Kinorhyncha

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
KinorhynchaAjutor:Cum se citește o cutie de taxonomie
Kinorhyncha.png
Clasificare științifică
Domeniu: Eukaryota
Regn: Animalia
Subregn: Eumetazoa
Supraîncrengătură: Ecdysozoa
Încrengătură: Kinorhyncha
Reinhard, 1887
Ordine

Kinorhyncha este o încrengătură de nevertebrate pseudocelomate, de talie mică (până la 1 mm lungime[1]) descoperite în 1841. Încrengătura a fost slab cercetată de către zoologi.

Morfologie externă[modificare | modificare sursă]

Kinorinhii sunt animale viermiforme segementate. Tegumentul corpului este alcătuit din cuticulă și stratul hipodermal. Corpul kinorinhilor cuprinde regiunea cefalică (cap), gât și trunchi format din 11 segmentente. Segmentele, inclusiv cele ale capului și gâtului, se numesc zonite (în total 13 zonite). Corpul este lipsit de cili, dar prezintă țepi, peri, zimți chitinoși. Capul este înzestrat cu 7 cercuri de spini (scalide) recurbați. Regiunea cefalică are capacitatea de a se retrage în interiorul corpului. Spinii și țepii sunt implicați în locomoție. Pe partea dorsală a capului sunt situații ochii.

Anatomie[modificare | modificare sursă]

Cavitatea internă a corpului reprezintă un pseudocelom bine dezvoltat. Musculatura este alcătuită din fascicule de mușchi striați.

Sistemul nervos este format din inelul perifarigian și lanțul nervos ventral cu câte o aglomerare ganglionară în fiecare segment. Organele de senzitive sunt reprezenate prin peri senzoriali tactili și o pereche de ochi simpli, situați deasupra inelului perifargian.
Sistemele circulator și respirator sunt absente.
Aparatul digestiv este reprezentat printr-un tub drept. Gura este situată anterior, pe o structură conică. Urmează, faringele și esofagul căptușiți cu cuticulă. În faringe se deschid canalele a unei perechi de glande salivare, ar în esofag - galnde pancreatice, toate producând enzime digestive. Esofagul constinuă cu intestinul mediu și intestinul posterior care se termină cu anus.
Sistemul excretor este alcătuit din două protonefridii scurte neramificare de care pornesc câte un duct ce se deschide pe segmentul 11.

Dezvoltare[modificare | modificare sursă]

Dezvoltarea este slab studiată. Larva posedă un număr incomplet de segemte. Creșterea kinorihilor este însoțită de năpârlirea periodică.

Ecologie[modificare | modificare sursă]

kinorinhii sunt animale marine sau salmastre, bentonice, populând fundul marilor și oceanelor până la o adâncime de 5 mii m, se întâlnesc pe alge coloniale, bureți, briozoare, polipii hidroizi în mâl, nisip. Se alimentează cu cu detritus organic sau cu diatomee. Densitatea indizivilor variază între 10 mii-45 mii pe un m2.

Taxonomie[modificare | modificare sursă]

Kinorhyncha împreună cu încrengăturile Loricifera și Priapulida sunt unite într-un grup denumit Scalidophora. Până în 2011 au fost descrise 179 de specii divizate în două ordine Cyclorhagida și Homalorhagida [2][3]. În Marea Neagră se întâlnesc speciile Echinoderes dujardini, Echinoderes agigens.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Warwick Nicholas; Martin V. Sørenson. Kinorhynchs from sea-grass beds in South Eastern Australa-with notes on a new collecting metod. WETLANDS (Australia) 25(1). 20-24.
  2. ^ Zhang, Z.-Q. (2011). Animal biodiversity: An introduction to higher-level classification and taxonomic richness. Zootaxa 3148: 7-12.
  3. ^ Kenneth M. Halanych. The new view of animal phylogeny. Annu. Rev. Ecol. Evol. Syst. 2004. 35: 229–56, doi: 10.1146/annurev.ecolsys.35.112202.130124


Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Kinorhyncha