Spongieri

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
SpongieriAjutor:Cum se citește o cutie de taxonomie
Sponge.JPG
Clasificare științifică
Domeniu: Eukaryota
Regn: Animalia
Încrengătură: Porifera
Grant, Todd, 1836
Clase

Spongierii sunt un grup de animale nevertebrate, aparținând încrengăturii Porifera. Acestea sunt primele animale pluricelulare aparute pe pamant,totodata si cele mai simple. Denumirea de spongieri vine de la substanța numită spongină care se găsește între cele două straturi de celule și formează scheletul buretelui. În total se cunosc 9.233 de specii de spongieri.

Acestea sunt organisme animale pluricelulare care au corpul format din un număr variabil de pori și sisteme canaliculare dezvoltate pe un schelet direct amplasat în mediul marin, pe fundul căreia aceștia proliferează. Structura lor poate fi rezumată din punct de vedere structural ca un strat gelatinos de spongină poziționat între două straturi externe de celule.

Deși acestea posedă structuri care îi permit clasificarea ca animale, spongierii nu posedă celule capabile de diferențiere și specializare. Pe lângă această particularitate, spongierii nu posedă nici sistem nervos, digestiv, circulator ori excretor, majoritatea funcțiilor necesare vieții fiind asigurate de puținele tipuri de celule specializate existente și de circuitul apei în cadrul acestora.

Caractere generale[modificare | modificare sursă]

Sunt organisme pluricelulare organizate pe un sistem de exoschelet anorganic, care asigură substratul fixării acestora, din un corp didermic, format din ectoderm și endoderm, separate printr-o masă gelatinoasă care conține spongină și spiculi de carbonat de calciu și siliciu care formează scheletul. Endodermul este format din celule numite coanocite (cu guleraș și flagel), cu rol în digestie, realizată printr-un sistem de vacuole digestive. Cavitatea internă comunică cu exteriorul prin pori (inhalanți) și oscul (orificiu exhalant), pe unde circulă hrana antrenată de apa circulantă care asigură mișcarea flagelilor coanocitelor. Spongierele sunt organisme hermafrodite; din oul spongiferelor se dezvoltă o larvă ciliată liberă, care apoi se fixează pe substratul mineral. Înmulțirea asexuată se face prin înmugurire. Datorită naturii structurale ale acestora, spongiferele sunt organisme acvatice într-o proporție covârșitoare marine, dar există și specii de spongifere de apă dulce.

Alcătuirea spongierilor[modificare | modificare sursă]

Spongierul (buretele) este un animal pluricelular care se asociază și își duce viața în colonii împreună cu un număr mai mare de indivizi. Corpul spongierelor constă în un corp gelatinos format dintr-un mezohil pe bază de colagen numită spongină și care se atașează unui schelet format din pinacocite și coanocite, schelet care este atașat de patul marin prin intermediul depozitelor de CaCO3. Atât structura cât și funcționarea acestui ansamblu se bazează pe circulația apei în cadrul acestuia astfel ca porii spongierelor constituie orificiile multiple de intrare ale apei, pe când fiecare spongier posedă un singur orificiu de ieșire al apei, numit oscul.

Metabolismul spongierelor[modificare | modificare sursă]

Nutriție[modificare | modificare sursă]

Se realizează intracelular cu ajutorul vacuolelor digestive din apa aspirată prin pori și face digestia microorganismelor existente în apă, antrenate de aceasta.

Respirație[modificare | modificare sursă]

Schimbul respirator se realizează la nivel celular pe un pricipiu bazat pe circulația apei în cadrul spongierelor.

Reproducere și proliferare[modificare | modificare sursă]

Se poate realiza atât sexuat cât și asexuat prin înmugurire. Fiind organisme hermafrodite, fiecare individ produce un spermatozoid și un ovul care formează celula ou. Din această celulă ou se dezvoltă o larvă ciliată care dă naștere unui nou individ. Cand reproducerea sexuată nu poate avea loc din cauza condițiilor nefavorabile, spongierele formează muguri care cad pe fundul apei și care devin viabili odată cu realizarea condițiilor de mediu favorabile dezvoltării noilor indivizi.


Clasificare[modificare | modificare sursă]

Se face in funcție de natura scheletului și spiculilor. Ei se clasifică în spongieri: calcaroși, silicioși, cărnoși (buretele de baie).