Ruxandra Lăpușneanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ruxandra Lăpușneanu
Ruxandra of Moldavia.jpg
Ruxandra Lăpușneanu
Date personale
Născută1538 Modificați la Wikidata
Suceava, Moldova Modificați la Wikidata
Decedată1570 (32 de ani) Modificați la Wikidata
Iași, Moldova Modificați la Wikidata
PărințiPetru Rareș Modificați la Wikidata
Frați și suroriDoamna Chiajna
Ștefan al VI-lea Rareș
Iliaș al II-lea Rareș
Iancu Sasul Modificați la Wikidata
Căsătorită cuAlexandru Lăpușneanu Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Moldavia.svg Moldova Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
TitluriPrințesă
Regent Modificați la Wikidata

Ruxandra Lăpușneanu (n. 1538, Suceava – d. 12 noiembrie 1570, Iași) a fost o principesă din Moldova.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A fost fiica domnului Moldovei, Petru Rareș, și a soției acestuia, Elena Brancovici, sora lui (Iliaș (n. 1531), Ștefan (n. 1532) și Constantin (n. 1542). A avut trei copii: Bogdan Lăpușneanu, Aron Vodă, Ilie Lăpușneanu.

S-a căsătorit cu domnul Moldovei, Alexandru Lăpușneanu, în ianuarie 1556: „În acest an s-a cununat cu doamna Ruxandra, în anul 7064 (1556) luna întâia” (epitaf la Mănăstirea Slatina), dar primul lor copil, Bogdan, s-a născut înainte de acest eveniment, în 1554. După alungarea lui Lăpușneanu din prima domnie, de către o pretinsă rudă a Doamnei, Despot Vodă, a fost trimisă o vreme cu copiii la Doamna Chiajna, sora ei. A făcut intervenții la Constantinopol în favoarea soțului ei, trimițându-și oamenii prin Divanul sultanului în vederea obținerii unei noi domnii. După reușita acestei acțiuni a pornit, la 6 noiembrie 1563, spre Moldova.

A fost regentă în Moldova, între 1568–1570, în numele fiului ei, Bogdan Lăpușneanu.

Cronicile istorice acreditează ideea că ea l-ar fi otrăvit pe Alexandru Lăpușneanu.[1]

Foarte pioasă, a întreținut cu sume mari mai multe mănăstiri de la Muntele Athos, Zografou, Dohiariou sau Karakalou. În anul 1569, Doamna Ruxandra Lăpușneanu a venit în ajutorul târgoveților din Roman zidindu-le o biserică nouă în locul celei de la cimitir. Construcția a durat din 23 mai până în 15 septembrie, când a primit hramul „Adormirea Preacuratei Fecioare”. Deși această nouă biserică a fost înzestrată cu toate cele de trebuință, n-au rămas în bisericile care i-au urmat decât Sfânta Masă și pisania, al cărei text, redactat în slavonă îl redăm în traducere[2]:

„Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului, și cu săvârșirea Sfântului Duh, evlavioasa și de Dumnezeu iubitoarea Doamna Ruxandra, maica Domnului Bogdan Voievod, cu osândire și cu zeloasă dorință a zidit acest hram întru numele Adormirii Preacistei Stăpâne noastre de Dumnezeu Născătoare, pentru sănătatea și pomenirea ei, și pentru mântuirea acelor întru bună cinstire adormiți părinților ei, și-au pus temelia, zidirii la 23 ale lunii mai, și s-a săvârșit în luna septembrie 15 zile, în anul 7077 (1569)”

A murit răpusă de boală, la doar 32 de ani, fiind înmormântată alături de Alexandru Lăpușneanu la ctitoria lui, Mănăstirea Slatina, unde apare pictată în tabloul votiv purtând coroana voievodală, împodobită cu pietre scumpe.

În literatură, Doamna Ruxandra este principalul personaj feminin din nuvela istorică a lui Costache Negruzzi, Alexandru Lăpușneanul.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Această ipoteză a fost preluată și de Costache Negruzzi în nuvela sa Alexandru Lăpușneanul.
  2. ^ Parohia Precista Mare Roman - precista.ro, accesat pe 19 martie 2016

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • George Marcu (coord.), Dicționarul personalităților feminine din România, Editura Meronia, București, 2009.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Alexandru Lăpușneanul