Chiril al III-lea al Constantinopolului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Chiril al III-lea al Constantinopolului
Date personale
NăscutXanthi, Macedonia și Tracia⁠(d), Grecia Modificați la Wikidata
Decedat1675 Modificați la Wikidata
Cipru Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*]​ Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba greacă modernă Modificați la Wikidata
Funcția episcopală
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Chiril al III-lea (în greacă Κύριλλος Γ΄, transliterat: Kirillos 3), supranumit „Spanos” (Σπανός), a fost un cleric ortodox grec, care a îndeplinit funcția de patriarh ecumenic al Constantinopolului în două scurte perioade de timp din anii 1652 și 1654.

Biografie[modificare | modificare sursă]

După unii istorici, era originar din Xanthi,[1] în timp ce după alții ar fi venit din Rumelia.[2] A fost inițial mitropolit al Corintului (1628-1637), dar a fost destituit de patriarhul Chiril al II-lea.[a] A preluat necanonic conducerea Mitropoliei de Philippopolis (1637-1639) și apoi pe cea a Mitropoliei de Tărnovo (1650-1652), iar, în acest timp, a încercat să preia prin aceleași mijloace și conducerea Mitropoliei de Chalcedon.[4][b] A fost certăreț, complotist și intrigant și a provocat necontenit conflicte, atât în mitropoliile pe care le-a condus, cât și la Patriarhia Ecumenică.

A devenit patriarh pentru prima dată în mai 1652, dar a rămas pe tron doar câteva zile, fiind înlocuit de Atanasie Patelarie.[1] În martie 1654 a preluat din nou tronul patriarhal și, de această dată, a rămas doar paisprezece zile în această funcție, fiind înlocuit de Paisie I.[5] În ambele cazuri a ajuns patriarh în mod arbitrar, prin bani[c] și intrigi. Cele două perioade de păstorire ale lui Chiril au fost scurte și în cursul lor nu s-a întrunit nici un sinod și nici nu s-a luat vreo decizie. În ambele cazuri, după destituirea din funcție, a fost depus din treaptă și retrogradat la rangul de simplu monah,[7] apoi exilat în insula Cipru.[8] Succesorul său, Paisie I, a încercat să acopere prejudiciul financiar pe care Chiril îl provocase Patriarhiei printr-o taxă extraordinară de un florin de aur percepută de la fiecare preot.[9]

Note[modificare | modificare sursă]

Note de subsol[modificare | modificare sursă]

  1. ^ (...) χρηματίσας πρῶτον μητροπολίτης Κορίνθου, οὐ πολύ το ἐν μέσῳ καί βορβόρῳ τῶν παθῶν ἐμπαγείς, καθαιρέσει νομίμῳ καθυπεβλήθη παρά τῆς Ἐκκλησίας, πατριαρχεύοντος τοῦ μακαρίτου γέροντος κυρ-Κυρίλλου[3] (...)
  2. ^ (...) καί μάλιστα τῆς δυστυχοῦς ἐπιβασίας κατά τοῦ ἐν μακαρίᾳ τῇ μνήμῃ μητροπολίτου Χαλκηδόνος κυρ-Παχωμίου εἰσπηδήσας[3] (...)
  3. ^ (...) Κύριλλος δέ αὖθίς τε πολλῇ βίᾳ χρυσίου τόν θρόνον πάλιν ἥρπασε[6] (...)

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Μανουήλ Γεδεών, p. 579.
  2. ^ Γριτσόπουλος 1958, p. 417.
  3. ^ a b Γριτσόπουλος 1958, p. 408.
  4. ^ Μανουήλ Γεδεών, p. 580.
  5. ^ Μανουήλ Γεδεών, p. 582.
  6. ^ Γριτσόπουλος 1958, p. 410.
  7. ^ Γριτσόπουλος 1958, p. 407.
  8. ^ Μανουήλ Γεδεών, p. 583.
  9. ^ Γριτσόπουλος 1958, pp. 413-414.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Γεδεών, Μανουήλ (). Πατριαρχικοί Πίνακες: Ειδήσεις ιστορικαί βιογραφικαί περί των Πατριαρχών Κωνσταντινουπόλεως: από Ανδρέου του Πρωτοκλήτου μέχρις Ιωακείμ Γ' του από Θεσσαλονίκης, 36-1884. Κωνσταντινούπολη: Lorenz & Keil. 
  • Γριτσόπουλος, Τάσος (). „Κύριλλος Γ΄ Σπανός, ο επιβάτης του Οικουμενικού Θρόνου” (PDF). Θεολογία. ΚΘ´ (2). Accesat în . 
  • Venance Grumel, Traité d'études byzantines, t. 1: La chronologie, Presses universitaires de France, Paris, 1958, p. 438.


Funcții religioase
Predecesor:
Ioanichie al II-lea 		Patriarh ecumenic al Constantinopolului
iunie 1652 		Succesor:
Atanasie al III-lea
Patriarh ecumenic al Constantinopolului
martie 1654 		Succesor:
Paisie I


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Chiril_al_III-lea_al_Constantinopolului&oldid=15737528