Județul Bistrița-Năsăud: Diferență între versiuni

Navighează interactiv prin istoric

← Diferența anterioară Diferența următoare →

Conținut șters Conținut adăugat

VizualWikitext

Aliniat

Versiunea de la 26 ianuarie 2012 16:33

Bistrița-Năsăud

— Județ —

Stemă

Bistrița-Năsăud (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 47°08′20″N 24°30′01″E / 47.1389°N 24.5003°E

Atestare

1968

Reședință

Bistrița

Componență

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud[*]

Liviu-Mihai Rusu(PD-L)

- Prefect

Cristian Florian

Suprafață

- Total

5,355 km²

Populație (2005)

- Total

317,254 locuitori

- Densitate

59,2 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Prefix telefonic

63

Indicativ autovehicule

BN

Locul după populație

34

Prezență online

http://www.cjbn.ro/
OpenStreetMap relation

Harta României cu județul Bistrița-Năsăud indicat

Bistrița-Nasăud este un județ în Transilvania, România. Județul Bistrița-Nasăud este împărțit, din punct de vedere administrativ, într-un municipiu, 3 orașe și 58 de comune cu 235 de sate. Se învecinează cu județele Cluj, la vest, Maramureș, la nord, Suceava, la est și Mureș la sud.

Populația

Format:Demografie/Bistrița-Năsăud

În 2002, județul avea 311 657 locuitori, dintre care: Români: 90.25% Maghiari: 5.88% Țigani: 3.57% Germani: 0.21% Alte etnii: 0.07%

Stema județului

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema județului Bistrița-Năsăud se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se află o acvilă naturală, ținând în ciocul roșu o cruce ortodoxă de aur și având pe piept un scut de argint cu inițialele VRR (Virtus Romana Rediviva); la baza acvilei se află o carte deschisă, de culoare albă. În cartierul secund, pe câmp de aur, este reprezentată, în culoare naturală, lupoaica cu Romulus și Remus. În cartierul trei, pe fond roșu, este conturat un scut cu bordură de aur, cu marginile neregulate, al cărui câmp este, de asemenea, roșu; în interiorul acestuia se află capul de bour, în culoare naturală, având între coarne o stea de aur, formată din șase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând costum popular, ținând în mâna dreaptă o suliță, iar în cea stângă, un scut cu ornament floral.

Semnificația elementelor însumate: Acvila, lupoaica capitolină și deviza evocă originea latină a poporului roman. Personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud. Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la relațiile existente în epoca feudală între domnii Moldovei și aceste ținuturi.

Date istorice

106-271 e.n.: cea mai mare parte din actualul județ Bistrița-Năsăud era inclusă în provincia romană Dacia, vestigiile care dovedesc acest fapt sunt castrele romane de la Orheiu Bistriței, Ilișua și Livezile.
1235: Este atestată documentar așezarea Beclean.
1241-1242: Așezările Bistriței și împrejurimile au fost devastate de marea invazie tătară.
1264, iul.16: Prima mențiune documentară a orașului Bistriței.
1353: Orașul Bistrița capătă dreptul de a avea pecete proprie și de a organiza un târg anual.
1409: Sigismund de Luxemburg acordă bistrițenilor dreptul de a ridica ziduri de apărare în jurul orașului.
1440: Așezarea Năsăud este menționată în documentele vremii.
1452: Regele Ladislau Postumul donează orașul Bistrița guvernatorului Ioan de Hunedoara.
1529-1546: Bistrița a fost stăpânită de Petru Rareș.
1601: Trupele generalului Basta asediază orașul Bistrița, provocându-i mari distrugeri.
Împărăteasa Maria Terezia hotărăște să ridice împotriva năvălirii tătare un riguros sistem de graniță militară, care s-a extins și pe valea Rodna, valea Șieului și valea Someșului; astfel, la Năsăud, a fost înființat Districtul Grăniceresc Năsăud.
1762, 15 aprilie: Decretul imperial pentru înființarea miliției naționale grănicerești, în urma căruia ia ființă regimentul II românesc de la Năsăud.
1790-1792: Este construită în Bistrița biserică românească de pe str. Crinilor. Fostul lăcaș de închinare se aflase în Hrube.
1794: Se înființează Institutul Militar Năsăud, cu predare în limbile română, germană și latină.
1863: La Năsăud se deschid porțile vestitului liceu care i-a avut ca elevi pe George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Ion Pop-Reteganul.
1884: Episcopul Ioan Sabo, al Episcopiei de Gherla, a sfințit catedrala greco-catolică din Năsăud.
1888: Este inaugurată noua clădire a gimnaziului din Năsăud.
1893: Biserica fostei mănăstiri minorite (1270-1280) a fost cumpărată de către Biserica Greco-Catolică. A fost întabulată în anul 1895.
1918: La 4 noiembrie a luat ființă Sfatul Național Român din comitatul Bistrița-Năsăud, avându-l în frunte pe memorandistul Gavril Tripon.

Lista orașelor din județul Bistrița-Năsăud

Atracții turistice

Monumente de arhitectură

Ruinele Cetății Ciceului
Casa Argintarului, Bistrița
Turnul Dogarilor, Bistrița
Ruinele cetății Rodnei, Rodna
Ruinele castrului roman Orheiu Bistriței
Clădirea Poștei Vechi, Bistrița

Lăcașe de cult

Biserica Evanghelică din Bistrița
Biserica Ortodoxă, Bistrița
Cadedrala Ortodoxă, Bistrița
Biserica Greco-Catolică, Bistrița
Biserica Catolică, Bistrița
Biserica Reformată, Bistrița
Sinagoga, Bistrița
Biserica Evanghelică, Dumitra
Biserica Evanghelică, Herina
Mănăstirea de la Vad, Ciceu
Mănăstirea Nușeni, Nușeni
Mănăstirea Piatra Fântânele, Piatra Fântânele

Muzee și expoziții

Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, Bistrița
Muzeul Grăniceresc Năsăudean
Muzeul de sub poartă, Livezile
Muzeul de Artă Comparată, Sângeorz-Băi
Muzeul Casa Argintarului, Bistrița
Casa Memorială Andrei Mureșanu, Bistrița
Casa Memorială Liviu Rebreanu, Liviu Rebreanu
Casa Memorială George Coșbuc, Coșbuc
Casa Memorială Ion Pop-Reteganul, Reteag

Peșteri

Peștera Izvorul Tăușoarelor (în apropiere de Rebrișoara) - este cea mai adâncă peșteră din România (478.5m), iar galeriile subterane se întind pe aproximativ 16.5km.
Peștera Jgheabul lui Zalion (prin diferența sa de nivel de 242m, este a doua din România),
Peștera Grota Zânelor.
Peștera Măglei
Peștera Baia lui Schneider
Peștera Cobășel

Lacuri:

Lacul Lala Mare sub vârfului Ineu, lac glaciar.
Lacul Lala Mic sub vârfului Ineu, lac glaciar.
Lacul Cetățele cunoscut și ca Tăul Căianului.
Colibița baraj artificial în munții Căliman.
Tăul Zânelor.
Lacul Zagra, Zagra.

Rezervații naturale

Rezervația mixtă „Ineu - Lala”.
Piatra Corbului de la Budacul de Sus, parc geologic și vegetal, situat în munții Călimani.
Muntele de sare de la Sărățel.
Zăvoaiele Borcutului.
Rezervația Tăușoare-Zalion de la Gersa
Rezervația naturală „Peștera de la Izvorul Tăușoarelor”.
Peștera Jgheabul lui Zalion
Râpa Verde
Râpa cu păpuși, Domnești
Piatra Fântânele din Munții Bârgău
Rezervația naturală „La Sărătură” de la Blăjenii de Jos
Rezervația botanică Poiana cu narcise din Muntele Saca (Munții Rodnei)
Poiana cu narcise de la Mogoșeni
Pădurea din șes de la Orheiu Bistriței
Vulcanii noroioși de la Monor, Bistrița-Năsăud
Lacul Cetățele sau Tăul Căianului de la Căianu Mic.
Râpa Mare de la Budacu de Sus
Râpa Neagră de la Budacu de Sus
Comarnic de la Cușma
Valea Repede din Munții Călimani
Rotunda-Preluci din Munții Rodnei
Lacul Zagra, Zagra sau Tăul lui Alac".
Stânca Iedului-Bujdeie din Munții Rodnei.

Valea și cheile Bistriței, pornesc din munții Călimani, de la altitudinea de 1.562m și se întind pe 65km. Valea Repedea formează o rezervație vegetală complexă și se întinde pe 7km, printre formațiunile vulcanice ale munților Călimani.

Parcul dendrologic Arcalia (la 17km vest de Bistrița, în apropierea satului Arcalia) - se întinde pe mai mult de 16ha și adăpostește peste 150 de specii de copaci provenind din diverse zone ale lumii (salcâm japonez, brad argintiu, molid caucazian etc).

Stațiuni

Sângeorz-Băi (la 56km de Bistrița) - stațiune balneo-climaterică amplasată într-o zonă depresionară (465m) între munții Rodnei, Suhard și Bârgăului, pe valea râului Someșul Mare. Izvoarele minerale de la Sângeorz-Băi au fost atestate documentar înca din 1770.
Colibița (830m altitudine) la 18km de Prundu Bârgăului.
Piatra Fântânele (1.100m, în pasul Tihuța, aici se poate practica schiul).
Valea Vinului la 8km de Rodna.

Legături externe

Vezi și

Format:Portal România

@@ Linia 163: / Linia 163: @@
 == Legături externe ==
 {{legături externe}}
+* [http://www.hartis.ro/jud/bistrita.html Harta Turistică a Județului Bistrița-Năsăud]
 * [http://www.anytimeclub.ro/ AnyTime Club probabil unul din cele mai vechi cluburi din Bistrita]
 * [http://www.euroavocatura.ro/institutii/search/bistrita-nasaud%20-%20Senatori/page/0/ Colegii uninominale pentru alegerea Senatului în județul Bistrița-Năsăud ]