Moluscă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
MolluscaAjutor:Cum se citește o cutie de taxonomie
Helixpomatia3.jpg
Melc (Helix pomatia)
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Subregn: Eumetazoa
Supraîncrengătură: Lophotrochozoa
Încrengătură: Mollusca
Linnaeus, 1758
Clase

Moluștele (lat. Mollusca) sunt animale nevertebrate protostomiale. Denumirea de moluște provine din latinescul molluscus, mollis = moale și reprezintă principala caracteristică a corpului acestor organisme

Popular moluștele sunt cunoscute sub denumirea de scoici, melci, sepii, caracatițe. Sunt metazoare celomate protostomiene, cu simetrie bilaterală. În cursul evoluției unele au devenit asimetrice (majoritatea melcilor).

Morfologie externă[modificare | modificare sursă]

Scoică
Caracatiţă

Corpul moluștelor nu este segmentat iar la majoritatea se disting trei regiuni: cap, picior și masă viscerală.

  • Capul

Capul, este bine dezvoltat și distinct la reprezentanții clasei Gasteropoda (gasteropode) și Cephalopoda (cefalopode), redus la amfineurieni și scafopode. Capul la clasa Lamellibranchia (lamelibranhiate) a regresat până la dispariție.Melcii,limacsii,sepia,caracatita,nautilul au capul bine diferentiat la scoici(BIVALVIA)care duc un mod de viata bentonic acesta s-a redus pina la disparitie.

  • Piciorul

Este un organ muscular situat in partea ventrala a corpului.La cefalopode picioarele sint aranjate in regiunea capului.

  • Masa viscerală

Masa viscerală are formă de sac,unde sunt localizate organele interne ce realizeaza functii de relatie de nutritie si de reproduere.

În afara de cap, picior și de masa viscerală, majoritatea moluștelor mai au manta și cochilie. Mantaua și cochilia sunt organe caracteristice moluștelor

  • Mantaua

Aspectul mantalei este de membrană. Ea mai poartă și denumirea de pallium, și este formată din unul sau două pliuri care provin din peretele corpului. Funcțiile mantalei sunt diferite. Astfel ea protejează corpul (în special masa viscerală), secretă cochilia, iar la unele moluște servește ca organ respirator. Între manta și peretele corpului se găsește un spațiu numit cavitate paleală. Aceasta cavitate mai poartă și denumirea de cavitatea mantalei. În cavitatea paleală sunt adăpostite branhiile și alte organe.

  • Cochilia

Cochilia, ca și cavitatea paleală este caracteristică moluștelor. Cochilia poartă popular denumirea de scoică. Ea este o formațiune dură, calcaroasă. Principalul rol al cochiliei este de protecție. Ea protejează în întregime animalul și înspecial masa viscerală. Mai are și rol de schelet extern. Pe cochilie se fixează o parte din musculatura corpului. Forma cochiliei diferă de la un grup de moluște la altul. Deasemenea diferă și gradul ei de dezvoltare. Ea poate fi formată din una, două sau mai multe bucăți. La unele moluște cochilia a regresat până la dispariție.

Organizația internă[modificare | modificare sursă]

Funcții de relație[modificare | modificare sursă]

Sistemul nervos la moluste este de tip ganglionar si consta din ganglioni nervosi concentrasti in partea anterioara a corpului si din cordoane nervoase care pleaca de la ganglioni spre toate organele corpului.

Funcții de nutriție[modificare | modificare sursă]

  • Sistemul digestiv
    • Osfradiul
  • Sistemul respirator
  • Sistemul circulator
  • Sistemul excretor

Funcții de reproducere[modificare | modificare sursă]

  • Reproducerea la moluște

Gasteropodele sunt organisme hermafrodite, cu fecundația incrucisata. Ele depun oua sau nasc pui vii. Bivalvele si cefalopodele sunt organisme unisexuate.

Clasificarea moluștelor[modificare | modificare sursă]

Clasificare elaborată după cursuri universitare tipărite (pe cât posibil cele mai recente) în România.

Încrengătura Clasă Subclasă Ordin
1 2 3 4
Mollusca Polyplacophora - -
Monoplacophora - -
Aplacophora - -
Gasteropoda Prosobranchiata Archaesgastropoda
Mesogasteropoda Pectinibranchia
Neogasteropoda
Opisthobranchiata Tectibranchiata
Nudibranchiata
Pulmonata Basommatophora
Stylommatophora
Bivalvia (Lammelibranchia) Protobranchiata -
Filibranchiata -
Eulamellibranchiata -
Scaphopoda Septibranchiata -
Cephalopoda Tetrabranchiata -
Dibranchiata Decapoda
Octopoda

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Alexandru V. Grossu. Fauna Republicii Populare Române. Vol. III. : Mollusca. Fascicula 1 : Gastropoda, Pulmonata. Editura Academiei Republicii Populare România, București, 1955, 518 p.
  • Alexandru V. Grossu. Fauna Republicii Populare Române. Vol. III. : Mollusca. Fascicula 2 : Gastropoda, Prosobranchia și Opisthobranchia. Editura Academiei Republicii Populare România, București, 1956, 220 p.
  • Alexandru V. Grossu. Fauna Republicii Populare Române. Vol. III. : Mollusca. Fascicula 3 : Bivalvia (scoici). Editura Academiei Republicii Populare România, București, 1962, 426 p.
  • Alexandru V. Grossu. - 1981 - Gastropoda Romaniae, Ordo Stylommatophora, vol. 3: Suprafamilie Clausiliacea și Achatinacea: 1-269, 140 fig., București.
  • Alexandru V. Grossu. - 1983 - Gastropoda Romaniae, Ordo Stylommatophora, Suprafamiliile: Arionacea, Zonitacea, Ariophantacea și Helicacea, Ed. Litera, vol. 4: 1-534 pp, 321 fig. București.
  • Alexandru V. Grossu. - 1986 - Gastropoda Romaniae: Caractere generale, istoricul și biologia gasteropodelor; Subclasa Prosobranchia și Opisthobranchia Ed. Litera vol. 1: 1-524, 203 fig.
  • Alexandru V. Grossu. - 1987 - Gastropoda Romaniae: Subclasa Pulmonata, vol. 2. Ord. Basommatophora și Ord. Stylommatophora: Suprafam. Succineacea, Cochlicopacea, Pupillacea, Ed. Litera 1-442, 237 fig. București.
  • Alexandru V. Grossu. – 1993 - Gasteropodele din România - Melci marini, de uscat și apă dulce. Compendiu. Univ. București.
  • Alexandru V. Grossu. The Catalogue of the Molluscs from Romania. Trav. Mus. Hist. nat. «Grigore Antipa». Vol. XXXIII. pp.291-366. 1993