Sari la conținut

Valul Radcliffe

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conturul aproximativ al valului Radcliffe văut de pe Pământ

Valul Radcliffe este cea mai mare structură gazoasă coerentă din Calea Lactee. Are formă de undă și este compusă din pepiniere stelare interconectate, întinzându-se pe o lungime de aproximativ 8.800 de ani-lumină.[1][2] Acest „val” de gaze cosmice și stele tinere se află cel mai aproape de Soare la aproximativ 400 de ani-lumină (Norul Molecular Taur) și cel mai îndepărtat la aproximativ 5000 de ani-lumină (complexul de stele Cygnus X).[3][4] Descoperirea a fost anunțată în ianuarie 2020, iar proximitatea sa i-a surprins pe astronomi.[1][5]

Nebuloasa RosetteNebuloasa CrabuluiNebuloasa OrionTrifid NebulaLagoon NebulaOmega NebulaEagle NebulaNorth America NebulaRigelOrion's BeltPolarisSoareBetelgeuseDenebBrațul PerseBrațul OrionBrațul Săgetătorul
Sectorul exterior din apropiere, de aproximativ o șesime al galaxiei, arătând Brațul Local (Brațul Orion) și brațele învecinate – precum și Marea Nebuloasă Orion (ca o caracteristică foarte luminoasă a Complexului Orion care este mai puțin strălucitor) și norii-vaști Nebuloasa America de Nord (și Nebuloasa Pelican) care sunt o parte intrinsecă a valului Radcliffe. (hartă pe care se poate face clic)

Oamenii de știință nu știu cum s-a format unda de praf și gaz; s-a sugerat că ar putea fi rezultatul ciocnirii unei galaxii mult mai mici cu Calea Lactee, lăsând în urmă „valuri”, sau ar putea fi legat de materia întunecată.[1][6] În interiorul norilor denși, gazul poate fi atât de comprimat încât se nasc stele noi;[2] s-a sugerat că originea Soarelui ar putea proveni de aici.[1]

Se credea că multe dintre regiunile de formare a stelelor găsite în valul Radcliffe făceau parte dintr-un inel helio-centric de dimensiuni similare și care conținea Sistemul Solar, „Centura Gould”. Acum se înțelege că cea mai apropiată, discretă, concentrație relativă de materie interstelară formează o undă masivă.[1][2]

Valul a fost descoperit de o echipă internațională de astronomi.[7][4] A fost anunțat de co-autorul Alyssa A. Goodman la cea de-a 235-a întâlnire a Societății Americane de Astronomie, desfășurată la Honolulu [8] și publicat în revista Nature la 7 ianuarie 2020.[9]

Descoperirea a fost făcută folosind date culese de observatorul spațial Gaia al Agenției Spațiale Europene.[10] Valul era invizibil în 2D, necesitând noi tehnici 3D de cartografiere a materiei interstelare pentru a-și dezvălui modelul.[2][10][8] Proximitatea valului i-a surprins pe astronomi.[1][5] Structura gazoasă a fost denumită după Institutul Radcliffe pentru Studii Avansate din Cambridge, Massachusetts, locul de studiu al echipei.[10]

  1. ^ a b c d e f „Astronomers discover huge gaseous wave holding Milky Way's newest stars”. The Guardian. . ISSN 0261-3077. Accesat în . 
  2. ^ a b c d Rincon, Paul (). „Vast 'star nursery' region found in our galaxy”. BBC News. Accesat în . 
  3. ^ Brandon, Specktor (). „Mysterious 'Wave' of Star-Forming Gas May Be the Largest Structure in the Galaxy”. livescience.com. Accesat în . 
  4. ^ a b Alves, João; Zucker, Catherine; Goodman, Alyssa A.; Speagle, Joshua S.; Meingast, Stefan; Robitaille, Thomas; Finkbeiner, Douglas P.; Schlafly, Edward F.; Green, Gregory M. (ianuarie 2020). „A Galactic-scale gas wave in the Solar Neighborhood”. Nature (în engleză). 578 (7794): 237–239. arXiv:2001.08748Accesibil gratuit. Bibcode:2020Natur.578..237A. doi:10.1038/s41586-019-1874-z. PMID 31910431. 
  5. ^ a b Osborne, Hannah (). „Something appears to have collided with the Milky Way and created a huge wave in the galactic plane”. Newsweek. 
  6. ^ „Something Appears to Have Collided with the Milky Way and Created a Huge Wave in the Galactic Plane”. Radcliffe Institute for Advanced Study at Harvard University (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ McIntosh, Bennett (). „An Interstellar Ribbon of Clouds in the Sun's Backyard”. Harvard Magazine. Accesat în . 
  8. ^ a b Strickland, Ashley. „Astronomers discover giant wave-shaped structure in the Milky Way”. CNN. Accesat în . 
  9. ^ „New map of Milky Way reveals giant wave of stellar nurseries”. Phys.org. Accesat în . 
  10. ^ a b c Dunn, Marcia (). „Titanic wave of star-forming gases found in Milky Way”. Associated Press. ISSN 0447-5763. Arhivat din original la . Accesat în – via Japan Times Online. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]