Moluscă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
|
Cuprins |
[modifică] Încrengătura Mollusca (Moluşte)
Denumirea de moluşte provine din latinescul molluscus, mollis = moale şi reprezintă principala caracteristică a corpului acestor organisme
Popular moluştele sunt cunoscute sub denumirea de scoici, melci, sepii, caracatiţe. Sunt metazoare celomate protostomiene, cu simetrie bilaterală. În cursul evoluţiei unele au devenit asimetrice.
[modifică] Morfologie externă
Corpul moluştelor nu este segmentat iar la majoritatea se disting trei regiuni: cap, picior şi masă viscerala.
- Capul
Capul, este bine dezvoltat şi distinct la reprezentanţii clasei Gasteropoda (gasteropode) şi Cephalopoda (cefalopode), redus la amfineurieni şi scafopode. Capul la clasa Lamellibranchia (lamelibranhiate) a regresat până la dispariţie.
- Piciorul
La majoritatea moluştelor piciorul este bine dezvoltat şi situat pe partea ventrală a corpului. La reprezentanţii clasei Cephalopoda, piciorul se transformă în braţe localizate în jurul capului. Piciorul are forme diferite, cum ar fi de talpă, lamă de topor, ţăruş. El este un organ musculos care serveşte la deplasare.
- Masa viscerală
Masa viscerală are formă de sac. Ea este situată în partea dorsală a piciorului, cu o excepţie, la reprezentanţii clasei Cephalopoda. În masa viscerală sunt localizate majoritatea organelor interne.
În afara de cap, picior şi de masa viscerală, majoritatea moluştelor mai au manta şi cochilie. Mantaua şi cochilia sunt organe caracteristice moluştelor
- Mantaua
Aspectul mantalei este de membrană. Ea mai poartă şi denumirea de pallium, şi este formată din unul sau două pliuri care provin din peretele corpului. Funcţiile mantalei sunt diferite. Astfel ea protejează corpul (în special masa viscerală), secretă cochilia, iar la unele moluşte serveşte ca organ respirator. Între manta şi peretele corpului se găseşte un spaţiu numit cavitate paleală. Aceasta cavitate mai poartă şi deumirea de cavitatea mantalei. În cavitatea paleală sunt adăpostite branhiile şi alte organe.SAU mai este o tunica ce acopera tegumentul.
- Cochilia
Cochilia, ca şi cavitatea paleală este caracteristică moluştelor. Cochilia poartă popular denunmirea de scoică. Ea este o formaţiune dură, calcaroasă. Principalul rol al cochiliei este de protecţie. Ea protejează în întregime animalul şi înspecial masa viscerală. Mai are şi rol de schelet extern. Pe cochilie se fixează o parte din musculatura corpului. Forma cochiliei diferă de la un grup de moluşte la altul. Deasemenea diferă şi gradul ei de dezvoltare. Ea poate fi formată din una, două sau mai multe bucăţi. La unele moluşte cochilia a regresat până la dispariţie.
[modifică] Organizaţia internă
[modifică] Funcţii de relaţie
- Sistemul nervos este de tip ganglionar difuz si se compune din ganglioni mari localizati in organele de importanta vitala, uniti in trunchiuri nervoase.
- Organele de simţ mai dezvoltate sunt cele olfactive, gustative ale echilibrului, iar la rapitori si organul vazului.
- Mişcarea
- Tegumentul
- Cavitatea celomică
[modifică] Funcţii de nutriţie
- Sistemul digestiv
- Osfradiul
- Sistemul respirator
- Sistemul circulator
- Sistemul excretor
[modifică] Funcţii de reproducere
- Reproducerea la moluşte
[modifică] Clasificarea moluştelor
Clasificare elaborată după cursuri universitare tipărite (pe cât posibil cele mai recente) în România.
| Încrengătura | Clasă | Subclasă | Ordin |
|---|---|---|---|
| 1 | 2 | 3 | 4 |
| Mollusca | Polyplacophora | - | - |
| Monoplacophora | - | - | |
| Aplacophora | - | - | |
| Gasteropoda | Prosobranchiata | Archaesgastropoda | |
| Mesogasteropoda Pectinibranchia | |||
| Neogasteropoda | |||
| Opisthobranchiata | Tectibranchiata | ||
| Nudibranchiata | |||
| Pulmonata | Basommatophora | ||
| Stylommatophora | |||
| Bivalvia (Lammelibranchia) | Protobranchiata | - | |
| Filibranchiata | - | ||
| Eulamellibranchiata | - | ||
| Scaphopoda | Septibranchiata | - | |
| Cephalopoda | Tetrabranchiata | - | |
| Dibranchiata | Decapoda | ||
| Octopoda |
