Extincție
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dodo, desenat într-o ilustrație din 1651 de Jan Savery, este adesea citat ca exemplu de exticție.[1]
În biologie și ecologie, extincția reprezintă dispariția unor specii sau al unui grup taxonomic de pe un teritoriu dat, având ca urmare restrângerea progresivă a arealului speciei; se datorează mai ales unor factori antropomorfi (ex. speciile intens vânate). Momentul extincției este în general considerat a fi moartea ultimului individ al unei specii (deși capacitatea rasei respective de supraviețuire este posibil poate să se fi pierdut înainte de acest punct). Din cauză că potențialul biologic al unei specii poate fi foarte mare, determinarea acestui moment este dificilă și se face de obicei retroactiv.
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Diamond, Jared (1999). „Up to the Starting Line”. Guns, Germs, and Steel. W. W. Norton. pp. 43–44. ISBN 0-393-31755-2
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Committee on recently extinct organisms
- Recently Extinct Animals
- H.E. Strickland's The Dodo and its Kindred (London: 1848), a study of three extinct bird species — full digital facsimile, Linda Hall Library
- Sepkoski's Global Genus Database of Marine Animals
- Ele sunt ultimele din specia lor, 12 martie 2013, AnimalZoo.ro
- Șase specii de care omul are nevoie pentru a trăi. Ce rol au albinele, fluturii și liliecii, 28 august 2014, Gândul
