Cervoneț

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Cervoneţ (10 ruble) emis sub Petru I, în 1706.
Cervoneţ din aur din 1923, reemis în anul 1976, de Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă, cu valoarea nominală de 10 ruble
Bancnotă de 1 cervoneţ emisă în 1922
Bancnotă sovietică de 10 cervonţev (10 cervoneţi) din 1937

Cervoneț (în rusă черво́нец, la plural: червонцы, pronunțat: cervónețî) a fost o veche unitate monetară din Imperiul Rus și din Uniunea Sovietică.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

La origine, cervoneț este un termen folosit pentru piesele monetare realizate dintr-un aliaj de aur foarte pur. Denumirea derivă de la culoarea roșiatică a aurului pur: în rusă червонный, червонная, червоннoe, trascris cervónnîĭ, cervónnaia, cervónnoie, „roșu-aprins”[1], și de aici, sintagma din rusă червонное золото, transcris cervonnoie zoloto: „aur pur”, „aur curat”[1].

Istorie[modificare | modificare sursă]

Sub Imperiul Rus[modificare | modificare sursă]

Înainte de domnia lui Petru I, numele de cervoneț a fost aplicat diferitelor monede de aur care erau în circulație în Rusia, în cea mai mare parte ducați olandezi și țechini[2] italieni. În 1701, Rusia a introdus propriul său cervoneț din aur, care avea aceeași masă (3,47 g) și același titlu de aliaj (986‰), ca și ducatul.

Cervoneții au fost bătuți până în 1757, când au fost înlocuiți de rublă, cu un aliaj inferior, precum și de imitații ale ducaților din Țările de Jos, cunoscute fiind prestigiul acestor monede și cererea de monede de aur.

Sub puterea sovietică[modificare | modificare sursă]

În 1922, în timpul războiului civil, guvernul sovietic a încercat să aplice idealurile economice comuniste și eliminarea datoriilor prin devalorizarea sistematică a rublei și a monedelor asociate (diverse forme ale rublei imperiale, moneda kerenka[3]și, mai târziu, sovznak)[4] · [5]

În același timp, autoritățile au introdus o monedă paralelă, numită cervoneț, care avea convertibilitate deplină, bazată pe etalonul-aur. Aceste monede aveau greutatea de 8,6 g, iar aliajul avea titlul de 900‰ (7,74234 grame de aur fin, echivalent cu 1/4 uncie) și au primit cote ridicate la bursele de valori străine, permițând finanțarea Noii Politici Economice (NEP). 1 cervoneț era cotat la valoarea de 10 ruble. Pe avers monedei din 1923, se poate citi: „cervoneț rus”. Nu se știe dacă monedele bătute în 1924, cu milesimul 1925, au fost vreodată în circulație[6] Apoi producția de piese de aur a încetat.

Inițial, cervoneții sovietici din aur au fost bătuți cu milesimele 1923 și 1925. Foarte puțini cervoneți emiși în 1923 s-au mai păstrat; recent o astfel de piesă a fost pusă în vânzare pentru o sumă de peste 7.000$.

În prezent, se știe că există cinci exemplare de cervoneți din aur emiși în 1925. Toate se află la Moscova, Federația Rusă. Trei dintre aceste piese sunt păstrate la Muzeul Goznak al monetăriei oficiale a Rusiei, celelalte două sunt la Muzeul de Artă „A. S. Pușkin”.

În 1937, portretul lui Lenin a apărut gravat pe primele bancnote emise în cervoneți. Cervoneții au încetat să mai fie emiși odată cu reforma monetară din 1947. Cu toate acestea, un mare număr de cervoneți din aur au fost rebătuți, după modelul celor emiși în anii 1920, înainte de Jocurile Olimpice de Vară din 1980 de la Moscova, pentru satisfacerea interesului colecționarilor și al întreprinderilor. Acești cervoneți au fost puși la dispoziția celor interesați în perioada 1975 - 1982.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Academia Republicii Populare Romîne, Institutul de lingvistică, Dicționar rus - romîn, Redactor principal Gh. Bolocan, Editura Științifică, București, 1964.
  • Colin Bruce, Thomas Michael, Standard catalog of modern world gold coins 1801-present. USA: Krause Publications. ISBN 978-0896896437
  • Romanian coins, Dicționar numismatic

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Dicționar rus - romîn, Redactor principal Gh. Bolocan
  2. ^ Țechinul este o piesă monetară din aur sau din argint, emisă mai întâi la Veneția, apoi și în Levant și care avea curs în Italia, în Levant, în Țările Române etc.
  3. ^ Kerenka a fost numele unei monede emise de guvernul provizoriu rus condus de Alexandr Kerenski.
  4. ^ În 1919, Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă a introdus „unitățile (de tezaur) sovietice” (în rusă совзнаки, prescurtare din rusă советские казначейские знаки, sovznaki), care îndeplineau rolul banilor, până la încetarea emiterii lor, la 4 martie 1924.
  5. ^ Nikolay Nenovsky, Lenin and the currency competition: reflections on the NEP experience 1922–1924 (ICER Working Paper 22/2006), International Centre for Economic Research, Turin, 2006 PDF
  6. ^ Standard catalog of modern world gold coins 1801-present. USA: Krause Publications.

Vezi și[modificare | modificare sursă]