Animal”. ScienceAlert (în engleză). Accesat în . 
  126. ^ Brookfield, M. E.; Catlos, E. J.; Suarez, S. E. (). „Myriapod divergence times differ between molecular clock and fossil evidence: U/Pb zircon ages of the earliest fossil millipede-bearing sediments and their significance”. Historical Biology. 0 (0): 1–5. doi:10.1080/08912963.2020.1761351Accesibil gratuit. 
  127. ^ Hall, Shannon (). „Familiar Culprit May Have Caused Mysterious Mass Extinction - A planet heated by giant volcanic eruptions drove the earliest known wipeout of life on Earth”. The New York Times. Accesat în . 
  128. ^ Bond, David P.G.; Grasby, Stephen E. (). „Late Ordovician mass extinction caused by volcanism, warming, and anoxia, not cooling and glaciation”. Geology. doi:10.1130/G47377.1Accesibil gratuit. 
  129. ^ „Supercomputer model simulations reveal cause of Neanderthal extinction”. phys.org (în engleză). Accesat în . 
  130. ^ Timmermann, Axel (). „Quantifying the potential causes of Neanderthal extinction: Abrupt climate change versus competition and interbreeding”. Quaternary Science Reviews (în engleză). 238: 106331. doi:10.1016/j.quascirev.2020.106331Accesibil gratuit. ISSN 0277-3791. Accesat în . 
  131. ^ „New study estimates the odds of life and intelligence emerging beyond our planet”. phys.org (în engleză). Accesat în . 
  132. ^ Kipping, David (). „An objective Bayesian analysis of life's early start and our late arrival”. Proceedings of the National Academy of Sciences (în engleză). 117 (22): 11995–12003. doi:10.1073/pnas.1921655117Accesibil gratuit. ISSN 0027-8424. Accesat în . 
  133. ^ Pappas, Stephanie. 'Vigorous' magnetic field oddity spotted over South Atlantic”. livescience.com (în engleză). Accesat în . 
  134. ^ Woodward, Aylin. „A chunk of the Earth's magnetic field is weakening, which could wreak havoc on some satellites”. Business Insider. Accesat în . 
  135. ^ „Earth's magnetic field is mysteriously weakening, causing chaos for satellites”. The Independent (în engleză). . Accesat în . 
  136. ^ „Swarm probes weakening of Earth's magnetic field”. www.esa.int (în engleză). Accesat în . 
  137. ^ „Comet ATLAS may put on quite a show”. phys.org (în engleză). Accesat în . 
  138. ^ „Hubble captures breakup of comet ATLAS”. phys.org (în engleză). Accesat în . 
  139. ^ Garner, Rob (). „Hubble Watches Comet ATLAS Disintegrate Into More Than 2 Dozen Pieces”. NASA. Accesat în . 
  140. ^ Monzon, Inigo (). „Solar Winds, Planet Mercury and The Comet ATLAS Spotted By NASA's Solar Spacecraft”. International Business Times. Accesat în . 
  141. ^ Monzon, Inigo (). „ESA Explains Details Of Solar Orbiter's Comet ATLAS Mission”. International Business Times. Accesat în . 
  142. ^ „ESA'S Solar Orbiter set for unexpected rendezvous with Comet ATLAS”. New Atlas. . Accesat în . 
  143. ^ Hatfield, Miles (). „STEREO Watches Comet ATLAS as Solar Orbiter Crosses Its Tail”. NASA. Accesat în . 
  144. ^ Jones, Geraint H.; Afghan, Qasim; Price, Oliver (). „Prospects for the In Situ detection of Comet C/2019 Y4 ATLAS by Solar Orbiter”. Research Notes of the AAS. 4 (5): 62. arXiv:2005.03806Accesibil gratuit. doi:10.3847/2515-5172/ab8fa6. 
  145. ^ Staff (). „The 'Cow' Mystery Strikes Back: Two More Rare, Explosive Events Captured”. Keck Observatory. Accesat în . 
  146. ^ Morris, Amanda (). „Astrophysicists capture new class of transient objects”. Phys.org. Accesat în . 
  147. ^ Northwestern University (). „Astrophysicists capture new class of transient objects - 'A new beast is out there,' researcher says of object found in tiny galaxy”. Northwestern University. Accesat în . 
  148. ^ „Dinosaur-dooming asteroid struck Earth at 'deadliest possible' angle”. Imperial College London. . Accesat în . 
  149. ^ Arizona State University (). „Class of stellar explosions found to be galactic producers of lithium”. EurekAlert!. Accesat în . 
  150. ^ Starrfield, Sumner; et al. (). „Carbon–Oxygen Classical Novae Are Galactic 7Li Producers as well as Potential Supernova Ia Progenitors”. The Astrophysical Journal. 895 (1). doi:10.3847/1538-4357/ab8d23. Accesat în . 
  151. ^ Chang, Kenneth (). „SpaceX Lifts NASA Astronauts to Orbit, Launching New Era of Spaceflight - The trip to the space station was the first from American soil since 2011 when the space shuttles were retired”. The New York Times. Accesat în . 
  152. ^ Wattles, Jackie (). „SpaceX Falcon 9 launches two NASA astronauts into the space CNN news”. CNN News. Accesat în . 
  153. ^ Starr, Michelle (). „Astronomers Just Narrowed Down The Source of Those Powerful Radio Signals From Space”. ScienceAlert.com. Accesat în . 
  154. ^ Bhandan, Shivani (). „The Host Galaxies and Progenitors of Fast Radio Bursts Localized with the Australian Square Kilometre Array Pathfinder”. The Astrophysical Journal Letters. 895 (2). doi:10.3847/2041-8213/ab672e. Accesat în . 
  155. ^ „Finnish researchers have discovered a new type of matter inside neutron stars”. EurekAlert!. . Accesat în . 
  156. ^ „Researchers discover a new type of matter inside neutron stars”. phys.org (în engleză). Accesat în . 
  157. ^ Annala, Eemeli; Gorda, Tyler; Kurkela, Aleksi; Nättilä, Joonas; Vuorinen, Aleksi (). „Evidence for quark-matter cores in massive neutron stars”. Nature Physics: 1–4. doi:10.1038/s41567-020-0914-9Accesibil gratuit. 
  158. ^ Nuwer, Rachel (). „Mass Extinctions Are Accelerating, Scientists Report”. The New York Times. Accesat în . 
  159. ^ „Study finds sixth mass extinction accelerating at unprecedented rate”. New Atlas. . Accesat în . 
  160. ^ Ceballos, Gerardo; Ehrlich, Paul R.; Raven, Peter H. (). „Vertebrates on the brink as indicators of biological annihilation and the sixth mass extinction”. Proceedings of the National Academy of Sciences (în engleză). 117 (24): 13596–13602. doi:10.1073/pnas.1922686117Accesibil gratuit. ISSN 0027-8424. Accesat în . 
  161. ^ „Massive 3,000-year-old ceremonial complex discovered in 'plain sight'. National Geographic. . Accesat în . 
  162. ^ „Humans and Neanderthals: Less different than polar and brown bears”. phys.org (în engleză). Accesat în . 
  163. ^ Allen, Richard; Ryan, Hannah; Davis, Brian W.; King, Charlotte; Frantz, Laurent; Irving-Pease, Evan; Barnett, Ross; Linderholm, Anna; Loog, Liisa; Haile, James; Lebrasseur, Ophélie; White, Mark; Kitchener, Andrew C.; Murphy, William J.; Larson, Greger (). „A mitochondrial genetic divergence proxy predicts the reproductive compatibility of mammalian hybrids”. Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences. 287 (1928): 20200690. doi:10.1098/rspb.2020.0690Accesibil gratuit. 
  164. ^ Page, Michael Le. „Three people with inherited diseases successfully treated with CRISPR”. New Scientist. Accesat în . 
  165. ^ „More early data revealed from landmark CRISPR gene editing human trial”. New Atlas. . Accesat în . 
  166. ^ „A Year In, 1st Patient To Get Gene Editing For Sickle Cell Disease Is Thriving”. NPR.org (în engleză). Accesat în . 
  167. ^ „CRISPR Therapeutics and Vertex Announce New Clinical Data for Investigational Gene-Editing Therapy CTX001™ in Severe Hemoglobinopathies at the 25th Annual European Hematology Association (EHA) Congress | CRISPR Therapeutics”. crisprtx.gcs-web.com (în engleză). Accesat în . 
  168. ^ „New map reveals just how enormous the supergiant star Antares really is”. Space.com. . Accesat în . 
  169. ^ „Supergiant Atmosphere of Antares Revealed by Radio Telescopes”. ALMA Observatory. . Accesat în . 
  170. ^ O’Gorman, E.; Harper, G. M.; Ohnaka, K.; Feeney-Johansson, A.; Wilkeneit-Braun, K.; Brown, A.; Guinan, E. F.; Lim, J.; Richards, A. M. S.; Ryde, N.; Vlemmings, W. H. T. (). „ALMA and VLA reveal the lukewarm chromospheres of the nearby red supergiants Antares and Betelgeuse”. Astronomy & Astrophysics (în engleză). 638: A65. doi:10.1051/0004-6361/202037756Accesibil gratuit. ISSN 0004-6361. Accesat în . 
  171. ^ „NASA funds SETI study to scan exoplanets for alien "technosignatures". New Atlas. . Accesat în . 
  172. ^ Rice, Doyle. „Scientists are searching the universe for signs of alien civilizations: 'Now we know where to look'. USA TODAY. Accesat în . 
  173. ^ Fernandez, Elizabeth. „Scientists Move To Find Alien Civilizations Using "Technosignatures". Forbes (în engleză). Accesat în . 
  174. ^ „Does intelligent life exist on other planets? Technosignatures may hold new clues”. phys.org (în engleză). Accesat în . 
  175. ^ Rabie, Passant (). „New Evidence Suggests Something Strange and Surprising about Pluto - The findings will make scientists rethink the habitability of Kuiper Belt objects”. Inverse. Accesat în . 
  176. ^ Bierson, Carver J.; Nimmo, Francis; Stern, S. Alan (). „Evidence for a hot start and early ocean formation on Pluto”. Nature Geoscience. 13 (7): 468–472. doi:10.1038/s41561-020-0595-0. 
  177. ^ „WMO certifies Megaflash lightning extremes”. World Meteorological Organization (în engleză). . Accesat în . 
  178. ^ „700-Kilometer Megaflash Sets New Lightning World Record”. IFLScience (în engleză). Accesat în . 
  179. ^ Cappucci, Matthew (). „World record lightning 'megaflash' in South America — 440 miles long — confirmed by scientists”. Washington Post. Accesat în . 
  180. ^ „700-km Brazil 'megaflash' sets lightning record: UN”. phys.org (în engleză). Accesat în . 
  181. ^ „Hungry black hole among the most massive in the Universe”. Australian National University. . Accesat în . 
  182. ^ Rabie, Passant (). „Astronomers Have Found The Source Of Life In The Universe”. Inverse. Accesat în . 
  183. ^ Marigo, Paola; Cummings, Jeffrey D.; Curtis, Jason Lee; Kalirai, Jason; Chen, Yang; Tremblay, Pier-Emmanuel; Ramirez-Ruiz, Enrico; Bergeron, Pierre; Bladh, Sara; Bressan, Alessandro; Girardi, Léo; Pastorelli, Giada; Trabucchi, Michele; Cheng, Sihao; Aringer, Bernhard; Tio, Piero Dal (). „Carbon star formation as seen through the non-monotonic initial–final mass relation”. Nature Astronomy. doi:10.1038/s41550-020-1132-1. 
  184. ^ „WHO reverses, says COVID-19 can be airborne indoors”. The Hill. . Accesat în . 
  185. ^ „Transmission of SARS-CoV-2: implications for infection prevention precautions”. WHO. . Accesat în . 
  186. ^ Pomarède, Daniel; et al. (). „Cosmicflows-3: The South Pole Wall”. The Astrophysical Journal. 897 (2). doi:10.3847/1538-4357/ab9952. Accesat în . 
  187. ^ Overbye, Dennis (). „Beyond the Milky Way, a Galactic Wall - Astronomers have discovered a vast assemblage of galaxies hidden behind our own, in the "zone of avoidance.". The New York Times. Accesat în . 
  188. ^ Pomerede, D.; et al. (ianuarie 2020). „The South Pole Wall”. Harvard University. Accesat în . 
  189. ^ Mann, Adam (). „Astronomers discover South Pole Wall, a gigantic structure stretching 1.4 billion light-years across”. Live Science. Accesat în . 
  190. ^ „Researchers find younger age for Earth's moon”. phys.org (în engleză). Accesat în . 
  191. ^ „Earth's Moon Had Magma Ocean for 200 Million Years | Space”. LabRoots. Accesat în . 
  192. ^ Maurice, M.; Tosi, N.; Schwinger, S.; Breuer, D.; Kleine, T. (). „A long-lived magma ocean on a young Moon”. Science Advances (în engleză). 6 (28): eaba8949. doi:10.1126/sciadv.aba8949. ISSN 2375-2548. Accesat în .  CC-BY icon.svg Text and images are available under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.
  193. ^ Emiratele Arabe Unite au lansat cu succes prima misiune pe Marte, marcând prima misiune interplanetară a lumii arabe, 20 iulie 2020, gandul.ro
  194. ^ „Largest-ever 3D map of the universe released by scientists”. Sky News (în engleză). Accesat în . 
  195. ^ „No need to Mind the Gap: Astrophysicists fill in 11 billion years of our universe's expansion history”. SDSS. Accesat în . 
  196. ^ a b Wu, Katherine J. (). „These Microbes May Have Survived 100 Million Years Beneath the Seafloor - Rescued from their cold, cramped and nutrient-poor homes, the bacteria awoke in the lab and grew”. Accesat în . 
  197. ^ Wall, Mike (). „Multiplanet system around sunlike star photographed for 1st time ever - The two newly imaged planets are huge — 14 and 6 times more massive than Jupiter”. Space.com. Accesat în . 
  198. ^ Bohn, Alexander; et al. (). „Two Directly Imaged, Wide-orbit Giant Planets around the Young, Solar Analog TYC 8998-760-1”. The Astrophysical Journal Letters. 898 (1). doi:10.3847/2041-8213/aba27e. Accesat în . 
  199. ^ „Earliest evidence for humans in the Americas”. BBC News. . Accesat în . 
  200. ^ „Paper describing hummingbird-sized dinosaur retracted”. phys.org (în engleză). Accesat în . 
  201. ^ Xing, Lida; O’Connor, Jingmai K.; Schmitz, Lars; Chiappe, Luis M.; McKellar, Ryan C.; Yi, Qiru; Li, Gang (). „Retraction Note: Hummingbird-sized dinosaur from the Cretaceous period of Myanmar”. Nature (în engleză): 1–1. doi:10.1038/s41586-020-2553-9. ISSN 1476-4687. Accesat în . 
  202. ^ China a lansat cu succes Tianwen-1, prima misiune spre Marte exclusiv chinezească, 23 iulie 2020, g4media.ro
  203. ^ China a anunțat numele primei sale misiuni de explorare a planetei Marte, agerpres.ro
  204. ^ Misiuni spațiale planificate, spaceflightnow.com
  205. ^ Morono, Yuki; et al. (). „Aerobic microbial life persists in oxic marine sediment as old as 101.5 million years”. Nature Communications. 11 (3626). Accesat în . 
  206. ^ „NASA, ULA Launch Mars 2020 Perseverance Rover Mission to Red Planet”. NASA. . Accesat în . 
  207. ^ a b McCartney, Gretchen; JHautaluoma, Grey; Johnson, Alana (). „Mystery Solved: Bright Areas on Ceres Come From Salty Water Below”. NASA. Accesat în . 
  208. ^ a b McCartney, Gretchen (). „Mystery solved: Bright areas on Ceres come from salty water below”. Phys.org. Accesat în . 
  209. ^ „CERN experiments announce first indications of a rare Higgs boson process”. Phys.org. . Accesat în . 
  210. ^ „Throng of new penguin colonies in Antarctica spotted from space”. The Guardian. . Accesat în . 
  211. ^ „Scientists discover new penguin colonies from space”. British Antarctic Survey. . Accesat în . 
  212. ^ „Canada's last fully intact Arctic ice shelf collapses”. Arctic Today. . Accesat în . 
  213. ^ Helmore, Edward. „Nasa to change 'harmful' and insensitive' planet and galaxy nicknames”. news.yahoo.com. The Guardian. Accesat în . 
  214. ^ Overbye, Dennis (). „This Star Looked Like It Would Explode. Maybe It Just Sneezed - The mysterious dimming of the red supergiant Betelgeuse is the result of a stellar exhalation, astronomers say”. The New York Times. Accesat în . 
  215. ^ „Hubble Finds That Betelgeuse's Mysterious Dimming Is Due to a Traumatic Outburst”. NASA. . Accesat în . 
  216. ^ Dupree, Adrea K.; et al. (). „Spatially Resolved Ultraviolet Spectroscopy of the Great Dimming of Betelgeuse”. The Astrophysical Journal. 899 (1). doi:10.3847/1538-4357/aba516. Accesat în . 
  217. ^ Clavin, Whitney (). „ZTF Finds Closest Known Asteroid to Fly By Earth”. Caltech. Accesat în . 
  218. ^ Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics (). „Scientists determine 'Oumuamua isn't made from molecular hydrogen ice after all”. Phys.org. Accesat în . 
  219. ^ Hoang, Thiem; Loeb, Abraham (). „Destruction of Molecular Hydrogen Ice and Implications for 1I/2017 U1 ('Oumuamua)”. The Astrophysical Journal Letters. 899 (2). doi:10.3847/2041-8213/abab0c. Accesat în . 
  220. ^ Merali, Zeeya (). „This Twist on Schrödinger's Cat Paradox Has Major Implications for Quantum Theory - A laboratory demonstration of the classic "Wigner's friend" thought experiment could overturn cherished assumptions about reality”. Scientific American. Accesat în . 
  221. ^ Musser, George (). „Quantum paradox points to shaky foundations of reality”. Science Magazine. Accesat în . 
  222. ^ Bong, Kok-Wei; et al. (). „A strong no-go theorem on the Wigner's friend paradox”. Nature Physics. 27. doi:10.1038/s41567-020-0990-x. Accesat în . 
  223. ^ Strickland, Ashley (). „Bacteria from Earth can survive in space and could endure the trip to Mars, according to new study”. CNN News. Accesat în . 
  224. ^ Kawaguchi, Yuko; et al. (). „DNA Damage and Survival Time Course of Deinococcal Cell Pellets During 3 Years of Exposure to Outer Space”. Frontiers in Microbiology. doi:10.3389/fmicb.2020.02050. Accesat în . 
  225. ^ Piani, Laurette (). „Earth's water may have been inherited from material similar to enstatite chondrite meteorites”. Science. 369 (6507): 1110–1113. doi:10.1126/science.aba1948. Accesat în . 
  226. ^ Washington University in Saint Louis (). „Meteorite study suggests Earth may have been wet since it formed - Enstatite chondrite meteorites, once considered 'dry,' contain enough water to fill the oceans -- and then some”. EurekAlert!. Accesat în . 
  227. ^ American Association for the Advancement of Science (). „Unexpected abundance of hydrogen in meteorites reveals the origin of Earth's water”. EurekAlert!. Accesat în . 
  228. ^ „Neuralink: Elon Musk unveils pig with chip in its brain”. BBC. Accesat în . 
  229. ^ „Elon Musk trots out pigs in demo of Neuralink brain implants”. The Verge. Accesat în . 
  230. ^ „Discovery of an ancient dog species may teach us about human vocalization”. phys.org (în engleză). Accesat în . 
  231. ^ Gorman, James (). „Singing Dogs Re-emerge From Extinction for Another Tune”. The New York Times. Accesat în . 
  232. ^ Surbakti, Suriani; Parker, Heidi G.; McIntyre, James K.; Maury, Hendra K.; Cairns, Kylie M.; Selvig, Meagan; Pangau-Adam, Margaretha; Safonpo, Apolo; Numberi, Leonardo; Runtuboi, Dirk Y. P.; Davis, Brian W.; Ostrander, Elaine A. (). „New Guinea highland wild dogs are the original New Guinea singing dogs”. Proceedings of the National Academy of Sciences (în engleză). doi:10.1073/pnas.2007242117. ISSN 0027-8424. Accesat în . 
  233. ^ a b c Stirone, Shannon; Chang, Kenneth; Overbye, Dennis (). „Life on Venus? Astronomers See a Signal in Its Clouds - The detection of a gas in the planet's atmosphere could turn scientists' gaze to a planet long overlooked in the search for extraterrestrial life”. The New York Times. Accesat în . 
  234. ^ „Venera 9's landing site”. The Planetary Society (în engleză). Accesat în . 
  235. ^ „Giant leap for molecular measurements”. University of Tokyo. . Accesat în . 
  236. ^ „A "bang" in LIGO and Virgo detectors signals most massive gravitational-wave source yet”. LIGO. . Accesat în . 
  237. ^ „Microplastic pollution devastating soil species, study finds”. The Guardian. . Accesat în . 
  238. ^ Bower, Bruce (). „A stray molar is the oldest known fossil from an ancient gibbon - Ancestors of these small-bodied apes were in India roughly 13 million years ago, a study suggests”. Science News. Accesat în . 
  239. ^ Gilbert, Christopher C.; et al. (). „New Middle Miocene Ape (Primates: Hylobatidae) from Ramnagar, India fills major gaps in the hominoid fossil record”. Proceedings of the Royal Society B. 287 (1934). doi:10.1098/rspb.2020.1655. 
  240. ^ Greaves, Jane S.; et al. (). „Phosphine gas in the cloud decks of Venus”. Nature Astronomy. doi:10.1038/s41550-020-1174-4. Accesat în . 
  241. ^ „Is there life floating in the clouds of Venus?”. BBC News. . Accesat în . 
  242. ^ „Phosphine on Venus - Lead scientist Jane Greaves explains the discovery”. YouTube/RAS. . Accesat în . 
  243. ^ Vanderburg, Andrew; et al. (). „A giant planet candidate transiting a white dwarf”. Nature. 585: 363–367. doi:10.1038/s41586-020-2713-y. Accesat în . 
  244. ^ Chou, felicia; Andreoli, Claire; Cofield, Calia (). „NASA Missions Spy First Possible Planet Hugging a Stellar Cinder”. NASA. Accesat în . 
  245. ^ Crane, Leah (). „Astronomers may have found the first planet in another galaxy”. New Scientist. Accesat în . 
  246. ^ Di Stafano, R.; et al. (). „M51-ULS-1b: The First Candidate for a Planet in an External Galaxy”. arXiv. arXiv:2009.08987v1Accesibil gratuit. Accesat în . 
  247. ^ Potpov, Alexey; et al. (). „Dust/ice mixing in cold regions and solid-state water in the diffuse interstellar medium”. Nature Astronomy. doi:10.1038/s41550-020-01214-x. Accesat în . 
  248. ^ Lively, Joshua r. (). „Redescription and phylogenetic assessment of 'Prognathodon' stadtmani: implications for Globidensini monophyly and character homology in Mosasaurinae”. Journal of Vertebrate Paleontology. doi:10.1080/02724634.2020.1784183. Accesat în . 
  249. ^ Lauro, Sebastian Emanuel; et al. (). „Multiple subglacial water bodies below the south pole of Mars unveiled by new MARSIS data”. Nature Astronomy. doi:10.1038/s41550-020-1200-6. Accesat în . 
  250. ^ O'Callaghan, Jonathan (). „Water on Mars: discovery of three buried lakes intrigues scientists - Researchers have detected a group of lakes hidden under the red planet's icy surface”. Nature. doi:10.1038/d41586-020-02751-1. Accesat în . 
  251. ^ Gough, Evan (). „A Rogue Earth-Mass Planet Has Been Discovered Freely Floating in the Milky Way Without a Star”. Universe Today. Accesat în . 
  252. ^ Mroz, Przemek; et al. (). „A terrestrial-mass rogue planet candidate detected in the shortest-timescale microlensing event” (PDF). arxiv. arXiv:2009.12377v1Accesibil gratuit. Accesat în . 
  253. ^ Joel, L:ucas (). „First Fossil Feather Ever Found Belonged to This Dinosaur - To settle a lengthy debate, a team of paleontologists says the specimen unearthed in the 19th century was shed by an archaeopteryx”. The New York Times. Accesat în . 
  254. ^ Carney, R.M.; Tischlinger, H.; Shawkey, M.D. (). „Evidence corroborates identity of isolated fossil feather as a wing covert of Archaeopteryx”. Scientific Reports. 10: 15593. doi:10.1038/s41598-020-65336-y. 
  255. ^ „Sensor with 100,000 times higher sensitivity could bolster thermal imaging”. EurekAlert!. . Accesat în . 
  256. ^ „Celebrity star Betelgeuse is smaller and closer to us than we knew”. CNET. . Accesat în . 
  257. ^ „Standing on the Shoulders of Giants: New Mass and Distance Estimates for Betelgeuse through Combined Evolutionary, Asteroseismic, and Hydrodynamic Simulations with MESA”. The Astrophysical Journal. . Accesat în . 
  258. ^ „NASA's OSIRIS-REx Spacecraft Successfully Touches Asteroid”. NASA. . Accesat în . 
  259. ^ Chang, Kenneth (). „Seeking Solar System's Secrets, NASA's OSIRIS-REX Mission Touches Bennu Asteroid - The spacecraft attempted to suck up rocks and dirt from the asteroid, which could aid humanity's ability to divert one that might slam into Earth”. The New York Times. Accesat în . 
  260. ^ Honniball, C.I.; et al. (). „Molecular water detected on the sunlit Moon by SOFIA”. Nature Astronomy. doi:10.1038/s41550-020-01222-x. Accesat în . 
  261. ^ Hayne, P.O.; et al. (). „Micro cold traps on the Moon”. Nature Astronomy. doi:10.1038/s41550-020-1198-9. Accesat în . 
  262. ^ Guarino, Ben; Achenbach, Joel (). „Pair of studies confirm there is water on the moon - New research confirms what scientists had theorized for years — the moon is wet”. The Washington Post. Accesat în . 
  263. ^ Chang, Kenneth (). „There's Water and Ice on the Moon, and in More Places Than NASA Once Thought - Future astronauts seeking water on the moon may not need to go into the most treacherous craters in its polar regions to find it”. The New York Times. Accesat în . 
  264. ^ „Great Barrier Reef: Scientists find reef taller than Empire State Building”. BBC News. . Accesat în . 
  265. ^ Larry Bogan. „Mutual Planetary Occultations Past and Future”. www.bogan.ca. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]