Sari la conținut

Masivul de sare de la Sărățel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Masivul de sare de la Sărățel
Categoria III IUCN (Monument al naturii)
Harta locului unde se află Masivul de sare de la Sărățel
Harta locului unde se află Masivul de sare de la Sărățel
Localizarea rezervației pe harta țării
PozițiaJud. Bistrița-Năsăud
 România
Cel mai apropiat orașBistrița
Coordonate47°02′59″N 24°26′31″E () / 47.04972°N 24.44194°E[1]
Suprafață5 ha
Înființare1976, declarat în 2000

Masivul de sare de la Sărățel este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și floristic), situată în județul Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al comunei Șieu-Măgheruș.

Aria naturală se află în partea central-sudică a județului Bistrița-Năsăud, la confluența râurilor Bistrița Ardeleană, Șieu și Budac, în apropierea drumului național DN15A, care leagă orașul Reghin de satul Sărățel[2].

Sică (Limonium gmelinii)

Rezervația naturală (monument al naturii) a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000[3] (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 5 hectare[4].

Aria protejată reprezintă un masiv de sare (diapir), acoperit cu depozite cuaternare (aluviunile aduse de apele văilor Șieu și Budac, care în unele locuri este descoperit, observându-se masivul de sare), unde s-au dezvoltat vegetații de plante specifice solurilor sărăturate, printre care: brâncă (Salicornia herbacea), lobodă de grădină (Atriplex patula), sică (Limonium gmelinii), bălănică (Puccinellia distans) sau stuf (Phragmites communis)[5].

Atracții turistice

[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:

Biserica de lemn din Arcalia
  • Biserica ortodoxă "Sfântul Dimitrie" (fostă biserică evanghelică) din satul Crainimăt, construcție secolul al XV-lea, monument istoric
  • Biserica de lemn "Sfântul Dimitrie" din satul Arcalia. Biserica a fost adusă aici în anul 1806, din localitatea Mureșenii Bârgăului.
  • Biserica evanghelică din Arcalia, azi biserica ortodoxă "Sf. Ioan Botezătorul", construcție 1800, monument istoric
  • Castelul "Bethlen" din Arcalia, astăzi clădirea găzduiește Centrul Regional al Francofoniei aparținând Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, construcție 1800, monument istoric
  • Castelul "Rákóczi" din satul Șieu-Măgheruș
  • Parcul dendrologic din satul Arcalia
  • Situl arheologic "La Cetate" de la Arcalia (Epoca medievală, Epoca bronzului timpuriu, Latène)
  • Situl arheologic "La Movilă" de la Arcalia (Epoca medievală timpurie, sec. IV p. Chr, sec. II - III p. Chr, Epoca bronzului târziu)
  • Situl arheologic "Știubei" de la Chintelnic (Epoca bronzului târziu, Latène, Hallstatt)
  • Situl arheologic "Dealul Cetate" de la Sărățel (Epoca romană, Latène)
  • Situl arheologic "După Grădini" de la Sărățel (Epoca medievală, sf. sec. III - sec. IV p. Chr, Latène, Epoca bronzului, Neolitic)
  • Situl arheologic "Cetatea" de la Șieu -Măgheruș (Epoca medievală, Latène, Epoca bronzului, Eneolitic)
  • Văile Șieului și Budacului