Traduceri ale Bibliei în limba română

Prima traducere completă în limba română a Bibliei a fost făcut în 1688 (cunoscută sub numele Biblia de la București) de către Radu și Șerban Greceanu și cu ajutorul lui Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu.

Înainte de frații Greceanu, au fost făcute traduceri parțiale, cum ar fi Evanghelia slavo-română (1551), Evanghelia lui Coresi (1561), Cartea Psalmilor de la Brașov (1570), Palia de la Orăștie (1582), Noul Testament, tipărit la Bălgrad, adică la Alba Iulia, în 1648).

Au urmat Biblia lui Petru Pavel Aron (1760-1761), Biblia de la Blaj (1795), tradusă de Samuil Micu și altele.

Două traduceri principale sunt utilizate în prezent în limba română. Biserica Ortodoxă Română folosește versiunea Biblia Sinodală, traducerea standard a Bibliei Ortodoxe Române, publicată cu binecuvântarea Patriarhului Teoctist. Cultele protestante folosesc în principal traducerea lui Dumitru Cornilescu publicată pentru prima dată în 1928. În 1989 a apărut Biblia Cornilescu Revizuită, această ediție a încercat să fie cât mai aproape de manuscrisele originale, formale gramaticale fiind corectate și adaptate în funcție de evoluția limbii române moderne.

Primii traducători

• Coresi
• Nicolae Milescu Spătarul, între anii 1661–1668, efectuează prima traducere integrală în limba română a Vechiului Testament, având ca sursă principală textul grecesc din Septuaginta, apărută la Frankfurt, în 1597.
• Radu Greceanu, 1688
• Șerban Greceanu, 1688
• Petru Pavel Aron, 1760-1761; traducerea a rămas în manuscris până în anul 2005.
• Samuil Micu, 1795

Traducători în limba română modernă

• Dumitru Cornilescu;
• Gala Galaction, prozator și teolog român;
• Vasile Radu, preot, profesor;
• Nicodim Munteanu, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române;
• Valeriu Anania, scriitor, disident, episcop al Vadului și Feleacului, mitropolit;
• Cristian Bădiliță, eseist și teolog;
• Emil Pascal, preot, traducător al Noului Testament