Comuna Căianu Mic, Bistrița-Năsăud

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Căianu Mic
—  comună  —
Castelul Karoly, azi mănăstirea ortodoxă „Sfinţii Împăraţi Constantin și Elena”, sat Dobric; comuna Căianu Mic (monument istoric)
Castelul Karoly, azi mănăstirea ortodoxă „Sfinţii Împăraţi Constantin și Elena”, sat Dobric; comuna Căianu Mic (monument istoric)
Căianu Mic (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°15′52″N 24°07′02″E / 47.264413°N 24.117128°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Bistrita-Nasaud.svg Bistrița-Năsăud

SIRUTA32811

ReședințăCăianu Mic
Sate componenteCăianu Mic, Căianu Mare, Ciceu-Poieni, Dobric

Guvernare
 - PrimarDumitru-Paul Știr[*][3][4] ( PSD, )

Suprafață
 - Total58,12 km²
Altitudine283 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3357 locuitori
 - Densitate57,76 loc./km²

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Căianu Mic (în maghiară: Kiskaján) este o comună în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, formată din satele Căianu Mare, Căianu Mic (reședința), Ciceu-Poieni și Dobric.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Căianu Mic

     Români (97,08%)

     Necunoscută (2,44%)

     Altă etnie (0,47%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Căianu Mic

     Ortodocși (63,8%)

     Penticostali (30,8%)

     Baptiști (2,32%)

     Necunoscută (2,44%)

     Altă religie (0,62%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Căianu Mic se ridică la 3.357 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.051 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,08%). Pentru 2,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,81%), dar există și minorități de penticostali (30,8%) și baptiști (2,32%). Pentru 2,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Căianu Mic este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Dumitru-Paul Știr[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Alianța pentru Căianu Mic11           
Partidul Mișcarea Populară1           
Partidul Național Liberal1           

Personalități născute aici[modificare | modificare sursă]


Leon Manu[modificare | modificare sursă]

În comuna Căianu Mic s-a născut Leon Manu la 1 aprilie 1883, ultimul stareț greco-catolic al mânăstirii greco-catolice de la Nicula, fratele deputatului PNȚ Dumitru Man. Părinții săi au fost Ioan și Candidia Man, ambii învățători. La botez i s-a dat numele Iulian. După studiile elementare și gimnaziale, a urmat teologia pastorală la Academia Greco-Catolică din Gherla. În anul 1905 a fost tuns în monahism, intrând în ordinul basilian.

A slujit bisericeşte în Dieceza greco-catolică de Cluj-Gherla, fiind paroh la Cluj-Mănăştur II (biserica Calvaria) şi egumen al Mânăstirii Nicula (mănăstire greco-catolică neretrocedată, deținută azi de ortodocși). A refuzat trecerea la Biserica Ortodoxă Română în 1948, când Biserica Română Unită a fost scoasă în afara legii. În calitate de preot-călugăr s-a remarcat prin sfinţenie şi prin predicile deosebite. A fost arestat în noiembrie 1953, fiind acuzat de faptul că ”a făcut slujbe clandestine”. Închis la Oradea, Cluj, Jilava, Timișoara. A fost eliberat la 16 februarie 1955. Este rearestat în 13 august 1956. Prin sentința nr. 1202/1957 a Tribunalului Militar al Regiunii III Militare Cluj este condamnat la 9 ani închisoare corecțională pentru „instigare publică”.

A fost închis la Gherla, temniţă de exterminare, unde a şi murit în data de 23 Martie 1958 . Preotul Alexandru Raţiu era vecin de celulă cu el şi a spus: „La Gherla, în 1958 Martie, a murit preotul Leon Man, în celula alăturată 66 ”. Familia lui a reușit să obțină un certificat de deces al starețului de abia în 2005.

O temă de meditație și, de ce nu pentru o viitoare carte din seria ”Nordul Dreptei Credințe”. Biserica furată așteaptă de mult rostirea cuvântului adevărului și reîntoarcerea acasă a adevăratelor modele credinței creștine ale județul nostru.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]