Discuție:Regnul Animalia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Resurse

Titlu[modificare | modificare sursă]

Articolul trebuie sa se intituleze „Regnul Animalia”. Clasificarea trebuie sa fie un subcapitol al articolului și anume ultimul subcapitol. Regnul Animalia este o categorie stiințifică importantă care musai să aibă un articol separat. Ce ar trebui să cuprindă acest articol: date istorice despre cine a reunit pentru prima dată organismele în această unitate taxonomică, ce organisme au fost initial introduse în această categorie sistematică, ce organisme au fost scoase din această categorie etc. Dacă se dorește ca informațiile să fie cuprinse în articolul Animal trebuie făcută redirecționarea către acel articol. Referitor la articolul Animal este un cumul de perle cu P mare.--Jean 16 martie 2007 00:33 (EET)

Regnul "Animalia" fiind unic, se scrie cu articol, RegnUL, așa cum spunem MuzeuL "Antipa" sau RomâniA, nu "Muzeu Antipa" sau "Românie". Asta este evident, dar folosirea numelor latine neromânizate este mai problematică. Conform regulilor ar trebui sa scriem Regnul animal, Regnul vegetal, Regnul mineral ca în toate enciclopediile, echivalentul pentru noile încrengături definite în clasificarea filogenetică fiind Regnul arheatelor, Regnul bacteriilor, Regnul fungilor. Daca totuși hotarâm să folosim numirile latine, trebuie să scriem Regnul "Mineralia", "Archaea", "Bacteria", "Fungi", "Vegetalia", "Animalia" cu majuscule și ghilimele, fiind substantive proprii imprumutate, nu substantive comune introduse.--83.113.180.125 (discuție) 19 iulie 2009 20:32 (EEST)

Cutie taxonomie[modificare | modificare sursă]

Pentru mai multe detalii, vedeți Format:Casetă taxonomie.
Denumire regn Culoare utilizată
Animalia pink
Plantae lightgreen
Fungi lightblue
Protista khaki
Bacteria lightgrey
Archaea darkgray
Virus violet

Observație[modificare | modificare sursă]

Textele de mai jos nu au înțeles.

„Astăzi animalele Metazoare (pluricelulare) indiferent de variantele multiple de animale sunt considerate toate în această categorie, ca de exemplu (Choanoflagellata), (Porifera). Pe scara evolutivă înrudite cu acestea sunt ciupercile care tradițional sunt considerate plante (Opisthokonthen). ”

„Din punct de vedere taxonomic regnul animal este o subîmpărțire în biologie a viețuitoarelor în regnul vegetal (plantele) și regnul animal, eucarioten, care sunt diferențiate de regnul vegetal prin faptul că celula nu mai are un perete celular ci numai o membrană celulară. În mod uzual animalele sunt considerate (Metazoa) (pluricelulare) cu toate că pe arborele filogenetic apare și grupa Protozoa care nu este o grupă monofiletică limitată, ci cuprind și alge care ar aparține după unii plantelor. ”

--Jean (discuție) 3 iunie 2009 18:02 (EEST)

Cele mai multe animale au organe de simț necesare deplasării nefiind legate de un loc ca plantele. --Jean (discuție) 5 iunie 2009 01:14 (EEST)

Rugaminte[modificare | modificare sursă]

Rog, când se mai scriu clasificări, să fie trecută și sursa de unde este luată acea clasificare.--Jean (discuție) 5 iunie 2009 11:03 (EEST)

Observații[modificare | modificare sursă]

  • Textul de mai jos ar trebui modificate astfel:

Text în articol „Toate animalele sunt mobile,[6] (exceptând anumite stadii ale vieții).”

Textul nou Majoritatea animalelor sunt mobile excepție spongierii (bureții de mare), antozoarele (coralii). Dacă adulții sunt sedentari au însă stadiile larvare mobile.

Pentru textul de mai jos „La majoritatea animalelor, embrionii trec prin stadiul de blastulă, caracteristică exclusivă animalelor.” După știința mea stadiile embrionare sunt: morulă, blastulă, gastrulă. În faza de gastrulă, cu două foițe embrionare, ectodermul și endodermul, rămân spongierii și celenteratele. Deci și acestea au trecut de faza de blastulă. Mie mi se pare tot textul incorect. Poate se mai verifică traducerea.--Jean (discuție) 5 iunie 2009 23:59 (EEST)

În legătură cu prima observație: toate greșelile pe care le găsești poți să le corectezi liniștit, cunoștiințele mele de biologie sunt pe la nivelul clasei 9-10 (sau ar trebui să fie :D). Eu am încercat să traduc cât mai bine de pe en.wiki că am văzut se termină săptămâna și articolul nu s-a dezvoltat prea mult.
În legătură cu a 2-a observație textul de pe en.wiki e: "In most animals, embryos pass through a blastula stage, which is a characteristic exclusive to animals.", iar primul rând al articolului Blastula este "The blastula (from Greek βλαστός (blastos), meaning "sprout") is an early stage of embryonic development in animals.", din care eu înțeleg că acel stadiu se întâmplă doar la animale.
De fapt, acum că am recitit a 2-a observație nu văd unde e problema, spongierii și celenteratele trec prin faza de blastulă și sunt animale, deci afirmația că acel stadiu este caracteristic animalelor nu este încălcată. --dany_123 (mesaj) 6 iunie 2009 10:31 (EEST)
Prntru primul răspuns. Unii utilizatori se supără când corectează cineva, alții când li se atrage atenția că ceva este greșit și li se spune cum este corect, lucruri simple în general, modifică toate articolele la care au lucrat și care erau corecte cu greșeala arătată. De ce fac așa nu înțeleg, dar așa mi s-a întâmplat, vă pot da și un exmplu. Dacă nu vă supărați o să modific cu ce cred că este mai bine.
Pentru răspunsul 2. Într-adevăr, acel stadiu se are loc doar la animale, dar și stadiul de morulă și gastrulă sunt caracteristice doar animalelor. Nu sunt expert în embriologie, dar după mine ar trebui trecute toate stadiile (morulă, blasctulă, gastrulă) ca fiind caracteristice animaleor. În literatura română nu se dau astfel de diferențe și nu se căznește nimeni să arate care sunt diferențele dintre plante și animale. În general se dă ca exemplu modul de nutriție și cam atât. Nu zic că este greșit textul englezesc, poate că are ceva aparte acea blastulă. De altfel în general modul de abordare al problemelor în engleză diferă destul de mult de ce este în română. Dacă ar fi fost textul acesta într-o lucrare de embriologie nu aș fi avut nici o obiecție. --Jean (discuție) 7 iunie 2009 08:10 (EEST)

Topuri[modificare | modificare sursă]

Țânțarii sunt cele mai periculoase animale din lume, ucigând anual 725.000 de persoane. Aceștia sunt urmați de oameni, care omoară și ei 475.00 de persoane. Pe locul trei în topul celor mai periculoase animale se situază șerpii, care ucid anual 50.000 de persoane, iar pe locul patru câinii care ucid 25.000 de oameni (transmițând turbare).