Sari la conținut

Comuna Salva, Bistrița-Năsăud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salva
—  comună  —

Map
Salva (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°20′15″N 24°22′10″E ({{PAGENAME}}) / 47.337417°N 24.369408°E47.337417; 24.369408
Țară România
Județ Bistrița-Năsăud
SIRUTA34397
Atestare[1] Modificați la Wikidata
ReședințăSalva
Sate componenteSalva
Guvernare
 - PrimarDoru-Florin Sas[*]​[2] (PNL, )
Suprafață
 - Total29,36 km²
Altitudine313 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total2.491 locuitori
 - Densitate103 loc./km²
Fus orarUTC+02:00
Cod poștal427255
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Salva este o comună în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.[3]

Comuna a fost reorganizată prin Legea Nr. 67 din 23 martie 2005, când din ea s-a desprins satul Runcu Salvei pentru a se înființa comuna Runcu Salvei.[4]

Nume

[modificare | modificare sursă]

"Cu ocaziunea uneia din călătoriile sale în Ardeal, împăratul Iosif al II-lea (1773, 1783 și 1786) încredințându-se că Românii sunt latini a exclamat: <<Salve sis tu parve Romuli nepos!>> - adică <<Vă salut, mici nepoți ai Romei!>>, exclamațiune pe care marele filoromân maiorul grănicer Antonio Cosimelli a eternizat-o, numind satul Lunca Vinului: Parva; satul Vărarea: Nepos; satul Strâmba: Romuli; iar satul Salva, de lângă Năsăud,cu acest nume existând încă din vechime"[5]. Este probabil ca numele "Salva" să provină din perioada Daciei romane (106-271 e.n.).

Personalități

[modificare | modificare sursă]

Antonio Cosimelli, născut la Roma, pe la 1762 era căpitan în Regimentul al II-lea român de graniță de la Năsăud. A rămas în amintirea grănicerilor ca un mare binefăcător al populației române din regiune. în 1785 a ieșit la pensie cu grad de vicecolonel. A fost însărcinat cu cercetarea și delimitarea teritoriilor satelor grănicerești față de acelea care aparțineau autonomiei săsești de la Bistrița. A scris la 1768 "Poemation de secunda legione valachica", odă în limba latină în care, printre altele, face fine observații asupra temperamentului și obiceiurile românilor de pe Valea Someșului Mare.[5]

  • Tănase Tudoran (1659-1763), martir, originar din satul Bichigiu.
  • Tiberiu I. Morariu (1905-1982), geograf, membru corespondent al Academiei Române;
  • Maria Peter (1925-2005), interpretă de muzică populară;
  • Maria Butaciu (19 februarie 1940 - 11 iunie 2018) interpretă de muzică populară;
  • Virginia Linul (n.11 septembrie 1970) doctor in istorie si etnografie, creatoare de costume populare, interpreta de muzica populara, cetatean de onoare a comunei Salva;

Demografie

[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Salva

     Români (93,26%)

     Alte etnii (0,08%)

     Necunoscută (6,66%)



Componența confesională a comunei Salva

     Ortodocși (90,37%)

     Greco-catolici (1,04%)

     Penticostali (1%)

     Alte religii (0,48%)

     Necunoscută (7,11%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Salva se ridică la 2.491 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.738 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,26%), iar pentru 6,66% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,37%), cu minorități de greco-catolici (1,04%) și penticostali (1%), iar pentru 7,11% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Salva este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Doru-Florin Sas[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Partidul Social Democrat4      
Alianța pentru Unirea Românilor1      

Atracții turistice

[modificare | modificare sursă]
  • Mănăstire "Izvorul Tămăduirii"
  • Casa Costumului Popular - Virginia Linul
  • Platoul Mocirla cu Troița "Tănase Tudoran"
  • Statuia "Tiberiu I.Morariu"
  • Colecții private de obiecte tradiționale

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ https://romaniadategeografice.net/unitati-admin-teritoriale/judete/judete-b/bistrita-nasaud/. Accesat în .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2024”. Autoritatea Electorală Permanentă. 
  3. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  4. ^ „Legea Nr. 67 din 23 martie 2005” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  5. ^ a b Iuliu Moisil, Biografia lui Anton Cosimelli, în "Arhiva Someșană", nr. 25, Năsăud, oct. 1938-mart. 1939, p.450.
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 




Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Salva,_Bistrița-Năsăud&oldid=17102297