Hidră

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vezi Hidră (dezambiguizare).
Hydra001.jpg

Hidra sau hidra de apă dulce este o specie de celenterate simplă, prădătoare, care trăiește în apa dulce, ce posedă tentacule mici, simetrice.

Hidra trăiește în balti, ape curgătoare, fixată pe plante acvatice. Nu are organe de respirație și excreție. Hidrele sunt cele mai primitive animale pluricelulare, cu simetrie radiara.Corpul are aspectul unui sac, format din tesuturi care nu asociază in organe. În partea anterioara a corpului se afla orificiul buco-anal(gura) inconjurat de tentacule.Cavitatea interna, numita si intestinala, are funcția de digestie.Peretele corpului celenteratelor este format din doua straturi:intern si extern.Celulele stratului intern, numit endoderm,participa la digestia hranei.Stratul extern, numit ectoderm, receptioneaza modificarile mediului extern si realizează reacția de răspuns a organismului.Ectodermul are o retea de neuroni, ce formează sistemul nervos difuz, celule cu miofilamente(primele celule musculare) și celulele, care imobilizează prada și apăra animalul de dușmani. Celenteratele reacționează la acțiunea factorilor mediului, proces numit iritabilitate (simt atingerea, variația temperaturii etc.). Vara, când condițiile de viața sunt prielnice, hidra se reproduce prin înmugurire (reproducere asexuată). Toamna se înmulțește prin oua, care se formează în peretele corpului. Oul cade la fundul apei, rezistă la temperatură scăzuta, iar primăvara se formează noi hidre (înmulțire sexuată).