Cartea Exodului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Biblia ebraică
Aleppo Codex Joshua 1 1.jpg
Portal Iudaism
Portal Creștinism

Exodul sau Ieșirea este a doua carte a Pentateuhului, deci și a Vechiului Testament și Tanakhului.

Titlu[modificare | modificare sursă]

În limba ebraică se numește שְׁמוֹת ("Șemoth", "Numele" (pl.)), de la primele ei cuvinte — ואלה שמות ("We-eleh hașemoth", "Iar acestea sunt numele ..."). În LXX e denumită Ἔξοδος, adică ieșire (cuvântul mai poate însemna și marș, expediție militară; procesiune solemnă), de la evenimentul principal al cărții — ieșirea evreilor din sclavia în Egipt.

Compoziție[modificare | modificare sursă]

Tradiția iudaică și cea creștină îi atribuie lui Moise scrierea cărții. Conform ipotezei documentare, cartea Exodului a fost pusă laolaltă de redactori folosind trei surse primare: J, E și P. Din J ar proveni Exod 1-17 (pe alocuri în combinație cu E și P) și 34 (cu E). Mai precis, lui E îi sunt atribuite Exod 1.15-21 (pasajul despre moașele Șifra și Pua), 3.1-15 (cu J, rugul aprins), 13, 17-18, și, în plus, 19.1-9, 20.1-17 (cu P, Decalogul), 20.18-23.33 (Cartea legământului), 24.1-18 (cu P, ceremonia legămânului) și 32-33 (vițelul de aur). Din P ar proveni 6-7 (cu J), 12-14 (cu J și E), 25-31, 35-40.

Conținut[modificare | modificare sursă]

De obicei, cartea Exodului e împărțită în șase secțiuni:

  1. narațiunea despre sclavia egipteană (1), viața lui Moise până la chemarea sa de către Yahweh (2-4), cele zece plăgi ale Egiptului și eliberarea din sclavie (5-12)
  2. narațiunea despre călătoria până la Muntele Sinai (13-18)
  3. descrierea legământului dintre Dumnezeu și națiune (19-24)
  4. instrucțiuni divine pentru construirea unui tabernacol și confecționarea robelor preoțești și a diverse obiecte de cult (25-31)
  5. narațiunea despre vițelul de aur și re-înființarea legământului (32-34)
  6. descrierea confecționării tabernacolului și a confecționării robelor preoțești și a diverselor obiecte de cult (35-40)

Date arheologice[modificare | modificare sursă]

În 2004, în Symboles de l'Égypte (éd. Desclée de Brouwer), Christiane Desroches Noblecourt scrie la p. 125:

„Este pe de o parte absurd să considerăm textul biblic drept document istoric, iar pe de altă parte să inversăm importanța protagoniștilor: Israel este menționat o singură dată, pe stela lui Merenptah, în timp ce cuvântul Egipt este folosit de 680 de ori in Biblie.[1]

Ea adaugă la p. 126 :

„Aluziile biblice la Egipt au în mod preponderent rolul de a colora istoria internă a evreilor și de a da un decor vag anumitor episoade istorice, dar nu au nicio legătură cu ceea ce ne învață istoria reală.[2]

În 2005, Pierre de Miroschedji a publicat un articol în revista La Recherche. El scria:

„În general, niciun arheolog serios nu mai crede în ziua de azi că evenimentele povestite în Cartea lui Iosua ar avea vreo bază istorică reală. Prospecțiunile arheologice, în special la începutul anilor 1990, au dezvăluit că a israeliților cultură a apărut pe dealurile din centrul țării, drept continuare a culturii cannaanite a epocii anterioare.[3]

El subliniază că nimic nu împiedică utilizarea Bibliei în arheologie,[4] sub formă de izvor supus criticii, așa cum arheologii procedează cu oricare alt document [5].

Consensul cercetătorilor Bibliei este că n-a existat niciun exod de proporțiile celui descris în,[6] si că povestirea trebuie considerată teologie, o povestire care ilustrează cum Dumnezeul lui Israel a acționat pentru a-și salva și întări poporul, dar nu poate fi considerată istorie.[7] Totuși, discuțiile asupra realității istorice a exodului au o lungă istorie și continuă să atragă atenție.

Istoricul evanghelic Peter Enns confirmă aceste puncte de vedere pe blogul său.[8]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Il est absurde, d'une part, de prendre le texte biblique pour un document historique, d'autre part d'inverser l'importance des protagonistes : Israël n'est mentionné qu'une seule fois sur une stèle de Mérenptah, alors que le mot Égypte est utilisé 680 fois dans la Bible.
  2. ^ Les allusions à l'Égypte dans la Bible servent essentiellement à nourrir l'histoire interne des Hébreux, en donnant un vague décor à certains épisodes, et sont sans rapport avec ce que l'histoire actuelle enseigne.
  3. ^ D'une façon générale, aucun archéologue sérieux ne croit plus aujourd'hui que les événements rapportés dans le livre de Josué ont un fondement historique précis. Des prospections archéologiques, au début des années 1990, en particulier, ont révélé que la culture israélite a émergé dans les collines du centre du pays, en continuité avec la culture cananéenne de l'époque précédente. Pierre de Miroschedji, revue La Recherche nr. 391 din 01-11-2005, dosarul Les archéologues réécrivent la Bible, p. 32
  4. ^ idem p. 33
  5. ^ În același timp, un cititor simplu al Bibliei care nu cunoaște arheologie ar trebui să-și spună că el citește un document scris cu mult mai târziu despre perioadele dinainte de 700 î.e.n.
  6. ^ Walton 2003, p. 258.
  7. ^ Redmount 1998, p. 64.
  8. ^ Peter Enns, "3 Things I Would Like to See Evangelical Leaders Stop Saying about Biblical Scholarship"

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Walton, John H. (2003). „Exodus, date of”. in Alexander, T.D.; Baker, David W.. Dictionary of the Old Testament: Pentateuch. InterVarsity Press. http://books.google.com.au/books?id=Ao5ecZ0ZsG8C&printsec=frontcover&dq=Dictionary+of+the+Old+Testament:+Pentateuch+Alexander&hl=en&ei=YgfYTpGfB4bymAWw1dT5Cw&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1&ved=0CDEQ6AEwAA#v=onepage&q=Exodus%2C%20date%20of&f=false 
Redmount, Carol A. (1998). „Bitter Lives: Israel In And Out of Egypt”. in Coogan, Michael D.. The Oxford History of the Biblical World. OUP. http://books.google.com.au/books?id=zFhvECwNQD0C&pg=PA58&lpg=PA58&dq=Bitter+Lives:+Israel+in+and+out+of+Egypt&source=bl&ots=-tjNUCDr_v&sig=Udl5krfFvQUWw4yvelsCKshi4bQ&hl=en&sa=X&ei=I1EgUN7bCLCSiAeOoICIDw&ved=0CDcQ6AEwAA#v=onepage&q=Bitter%20Lives%3A%20Israel%20in%20and%20out%20of%20Egypt&f=false 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Cartea Exodului