Rover

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Trei modele de rovere: Sojourner, MER și Curiosity.

Rover este un cuvânt englez, prin care este desemnat un vehicul care se deplasează pe suprafața unor planete, altele decât Pământul, sau a unor asteroizi. În limba de origine acest cuvânt înseamnă în primul rând „hoinar” sau „vagabond". În limba franceză și în alte limbi romanice acest gen de vehicule se numește astromobile.

Până acum roverele au fost utilizate pe Lună, pe Marte și pe asteroizi. Ele pot reprezenta niște vehicule teleghidate sau (de exemplu, în cazul Lunar Roving Vehicle) niște vehicule conduse direct de către un astronaut. Printre sursele lor de alimentare se numără panourile solare (de exemplu, la roverele Spirit și Opportunity) și generatoarele termoelectrice radioizotopice (vehiculul Curiosity). Date fiind dificultățile explorării spațiale, cerințele față de fiabilitatea și autonomia roverelor sunt foarte înalte.

Vehicule lunare[modificare | modificare sursă]

Vehiculele lunare se mai numesc și lunamobile.[1] Trei țări au operat acest gen de vehicule: Uniunea Sovietică, Statele Unite și China.

  • Lunohod 1 (rus. Lunamobil) — a fost primul vehicul pe un corp celest; un lunamobil sovietic care a aselenizat pe 17 noiembrie 1970.
Lunohod 1
  • Lunar Roving Vehicle — primul vehicul cu care omul a călătorit pe suprafața Lunii. Acest lunamobil a servit drept mijloc de transport astronauților americani din misiunile Apollo 15, Apollo 16 și Apollo 17 (anii 1971–72).
Lunar Roving Vehicle
  • Lunohod 2 — cel de-al doilea lunamobil sovietic a parcurs cea mai mare distanță pe suprafața satelitului Pământului — 39 km (anul 1973).
  • Yutu (chin. Iepurele de jad) — primul lunamobil chinez a aselenizat pe 14 decembrie 2013.
  • Yutu 2 — cel de-al doilea lunamobil chinez a aselenizat pe 3 ianuarie 2019 și funcționează și în prezent (iunie 2020).[2] Acest vehicul este primul lunamobil care operează pe fața ascunsă a Lunii și cel cu cea mai lungă durată de funcționalitate completă.
  • Pragyan (sanscrită Înțelepciune) — acest lunamobil indian a fost distrus când aparatul de aterizare Vikram s-a prăbușit pe suprafața Lunii în cursul unei aselenizări eșuate pe 6 septembrie 2019.
  • Iris — primul rover care va fi realizat conform conceptului CubeRover de către compania Astrobotic din Pittsburg. Conform planurilor acest lunamobil urmează să ajungă pe Lună la bordul navei Peregrine în 2021.[3]
  • Hakuto-R (jap. Iepure lunar – Restructurare) — proiectul companiei japoneze ispace, care prevede trimiterea pe Lună a unui rover cu racheta Falcon 9 Block 5 în martie 2023.[4]

Vehicule marțiene[modificare | modificare sursă]

Deocamdată doar misiunile trimise pe Marte de către NASA și China s-au încununat cu succes, însă și alte națiuni au construit sau construiesc vehicule marțiene.

  • PrOP-M (rus. Pribor oțenki prohodimosti – Mars — Dispozitiv de estimare a circulabilității – Marte) — roverele identice ale sondelor spațiale sovietice Mars 2 și Mars 3. Aceste vehicule au fost dotate cu niște schiuri în loc de roți, întrucât nu se cunoștea nimic despre natura solului marțian.
PrOP-M
  • Sojourner (engl. oaspete, vizitator) — acest rover american a fost primul care a funcționat cu succes (4 iulie 1997).
  • Mars Exploration Rover — această misiune americană a implicat trimiterea pe Planeta Roșie a două rovere identice:
    • Spirit — a amartizat pe 4 ianuarie 2004;
    • Opportunity — a stabilit un record pentru vehiculele marțiene, operând 5498 de zile și rulând 45,16 km (25 ianuarie 2004).
  • Curiosity — cel de-al patrulea rover american, echipat cu un generator radioizotopic, a amartizat pe 6 august 2012 și funcționează și în prezent (iunie 2020).[5]
Autoportretul lui Curiosity pe 6 octombrie 2015 lângă Aeolis Mons
  • Perseverance — acest rover american a amartizat pe 18 februarie 2021.
  • Zhurong (zeu al focului din mitologia chineză) — primul vehicul marțian chinez, trimis pe Marte în cadrul misiunii Tianwen 1 (chin. Întrebări pentru cer), amartizând pe 14 mai 2021.[6][7]
  • Rosalind Franklin — urmează să fie primul rover marțian dezvoltat de Agenția Spațială Europeană (în colaborare cu agenția spațială rusă Roskosmos). Lansarea către Marte a misiunii ExoMars este planificată pentru 2022.

Vehicule pe asteroizi[modificare | modificare sursă]

Roțile nu sunt foarte potrivite pentru deplasare pe corpurile cerești cu gravitație redusă din cauza rezistenței la frecare.[8] Săltatul cu ajutorul unor greutăți oscilante a fost până acum soluția preferată.

Misiunea japoneză Hayabusa 2 (jap. Șoim călător) a fost prima misiune de succes pe un asteroid, reușind să lanseze trei rovere pe asteroidul 162173 Ryugu:

Model al MINERVEI
  • HIBOU și OWL — două rovere japoneze identice din seria MINERVA-II (Micro/Nano Experimental Robot Vehicle for Asteroid) care au aterizat pe 21 septembrie 2018;[9]
MASCOT
  • MASCOT (Mobile Asteroid Surface Scout) — rover realizat de către Agenția Spațială Germană în colaborare cu Agenția Spațială Franceză, care a aterizat pe 3 octombrie 2018.[10]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „DEXONLINE: Lunamobil”. 
  2. ^ Andrew Jones. „China's Chang'e 4 moon rover mission is back in action on lunar farside”. Accesat în . 
  3. ^ Spice, Byron (14 May 2020). "Iris Lunar Rover Meets Milestone for Flight". Carnegie Mellon University News. Retrieved 31 May 2020.
  4. ^ ispace. "Mission Timeline Adjustment for the HAKUTO-R Program". Accesat în . 
  5. ^ Elizabeth Howell. „See Earth and Venus from Mars in amazing photos from NASA's Curiosity rover”. Accesat în . 
  6. ^ „2020中国火星探测计划(根据叶院士报告整理”. 
  7. ^ Hanneke Weitering. „China's 1st Mars rover 'Zhurong' lands on the Red Planet”. Accesat în . 
  8. ^ David S. Wettergreen, Timothy D. Barfoot: . Springer, 2016, ISBN 978-3-319-27702-8, p. 284 (books.google.de).
  9. ^ Yoshimitsu, Tetsuo; Kubota, Takashi; Tomiki, Atsushi; Yoshikaw, Kent (2019-10-24). Operation results of MINERVA-II twin rovers onboard Hayabusa2 asteroid explorer (PDF). 70th International Astronautical Congress. International Astronautical Federation. Retrieved 2020-01-25.
  10. ^ Davis, Jason (28 August 2019). "Hayabusa2 Lander Mania: Results from MASCOT, Plans for MINERVA-II2". The Planetary Society. Retrieved 2020-01-25.