Kurdistan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Acest articol se referă la o regiune separatistă. Pentru alte sensuri, vedeți Kurdistan (dezambiguizare).
Kurdistan
كوردستان
Drapelul Kurdistanului
Amplasarea Kurdistanului
Zona locuită de kurzi
Limbi oficiale kurdă, turcă, arabă, persană
Suprafață
 -  Total 390,000 km² 
Populație
 -  Recensământ 2007 30.000.000 locuitori[1] 
 -  Densitate 10 loc/km² 
Monedă liră turcă, rial iranian, dinar irakian
Fus orar UTC + 2

Kurdistan (kurdă: كوردستان, însemnând "Pământul kurzilor"[2]; antic: "Corduene", vechi: "Koordistan", "Curdistan", "Kurdia", și Kurdă: "Kurdewarî") este numele unei regiuni geografice și culturale din Orientul Mijlociu, locuită cu preponderență de kurzi.

Kurdistanul cuprinde părți largi din estul Turciei (Kurdistanul Turcesc), nordul Irakului (Kurdistanul Irakian), nord-vestul Iranului (Kurdistanul Iranian) și părți mai mici din Azerbaijan (Kurdistan Uyezd), nordul Siriei și din Armenia.[3]. Regiunea este delimitată aproximativ de munții Zagros și de culmile estice al munților Taurus.[4]

Din punct de vedere politic, Kurdistanul Irakian este singura regiune kurdă care și-a câștigat recunoașterea oficială internațională ca entitate federală autonomă. Kurzii din Iran sunt de asemenea recunoscuți oficial ca minoritate, deși pe teritoriul iranian nu există nicio entitate autonomă kurdă.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Munți și râuri[modificare | modificare sursă]

Apele și munții Kurdistanului sunt caracterizate prin multe ploii și multă zăpadă. Rezorvorul de apă din Estul Mijlociu și Estul Apropiat, formînd sursa râurilor Tigru și Eufrat. Cele mai importante râuri fiind Murat, Micul Zab, Marele Zab, Peshkhābur și Dyala.

Munții sunt un lucru simbolic pentru kurzi.[5] Cei mai importanșii dintre ei fiind Ararat, Judi, Zagros, Shingar și Nisir.

Clima[modificare | modificare sursă]

Majoritatea regiunilor sunt caracterizate de un climat temperat continental - foarte cald vara și foarte frig iarna. Cu toate astea, solul este foarte fertil. Precipitațile variază între 200 și 400 mm pe an în vale, iar între 700 și 3.000 mm pe an în munți.

Petrol și gaze naturale[modificare | modificare sursă]

Petrolul din Irak este foarte important pentru kurzi, fiind estimat 45 de miliarde de barile, făcând-o a șase rezervă ca număr din lume. Extracția rezervelor a început în 2007. Regimul din Irak controlează rezervele din Mosul și Kirkuk, regiuni considerate de guvernul kurdistanian ca aprținând de teritoriul lor.

În Kurdistan investesc guvernul irakian, guvernul turc și alți 40 de investitori străini.[6][7]

Conflicte și controverse[modificare | modificare sursă]

Soldat kurd PKK.

Integrarea în Turcia a regiunilor majoritare de kurzi a fost disprețuită de către kurzi, și a creat un conflict pe termen lung cu mii de vieți pierdute. Au fost create multe rebeliuni kurde, incluzând cele din 1920 de sub Imperiul Otoman, iar după sub Statul Turc - incluzând Republica Ararat din 1927. Toate au fost distruse de către autorități. Regiunea fost declarată o zonă militară închisă, unde străinii nu aveau voie să intre între anii 1925 și 1965.[8][9][10]

În 1983, provincile kurde au fost plasate sub legea marțială ca răspuns la activitățile separatiste ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan.[11][12] Între anii 1980 și 1990 a avut război de gherilă, în urmă căruia multe orașe kurde au fost distruse. Mai multe de 37.000 de oameni au fost omorâți și sute de mii de oameni au fost obligați să își părăsească casele. Conflictele s-au mai ușurat după ce în 1999, Uniunea Europeană i-a încurajat să aibă mai multă toleranță față de kurzi. După 2004, violența a crescut înapoi și granița dintre Turcia și Irak rămâne tensionată.[13]

Kurdistanul în prezent[modificare | modificare sursă]

În iunie 2014, premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că sprjină crearea unui stat independent kurd pe teritoriul Irakului, luând o poziție împotriva celei susținute de către SUA, care ar prefera ca Irakul să rămână unit.[14] Și Turcia susține ideea unui stat kurd. Având în componența sa circa 20 de milioane de etnici kurzi, echivalentul a 20% din populație, purtătorul de cuvânt al Partidului Justiției și Dezvoltării, Huseyin Celik, a declarat că Turcia observă cum situația din Irak „este din ce în ce mai rea și se pare că acesta va fi divizat”.[15]

În iulie 2014, Statele Unite și-au prezentat dezacordul față și s-au împotrivit proiectului anunțat de președintele Kurdistanului irakian privind organizarea unui referendum pe tema independenței regiunii autonome.[16]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Kurdish Studies Program”. Florida State University. http://www.xs4all.nl/~tank/kurdish/htdocs/announce/KSF.html. Accesat la 17 martie 2007. 
  2. ^ Kurdistan, Encyclopaedia Britannica
  3. ^ The Columbia Encyclopedia, Ediția a șasea, 2005. - Accesată la data de 2009.06.07
  4. ^ Kurdistan, Encyclopaedia Britannica - Accesată la data de 2009.06.07
  5. ^ John Bulloch and Harvey Morris, No Friends but the Mountains: The Tragic History of the Kurds, ISBN 0-195-08075-0
  6. ^ [1]
  7. ^ First Shipment of Kurdistan Crude Arrives in Turkey”. BrightWire. http://www.brightwire.com/news/229205-first-shipment-of-kurdistan-crude-arrives-in-turkey. 
  8. ^ M.M. Gunter, The Kurds and the future of Turkey, 184 pp., Palgrave Macmillan, 1997. (see p.6)
  9. ^ G. Chaliand, A people without a country: the Kurds and Kurdistan, 259 pp., Interlink Books, 1993.(see p.250)
  10. ^ Joost Jongerden,The settlement issue in Turkey and the Kurds: an analysis of spatial policies, modernity and war, 354 pp., BRILL Publishers, 2007.(see p.37)
  11. ^ Kurd, The Hutchinson Unabridged Encyclopedia including Atlas, 2005
  12. ^ "[2], NY Times, 28 September 2007
  13. ^ "Turkish soldiers killed in blast", BBC News, 24 May 2007
  14. ^ Israelul sprijină crearea unui stat kurd, ca răspuns la anunțul jihadiștilor privind crearea unui „califat islamic“. Turcia s-ar putea opune - sursa, 30 iunie 2014, Daniel Ionascu, Adevărul, accesat la 25 iulie 2014
  15. ^ O nouă țară pe harta lumii: Kurdistanul plănuiește un referendum de independență. Israelul susține ideea, 1 iulie 2014, Mircea Barbu, Adevărul, accesat la 25 iulie 2014
  16. ^ Administrația americană se opune referendumului privind independența Kurdistanului irakian, 4 iulie 2014, Radu Eremia, Adevărul, accesat la 25 iulie 2014