Calea Lactee

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Calea Lactee, într-o reprezentare artistică bazată pe analiza a zeci de milioane de stele ale galaxiei.
Cosmologie fizică
Galaxies of the Infrared Sky .jpg
Subiecte legate

Portal:Astronomie

Calea Lactee (din latină Via lactea, sau greacă Γαλαξίας (Galaxias), popular, în română: Calea Laptelui, Calea sau Drumul Robilor[1]), este galaxia gazdă a sistemului nostru solar,[2] a altor aproximativ 100-400 miliarde de stele cu planetele lor, precum și a peste 1.000 nebuloase. Toate obiectele din galaxie orbitează în jurul centrului de masă al galaxiei, numit și centru galactic.

Etimologie și povestea denumirii[modificare | modificare sursă]

Originea Căii Lactee, pictură de Tintoretto.

Numele de „Calea Lactee” (Galaxías, în greacă) își află originea în mitologia greacă: Zeus, dorind ca fiul său Heracle să devină nemuritor, l-a pus să sugă la sânul Herei, când aceasta dormea. Hera, încercând să-l smulgă de la sân pe Heracle, a lăsat o împroșcătură de lapte să se răspândească pe cer, formându-se astfel Calea Lactee.[3] Există și o altă versiune:

La puțin timp după nașterea lui Heracle, Hermes a luat cu sine copilul și l-a așezat în patul Herei, care dormea. Niciunul dintre fiii lui Zeus nu putea deveni nemuritor dacă nu a supt la sânul zeiței.[4]

Înfometat, copilașul se apropie de aceasta pentru a suge. Trezindu-se, Hera zărește copilul și indignată, îl respinge; laptele divin se răspândește pe cer într-o dâră albicioasă, Calea Lactee.[5] Într-o altă versiune, Alcmene își abandonează copilul de teama răzbunării. Atena o convinge pe această să-l alăpteze pe copilaș, dar Heracles suge prea lacom și Atena este nevoită să-l înapoieze mamei sale.[6]

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Calea Lactee este un gigant, având o masă de circa 750-1.000 miliarde ori mai mare decât a Soarelui și un diametru de aproximativ 100.000 ani-lumină.

Galaxia noastră face parte dintr-un grup de galaxii numit Grupul Local, format din 3 mari galaxii și un număr de alte 30 galaxii mai mici, în cadrul grupului ea fiind a doua ca mărime după galaxia Andromeda (M31). Andromeda, situată la aproximativ 2,9 milioane ani-lumină, este cea mai apropiată galaxie mare. Cu toate acestea, un număr de așa numite false galaxii se găsesc mult mai aproape de noi, acestea jucând un rol de sateliți ai galaxiei noastre. Cea mai apropiată dintre acestea se găsește la 80.000 ani-lumină de noi și la 50.000 ani-lumină de centrul galactic.

Galaxia noastră are forma unei spirale uriașe; brațele acestei spirale conțin pe lângă altele și materie interstelară, nebuloase și stelele tinere ce iau naștere permanent din această materie. Pe de altă parte centrul galaxiei este format din stele bătrâne concentrate în grupuri cu formă sferică. Galaxia noastră are aproximativ 200 astfel de grupuri, dintre care mai cunoscute nu sunt decât 150. Aceste grupuri sunt concentrate în special în centrul galactic. După aparenta lor distribuție pe cer, astronomul Harlow Shapley a ajuns la concluzia că centrul galaxiei se găseste ceva mai departe de noi decât se credea până acum. Astfel, sistemul nostru solar este situat la 20 ani-lumină deasupra planului ecuatorial de simetrie, și la 28.000 ani-lumină de centrul galactic.

Centrul galaxiei se gășeste în direcția constelației Săgetătorului, la o distanță de soare de 25.000-28.000 ani-lumină.

Galaxia noastră are 4 componente principale: nucleul, discul cu spirale, haloul și roiurile globulare. S-ar putea să existe și un halou exterior, coroana galactică. Discul se rotește, dar nucleul central nu.[necesită citare] Nucleul și roiurile globulare conțin multe stele bătrâne, cunoscute ca stele de Populație II, care s-au format din materie cosmică originară. Brațele spiralei, unde se nasc stele noi, conțin mai ales stele de vârstă medie și tinere, cunoscute ca stele de Populație I. Acestea s-au format din materie stelară reciclată și sunt bogate în metale.

Vârsta celor mai vechi stele din Calea Lactee a fost estimată recent la aproximativ 13,6 miliarde de ani, adică doar puțin mai mică decât vârsta estimată a Universului (13,7 miliarde de ani).

Deplasarea galaxiei[modificare | modificare sursă]

În clusterul numit Grupul Local, Andromeda și Calea Lactee, cele două galaxii dominante, se atrag una spre cealaltă cu aproximativ 300.000 kilometri pe oră.[7] În același timp, Grupul Local este atras spre centrul clusterului Virgo cu 1.6 milioane kilometri pe oră.[7] Împreună, toate aceste entități cosmice gigantice sunt atrase spre „Marele Magnet” (o masă gigantică situată la 250 milioane de ani lumină de noi) cu 22 milioane kilometri pe oră.[7]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dicționar Enciclopedic, vol. I, A - C, p.300.
  2. ^ Collins Elementary English Dictionary – Complete and Unabridged 1991-2003 - Milky Way / The American Heritage Science Dictionary 2005 - Milky Way noted at thefreedictionary.com
  3. ^ La Voie lactée. http://www.espace-sciences.org/archives/science/19307.html. Accesat la 24 juin 2013. 
  4. ^ Alăptarea de către Hera: prima menționare, fără detalii, la Lycophron, în Alexandra, 38-39 și 1.327-1.328. Condiția pentru nemurire și intervenția lui Hermes: pseudo-Eratostene, Catasterisme, 44; la Pausanias, în Descrierea Greciei / Descrierea Eladei, IX, 25, 2, Zeus acționează, însă nu se precizează de ce. Hera în somn: Hyginus, II, 43.
  5. ^ Catasterisme, 44.
  6. ^ Diodor, IV, 9, 6.
  7. ^ a b c Incotro se indreapta Calea Lactee cu 22 milioane kilometri pe ora?, 20 martie 2009, Descoperă, accesat la 24 mai 2012

Alte lecturi[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Calea Lactee

Imagini