Microorganism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Un microorganism bacterian Clostridium botulinum, agent patogen al botulismului, văzut sub microscop. 1. Bacterie, formă vegetativă; 2. Spor liber; 3. Bacterie cu un endospor.

Microorganismele (derivat din greaca mikros, μικρός = mic + latina organismus = organism) sunt organisme microscopice vegetale și animale de dimensiuni mici, invizibile cu ochiul liber (dar care pot vi văzute cu ajutorul microscopului optic și electronic), în general, unicelulare, cu structură internă relativ simplă. Trăiesc în sol, în apă, în aer, în corpul plantelor sau al animalelor și pot fi saprofite sau patogene pentru organismul în care se dezvoltă. Termenul de "microorganisme" este lipsit de semnificație taxonomică. Microorganismele includ un grup vast și heterogen de organisme cu morfologie, activitate biologică și poziție sistematică diferite: bacterii, arhee, fungi microscopici (mucegaiuri și levuri), microalge (alge microscopice) și protozoare. Virusurile și agenții infecțioși subvirali (viroizi, virino, virusoizi, prioni) nu sunt considerate microorganisme de mai mulți microbiologi.[1][2][3][4][5]

Termenul de "microb" (gr. μικρός = mic + βίος = viață), care este adesea considerat ca sinonim al microorganismelor,[1][2][5][6][7][8] a fost propus de chirurgul Charles Sédillot (1804-1883), care l-a folosit prima dată în 1878 în comunicarea "Despre influența lucrărilor D-lui Pasteur asupra dezvoltării chirurgiei" prezentată Academiei de Științe din Paris. Deși acceptat de filologi și medici, termenul de microb nu a pătruns în mediul academic al microbiologilor din România. [9][10] În medicina termenul de microb este un termen uzual, sub care se înțelege de obicei o bacterie patogenă (care provoacă boli, infecții), în contrast cu un virus patogen.[3][4][11][12][13][14][15] În unele dicționarele obișnuite (nu de specialitate) engleze și franceze denumirea de "microbi" se referă la microorganismele (mai ales bacterii) care provoacă boli sau fermentații.[16][17]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Valeriu Rusu. Dicționar medical. Editura Medicală. 2010
  2. ^ a b Elizabeth A. Martin. Oxford. Dicționar de medicina. Ediția a VI-a. Editura ALL. 2011
  3. ^ a b Gheorghe Mohan, Aurel Ardelean. Dicționar enciclopedic de biologie. Editura ALL Educational. 2007
  4. ^ a b Marin Andrei. Dicționar de biologie : clasică și actuală. Editura Victor B Victor. 2009
  5. ^ a b DEXI - Dicționar explicativ ilustrat al limbii române. Editura: Arc & Gunivas, 2007
  6. ^ Kiran Kapoor. Illustrated Dictionary of Microbiology. Oxford Book Company. 2010
  7. ^ Stedman's Medical Dictionary. 28 Ed. 2005
  8. ^ Henderson's Dictionary of Biology. 15th Ed. Pearson, 2011
  9. ^ G. Zarnea, O.V. Popescu. Dicționar de microbiologie generală și biologie moleculară. Editura Academiei Române, București, 2011
  10. ^ Dumitru T. Buiuc. Microbiologie Medicală. Ghid pentru studiul și practica medicinei. Ediția a VI-a. Editura Gr. T. Popa, Iași 2003
  11. ^ Taber's Cyclopedic Medical Dictionary. 21ed. F.A. Davis Company, 2009
  12. ^ Dorland's Illustrated Medical Dictionary. 32 Ed. Saunders, 2011
  13. ^ Microbe. Medical Dictionary. Merriam Webster.
  14. ^ Microbe. The American Heritage Dictionary of the English Language, Fifth Edition, 2017
  15. ^ Microbe. Collins English Dictionary.
  16. ^ Microbe. Dictionnaires français Larousse
  17. ^ Microbe. Oxford Dictionary of English

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • de Kruif, Paul (Henry); Vânătorii de microbi, 1926 (Ed. în limba română 1938, 1969) – carte romanțată de istoria medicinei scrisă în memoria celor care au contribuit major la dezvoltarea microbiologiei. Descrie istoria unor mari descoperiri în microbiologie și pe cei care le-au făcut – cu începere de la Anton van Leeuwenhoek (secolul XVII), în contextul împrejurărilor politice și sociale în care aceștia au trăit.

Legături externe[modificare | modificare sursă]