Economia mondială
Economia mondială sau economia globală este economia lumii, considerată ca fiind schimbul internațional de bunuri și servicii.[1]
Economia mondială este formată din economiile naționale ale statelor lumii privite în interdependența legăturilor economice dintre ele. Economia mondială reprezintă un proces economic care a parcurs mai multe etape:
- Dezvoltarea economiei de schimb, lărgirea legăturilor economice între diferite țări și regiuni pe baza cărora în sec. al XVI-lea s-a constituit piața mondială.
- Dezvoltarea manufacturilor și a marii industrii mașiniste care a determinat ample transformări în baza tehnico-materială și în structura producției de bunuri și servicii.
- Formarea diviziunii internaționale a muncii ca ansamblu de specializări pentru export.
Date generale[modificare | modificare sursă]
Economia globală a scăzut cu 2,2% în anul 2009, și a crescut cu 2,7% în 2010 și cu 3,2% în 2011[2]. Economiile țărilor bogate, care au căzut cu 3,3% in 2009, ar urma să avanseze mult mai încet, cu 1,8% în 2010 și cu 2,3% în 2011[2]. Volumul comerțului mondial, care s-a prăbușit cu 14,4% în 2009, ar urma să crească cu 4,3% în 2010 și cu 6,2% în 2011[2].
Economia mondială pe grupe de țări[modificare | modificare sursă]
Următoarele două tabele prezintă grupurile de țări cu țări diferite desemnate de FMI.[3] Membrii economiilor majore ale G20 sunt evidențiate cu scris îngroșat.
| Lista grupurilor de țări cu PIB (nominal) în milioane USD[4] | Lista grupurilor de țări după PIB (PPP) în 2018 în milioane USD [[4] | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
Resurse naturale[modificare | modificare sursă]
Diamante[modificare | modificare sursă]
În anul 2008, producția mondială de diamante a fost de 13,1 miliarde dolari (8,7 miliarde euro)[5]
Industria[modificare | modificare sursă]
Industria de IT[modificare | modificare sursă]
Piața globală de 250 de miliarde de dolari de software (anul 2011) determină multe dintre inovațiile tehnologice și sociale[6]. Piața de software contribuie, de asemenea, la productivitatea generală și la creșterea economiei globale ca urmare a nivelelor ridicate de competitivitate și de inovare pe care le conferă altor industrii[6]. În anul 2010, cei mai mari producători de software erau Microsoft, IBM, Oracle, SAP, EMC, Symantec, HP, CA, Intuit și Adobe[6].
Piața aplicațiilor pentru telefoanele mobile a fost în anul 2009 de șapte miliarde dolari[7].
Telefonie[modificare | modificare sursă]
Piața de telefonie era de 400 de miliarde de euro în 2004 iar pentru 2005 era estimată la 635 de miliarde de euro[8].
Telefoane mobile[modificare | modificare sursă]
În anul 2010, vânzările globale de telefoane au crescut cu 31,8% la 1,6 miliarde de unități, iar cele de smartphone-uri cu 72,1% la 296,6 milioane de exemplare[9] (305 milioane după altă estimare[10]). Astfel, dispozitivele de tip smartphone au reprezentat 19% din totalul telefoanelor vândute în 2010[9]. Cele mai mari vânzări le-au avut companiile Nokia - 461,3 milioane de telefoane (28,9%), Samsung - 281 milioane de telefoane (17,6%), LG - 114,1 milioane de telefoane (7,1%), RIM - 47,4 milioane de telefoane (3%), Apple - 46,5 milioane de telefoane (2,9%), Sony-Ericsson - 41,8 milioane de telefoane (2,6%) și Motorola - 38,5 milioane de telefoane (2,4%)[9].
În primul trimestru din 2010, numărul de telefoane inteligente (smartphone) vândute a fost de 54,7 milioane de exemplare[11]. Cele mai mari vânzări le-au avut companiile Nokia - 21,5 milioane de telefoane (39,3%), RIM - 10,6 milioane de telefoane (19,4%), Apple - 8,8 milioane de telefoane (16,1%), HTC - 2,6 milioane de telefoane (4,8%), Motorola - 2,3 milioane de telefoane (4,2%)[11].
Numărul abonamentelor mobile din întreaga lume a atins cota de cinci miliarde în prima săptămână din luna iulie a anului 2010, rata de penetrare ajungând la 73%, populația lumii fiind de 6,8 miliarde[12]. Cota de 100% ar putea fi atinsă mai devreme de 2014[12]. Prin comparație, în anul 2000 existau 720 de milioane de utilizatori de telefoane mobile[13].
Vânzările globale de telefoane mobile și smartphone: (milioane)
| Anul | 2010[9] | 2009[14] | 2008[15] | 2007[16] | 2006[17] | 2005[18] | 2004[19] | 2003[20] | 2002[21] | 2001[22] | 2000[22] | 1999[23] | 1998[24] | 1997[24] | 1983[17] |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| telefoane mobile | 1.596 | 1.211 | 1.180 | 1.150 | 1.000 | 823 | 684 | 519 | 431 | 399 | 412 | 283 | 162 | 107 | 0,1 |
| smartphone | 297[25] | 172[26] | 139[26] | 37,4[27] |
Vânzările globale de smartphone:
| Anul | 2010[9] | 2009[28] | 2008[29] |
|---|---|---|---|
| milioane | 296,6 | 179 | 139,3 |
Veniturile totale ale companiilor din domeniu:
| Anul | 2005[30] | 2004[30] | 2003[30] | 2002[30] |
|---|---|---|---|---|
| miliarde dolari | 115,1 | 110 | 91 | 68,7 |
Industria metalurgică[modificare | modificare sursă]
Producția mondială de oțel brut a însumat 107 milioane tone metrice (mmt) în februarie 2008, mai mult cu 5,3% față de aceeași lună din 2007, conform datelor Institutului Internațional al Fierului și Oțelului (IISI)[31]. Din această cantitate, China a produs 38,9 mmt, UE - 16 mmt, Japonia - 9,8 mmt, SUA - 8 mmt, India - 4,6 mmt, Brazilia - 2,7 mmt, Turcia - 2,2 mmt. Producția mondială de oțel va fi aproximativ 1,3 miliarde de tone în anul 2008[32].
În 2003 prețul oțelului era de 200 de dolari tona, iar în 2004 a trecut de 600 de dolari, pe fondul creșterii cererii pieței chineze[33].
Cererea mondială de aluminiu a fost de 36,5 milioane de tone în anul 2008, iar pentru 2009 este estimată la 28 milioane tone[34]. Aluminiul este folosit de către toate industriile, de la cea auto la construcții și veselă[34]. În februarie 2009, prețul aluminiului era de 1.355 dolari/tonă la bursa de metale Londra, cu 60% sub nivelul record atins în iulie 2008, de 3.380 dolari/tonă[34]. Cel mai mare producător mondial este Rusal care produce 12% din piața mondială a alumniniului[34].
Industria automobilistică[modificare | modificare sursă]
Vânzările de autoturisme și camionete la nivel mondial au crescut cu 4% în anul 2011, la 75 milioane de unități[35].
Industria petrolului[modificare | modificare sursă]
În anul 2009, consumul mondial de petrol a fost de 84,9 milioane barili pe zi[36].
Producția mondială de țiței a fost, în anul 2006, de aproximativ 85 milioane de barili/zi, în timp ce consumul zilnic a fost estimat la puțin peste 80 milioane de barili[37]. Principalele rezerve mondiale de petrol sunt concentrate în Arabia Saudită, Rusia, Irak și Kuweit[37].
Industria ușoară[modificare | modificare sursă]
În anul 2005 producția mondială de încălțăminte a depășit 3 miliarde de perechi anual, principalele țări producătoare fiind China, India, Brazilia, Mexic, Vietnam, Italia și Spania[38].
Alte industrii[modificare | modificare sursă]
În anul 2007 producția mondială de ciment s-a ridicat la aproximativ 2,8 miliarde de tone[39].
Anual, valoarea producției mondiale de ambalaje depășește 400 miliarde de euro. Volumul total al producției de mașini și tehnologie de ambalat se apropie, la nivel mondial, de 20 de miliarde de dolari. Pe primul loc în ceea ce privește livrările și exporturile de mașini de ambalat se află Statele Unite (5,2 miliarde de euro reprezentând 15% din volumul total al producției), urmată de Germania (4,1 miliarde), Japonia (3 miliarde euro) și Italia (2,9 miliarde euro). Ambalajul reprezintă, în țările dezvoltate, în medie, doi la sută din valoarea finală prețului de raft al produsului[40].
Industria alimentară[modificare | modificare sursă]
Industria berii[modificare | modificare sursă]
Primii patru mari producatori de bere la nivel mondial - Anheuser-Busch InBev, SABMiller, Heineken și Carlsberg - controlează peste jumătate din piața de profil[41]. Pe locul cinci se află compania chineză Tsingtao Brewery[41]. Producția primilor producători a fost în 2009 următoarea: AB-InBev 350 de milioane de hectolitri, SABMiller - 250, Heineken - 200, Carlsberg - 125, Tsingtao - 50 milioane hectolitri[41].
Industria cărnii[modificare | modificare sursă]
Producția mondială de carne de porc estimată pentru 2006 a fost de 108 milioane de tone, comparativ cu 104 milioane de tone în 2005, iar previziunile pentru 2007 ating 112 milioane de tone, potrivit unui raport al Organizației pentru Agricultură și Alimentație (FAO)[42]. Consumul de carne de porc pe cap de locuitor era previzionat, în decembrie 2006 pentru 2007 la 43 kilograme, față de 42,2 kilograme în 2006, nivelul ridicându-se la 85,1 kilograme în țările dezvoltate, iar în țările în curs de dezvoltare la 32,3 kilograme[42]. Potrivit FAO, care citeaza USDA, producția de carne de porc în Romania era estimata pentru 2006 la 490.000 de tone, corespunzătoare unui consum de 14,3 kilograme pe cap de locuitor (fără consumul din gospodariile populației)[42]. În Bulgaria, prognozele se ridicau la 7,9 kilograme pe cap de locuitor[42].
Industria vinului[modificare | modificare sursă]
Franța este principala țară consumatoare de vin din lume (32,8 milioane de hectolitri), cu aproximativ 55 de litri pe cap de locuitor, înaintea Italiei (27,3 milioane de hectolitri), a SUA (25,9 milioane de hectolitri), care ar putea să urce pe locul al doilea în lume, a Germaniei (19,4 milioane de hectolitri) și a Spaniei (13,7 milioane de hectolitri)[43].
În anul 2006, consumul mondial de vinuri spumante s-a ridicat la circa 300 milioane de sticle, cei mai mari consumatori fiind francezii, cu 180 milioane de sticle[44].
Telecomunicații[modificare | modificare sursă]
În iulie 2010, numărul total al conexiunilor mobile a ajuns la aproximativ 5 miliarde, în condițiile în care există aproape 7 miliarde de oameni pe planetă[45]. La finele anului 2008, numărul de utilizatori de telefonie mobilă era de 4,1 miliarde, în timp ce numărul de abonați de telefonie fixă era de 1,27 miliarde[46].
Veniturile globale anuale totale generate de operatorii mobili au fost de 769 miliarde de dolari în 2007[47].
Număr de utilizatori de telefonie mobilă:
| Anul | 2010[45] | 2008[46] | 2007[48][49] | 2000[50] |
|---|---|---|---|---|
| miliarde | 5 | 4,1 | 3,3 | 0,7 |
Agricultura[modificare | modificare sursă]
Producția mondială de grâu va crește în anul 2008 cu 8,7%, la nivelul-record de 658 de milioane de tone[51], iar producția de porumb este preconizată la 779,83 milioane tone (din care 332 milioane tone vor fi produse de SUA)[52]. 12% din producția mondială de porumb și 20% din producția de rapiță este folosită la fabricarea biocombustibililor[53].
În perioada cuprinsă între anii 1950-1996, producția de grâu s-a triplat la nivel mondial, iar apoi a urmat o stagnare[54]. Prețul grâului este influențat de prețul petrolului, utilizat pentru producție[54]. În 1970 un bușel de grâu putea fi vândut pentru un baril de țiței pe piața mondială[54]. După criza petrolului din anii '70, situația s-a schimbat radical, raportul dintre cele două devenind de 9 la 1 în favoarea țițeiului[54]. Un bușel de grâu are aproape 37 kg, în timp ce un baril (american) de petrol are circa 119 litri[54].
Consumul mondial de ulei vegetal și alimente din soia, pe ani[55]:
| An | 2007/2008 | 2004/2005 | 2001/2002 | 1998/1999 | 1995/1996 | 1992/1993 |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Ulei vegetal | 160 | 137 | 124 | 106 | 88 | 76 |
| Alimente din soia | 127 | 108 | 92 | 79 | 69 | 58 |
Producția de soia, după țară sau regiune:
| An | 2014/2015 | 2004/2005 | 1994/1995 |
|---|---|---|---|
| China | 18 | 17 | 16 |
| SUA | 85 | 85 | 68 |
| America de Sud | 149 | 99 | 42 |
În perioada 2005-2008, prețurile produselor alimentare au crescut cu 83% la nivel mondial. Un motiv important este creșterea consumului în China și India[56].
Turismul[modificare | modificare sursă]
Sosirile de turiști internaționali au fost de 880 milioane în anul 2009, conform estimărilor Organizației Mondiale a Turismului[57].
Comerțul[modificare | modificare sursă]
La nivel internațional, topul celor mai mari grupuri de comerț sunt Wal-Mart (USA), Carrefour (Franta), Home Depot (USA), Tesco (Marea Britanie) și Metro AG (Germania) (în anul 2009)[58].
Exporturile[modificare | modificare sursă]
Exporturile din întreaga lume au crescut în anul 2008 cu 15% în termeni nominali, la 15.780 miliarde de dolari, iar exporturile de servicii au avansat cu 11%, la 3.730 miliarde de dolari, potrivit Organizației Mondiale a Comerțului.[59]
Germania este lider mondial în privința exporturilor începând cu anul 2003, iar în anul 2008 a livrat la extern bunuri de 1.470 de miliarde de dolari, cu puțin peste valoarea de 1.430 miliarde de dolari înregistrată de China.[59]
Serviciile[modificare | modificare sursă]
Piața globală de transport și distribuție este evaluată în 2007 la 3.500 miliarde USD (2.400 miliarde Euro)[60].
Publicitatea[modificare | modificare sursă]
Valoarea pieței globale de advertising a fost, în 2003, de 375 miliarde de dolari[61]. Până în anul 2011 se prevede o creștere la aproximativ 550 miliarde de dolari.[61]
În anul 2008, ziarele dețineau 31% din piață, internetul 10%, iar televiziunea - 38%[61]. Pentru anul 2011, sunt prevăzute următoarele cote: ziare - 21%, internet - 16% iar televiziunea - 38%.[61]
Divertisment[modificare | modificare sursă]
Industria muzicală a atins în perioada de glorie a CD-urilor cifra de 15 miliarde de dolari, ajungând în prezent (2011), datorită downloadărilor ilegale, la 5 miliarde de dolari, nivel la care era în anii 1980[62].
Energie[modificare | modificare sursă]
Un raport al Agentiei Internaționale pentru Energie (AIE) arată că, până în 2030, combustibilii fosili vor rămâne principala sursă de energie la nivel mondial, cererea de petrol reducându-se ușor[63]. Acest declin va fi contrabalansat însă de importanță mai mare a cărbunelui[63]. Continuând trendul puternic ascendent din ultimii ani, cererea de cărbune va înregistra cea mai semnificativă creștere în termeni absoluți, avansul plasându-se la 73% în perioada 2005-2030[63]. În urma acestei evoluții, ponderea cărbunelui în cererea mondială de energie va crește de la 25 la 28%[63]. Cel mai semnificativ avans în ceea ce privește consumul de cărbune va fi înregistrat în China și India[63].
Consumul de energie din întreaga lume ar putea crește în medie cu 1,6 procente pe an între 2006 și 2030 - o creștere totală de 45%[64].
La nivel global sunt necesare investiții de 21 de mii de miliarde dolari până în 2030, în sectorul de energie, pentru a face față creșterii consumului de energie la nivel mondial[65].
Petrol[modificare | modificare sursă]
La nivelul întregii planete, în anul 2010 s-au consumat patru miliarde de tone de petrol, cei mai mari consumatori fiind americanii, care au utilizat 21% din total, adică 850 de milioane de tone[66]. China a utilizat 20,3% din totalul la nivel mondial[66]. În Europa conduce Germania care a utilizat 115 milioane de tone de țiței[66]. Urmează Franța, cu un consum de 83 de milioane de tone, și Marea Britanie, care a utilizat 74 de milioane de tone de țiței[66]. România este spre coada clasamentului, cu 9,1 milioane de tone[66].
Din septembrie 2007 până în mai 2008, prețul petrolului a crescut cu 50 de USD până la 133 USD, iar anumiți analiști se așteaptă la o continuare a creșterii[67].
Creșterea prețului la petrol are ca motiv creșterea cererii mondiale, în special din cauza creșterii economice a Chinei și Indiei, precum și epuizarea rapidă a zăcămintelor de hidrocarburi mai ușoare și mai putin costisitor de exploatat[68].
Electricitate[modificare | modificare sursă]
Comparativ cu anul 2005, până în anul 2050, consumul mondial de energie electrică se va dubla pe fondul creșterii standardului de viață a multor cetățeni ai planetei, dar și al creșterii populației în general[69].
Contribuția energiei nucleare la energia produsă în lume este 16%, procent care se menține constant din 1995[69]. În anul 2005, existau 440 centrale atomice, din care 200 erau mai vechi de 20 de ani[69].
Dacă până 2002, au fost 15 ani de preț constant al uraniului, de atunci și până în 2005 prețul s-a triplat ajungând la 75 de dolari pe kilogram, pe fondul scăderii rezervelor din acest material[69].
Cărbune[modificare | modificare sursă]
Carbunele este combustibilul viitorului[70]. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), cărbunele va acoperi 29% din cerințele energetice globale în 2030, spre deosebire de 26% în 2006[70]. Pentru a satisface această cerere în creștere, producția de cărbune este estimată să se majoreze cu aproximativ 60% de astăzi și până în 2030[70].
Piața de lux[modificare | modificare sursă]
În anul 2008, piața de lux a fost de 175 miliarde euro.[71]
Finanțe[modificare | modificare sursă]
În anul 2008, economia mondială se află într-o criză financiară, pornită de la o criză în domeniul imobiliar, care a demarat în sectorul creditelor ipotecare cu grad ridicat de risc din Statele Unite ale Americii. Piețele emergente solide precum China, India și Brazilia susțin economia mondială.
Fondul Monetar Internațional nu se așteaptă ca economia globală să își revină înainte de 2009[72].
Analiștii de la agenția de evaluare financiară Fitch Ratings au estimat că pierderile totale de pe piața ipotecară cu grad mare de risc, în valoare de 1.400 miliarde USD, se cifrează undeva la 400 miliarde USD, dintre care 50% au fost înregistrate în sectorul bancar, iar restul la nivelul unor instituții de acordare de garanții financiare, de asigurare, de gestiune de active și de fonduri de acoperire a riscurilor[73].
Rezerve financiare[modificare | modificare sursă]
Cele mai mari rezerve de aur din sectorul public sunt deținute de Statele Unite (8.133,5 tone), Germania (3.406,8 tone) și FMI (2.996,8 tone), urmate de Italia (2.451,8 tone) și Franța (2.435,4 tone)[74]. China ocupă poziția a șasea în lume, cu 1.054,1 tone de aur la rezerva națională, cu puțin mai mult decât Elveția, care deține 1.040,1 tone de aur[74]. Top 10 al celor mai mari rezerve oficiale de aur este completat de Japonia (765,1 tone) și Rusia (668,6 tone)[74]. România, cu 103,7 tone de aur se află pe locul 31[74].
Datorii[modificare | modificare sursă]
În octombrie 2016, datoria mondială a ajuns la 152.000 miliarde dolari, dublul economiei globale.[75][76]
În ianuarie 2016, datoriile totale ale companiilor depășeau 29.000 miliarde de dolari, acestea fiind mai îndatorate decât niciodată.[77]
În februarie 2011, unul din directorii FMI a declarat: „criza datoriilor de stat din Europa ar putea declanșa o nouă recesiune economică la nivel global. Aceasta s-ar răsfrânge pe piețele valutare și bursele de valori.”[78]
Studii economice[modificare | modificare sursă]
Pentru a favoriza exporturile, numeroase organisme guvernamentale publica pe internet studii de piață pe domeniu de activitate și țară straina. Aceste studii sunt mai mult sau mai puțin accesibile și deseori gratuite.
Lista organismelor guvernamentale pe țări :
- Statele-Unite : USCS, fiind dependenta de US Department of Commerce, a redactat câteva mii din aceste studii.
USDA (department of Agriculture) publică studii in sectoarele Agricol și Agroalimentar.
- Canada : Export Development Canada (EDC).
Agriculture and Agri-Food Canada publică studii internaționale in sectorul său.
- Franța : Ubifrance este organismul coordonator al actiunii guvernamentale pentru export.
AFII publica studii despre Franța pentru intreprinderile străine doritoare să investească in Franța.
- Marea Britanie : UK Trade & Investment are in sarcina in acelasi timp promovarea exporturilor și implantarea în Marea Britanie.
- Hong Kong : Hong Kong Trade Development Council (HKTDC).
- Japonia : JETRO
- Australia : Austrade
- Site-uri internet care difuzează studiile mai multor organisme :
Globaltrade.net, provenit din Private Public Partnership [79] între l’USCS și Federation of International Trade Associations, publică liber pe site-ul său studii ale USCS,USDA, Agriculture and Agri-Food Canada, Uk Trade& Investment, HKTDC și de organisme neguvernamentale [80].
Ele sunt clasate in funcție de două criterii de selectionare : de țara studiata și de industrie sau subiect
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ "World Economy." – Definition. American English Definition of with Pronunciation by Macmillan Dictionary. N.p., n.d. Web. 02 Jan. 2015.
- ^ a b c Banca Mondiala si-a injumatatit prognoza de deficit extern al Romaniei, 22 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 5 septembrie 2010
- ^ [1] IMF GDP 2018 Data (October 2018)
- ^ a b „Gross domestic product”. IMF World Economic Outlook. octombrie 2018. Accesat în .
- ^ Cresterea productiei de diamante pare singura solutie pe o piata amenintata de o criza permanenta, 30.11.2009, zf.ro, accesat la 9 martie 2010
- ^ a b c Piata romaneasca de software, ritm accelerat de schimbare in urmatorii ani, 27 ianuarie 2011, wall-stret.ro, accesat la 12 martie 2011
- ^ Piata aplicatiilor pentru telefoane mobile va atinge 17,5 miliarde de dolari in 2012, 18.03.2010, zf.ro, accesat la 3 aprilie 2010
- ^ In 2006, 70% din romani vor fi clienti ai telefoniei mobile, 3 martie 2005, wall-stret.ro, accesat la 15 septembrie 2011
- ^ a b c d e Vanzarile globale de telefoane au crescut cu peste 30% in 2010, 10 februarie 2011, wall-stret.ro, accesat la 9 martie 2011
- ^ Vânzările de smartphone-uri cresc de patru ori mai repede decât restul telefoanelor Arhivat în , la Wayback Machine., 13 iunie 2011, Dragos Lazarescu, forbes.ro, accesat la 24 iunie 2011
- ^ a b iPhone, vanzari de 8,8 milioane de exemplare in acest an. Vezi topul celor mai vandute smartphone-uri, 10 mai 2010, wall-street.ro, accesat la 6 august 2010
- ^ a b Studiu: 73% din populatia globului detine un telefon mobil, 6 iulie 2010, wall-street.ro, accesat la 6 august 2010
- ^ Mobilul, cancerigen? Vezi reactia jucatorilor din telecom, Alex Goaga, 2 iunie 2011, wall-stret.ro, accesat la 11 septembrie 2011
- ^ More than 1.2 billion cellphones sold in 2009, Feb 23, 2010, Jefferson Graham, USA TODAY, accesat la 14 septembrie 2011
- ^ Piata globala de telefoane mobile va scadea cu 9% anul acesta, 26 ianuarie 2009, wall-stret.ro, accesat la 23 iunie 2011
- ^ Gartner: Vanzarile mondiale de telefoane mobile au scazut cu aproape 5% in ultimul trimestru din 2008, 3 martie 2009, hotnews.ro, accesat la 23 iunie 2011
- ^ a b Un miliard de telefoane mobile vândute în 2006, 2007-01-30, mobilissimo.ro, accesat la 23 iunie 2011
- ^ 820 milioane de celulare au fost vandute in lume anul trecut, 24 ianuarie 2006, wall-stret.ro, accesat la 23 iunie 2011
- ^ Crestere de 32% pe piata telefoniei mobile, 31 ianuarie 2005, wall-stret.ro, accesat la 24 iunie 2011
- ^ Gartner Says Strong Fourth Quarter Sales Led Worldwide Mobile Phone Sales to 30 Percent Growth in 2004. Arhivat în , la Wayback Machine., thefreelibrary.com, accesat la 15 septembrie 2011
- ^ CORRECTING and REPLACING Gartner Says Worldwide Mobile Phone Sales Increased 21 Percent In 2003. Arhivat în , la Wayback Machine., 10 martie 2004, thefreelibrary.com, accesat la 15 septembrie 2011
- ^ a b Gartner Dataquest Says Worldwide Mobile Phone Sales in 2001 Declined for First Time in Industry's History Arhivat în , la Wayback Machine., 11 martie 2002, skytel.co.cr, accesat la 15 septembrie 2011
- ^ Gartner Dataquest Says Worldwide Mobile Phone Sales Increased 46 Percent in 2000[nefuncțională], 15 februarie 2001, skytel.co.cr, accesat la 15 septembrie 2011
- ^ a b GartnerGroup's Dataquest Says Nokia Became No. 1 Mobile Phone Vendor in 1998, 8 februarie 1999, gartner.com, accesat la 15 septembrie 2011
- ^ Android smartphone sales leap to second place in 2010, Gartner says, 9 februarie 2011, Matt Hamblen, computerworld.com, accesat la 15 septembrie 2011
- ^ a b Smartphone Sales Up 24 Percent, iPhone's Share Nearly Doubled Last Year (Gartner), February 23rd, 2010, Erick Schonfeld, wall-stret.ro, accesat la 15 septembrie 2011
- ^ Smart-phone sales are soaring, 9 octombrie 2006, David Meyer, cnet.com, accesat la 15 septembrie 2011
- ^ LG vrea sa ia fata Samsung si sa devina al doilea producator de telefoane mobile, 14 ianuarie 2010, wall-street.ro, accesat la 24 iunie 2011
- ^ Vanzarile de smartphone-uri vor depasi piata de PC-uri in doi ani, 12 martie 2010, bloombiz.ro, accesat la 24 iunie 2011
- ^ a b c d Pretul celularului intra la apa, 13 ianuarie 2006, wall-stret.ro, accesat la 24 iunie 2011
- ^ Crește producția mondială de oțel
- ^ Investitia austriecilor de la Voestalpine nu schimba strategia ArcelorMittal[nefuncțională]
- ^ Otelul, cea mai rentabila afacere romaneasca, 12 septembrie 2005, wall-stret.ro, accesat la 12 ianuarie 2010
- ^ a b c d Magnatul Oleg Deripaska: Sa ne pregatim pentru ce e mai rau, 2 februarie 2009, bursa.ro, accesat la 9 ianuarie 2010
- ^ Vânzările industriei auto mondiale au atins în acest an nivelul record de 75 milioane unități 19 decembrie 2011, Marius Oncu, zf.ro, accesat la 19 decembrie 2011
- ^ AIE estimează că cererea mondială de petrol va crește cu 1,7% în 2010[nefuncțională], 15 Ian 2010, money.ro, accesat la 17 ianuarie 2010
- ^ a b Investițiile de mediu ard buzunarele rafinăriilor Arhivat în , la Wayback Machine., 21 februarie 2007, capital.ro, accesat la 11 martie 2010
- ^ 1,5 miliarde euro - productia de incaltaminte autohtona, 4 iulie 2006, wall-street.ro, accesat la 15 martie 2010
- ^ Vanzarile de ciment din Romania au crescut cu 18%, in primul trimestru al anului 2008[nefuncțională]
- ^ Anual, valoarea producției mondiale de ambalaje depășește 400 miliarde de euro[nefuncțională]
- ^ a b c Cei mai mari patru producatori de bere controleaza peste jumatate din piata mondiala, 08.02.2010, zf.ro, accesat la 13 martie 2010
- ^ a b c d Oferte de preluare pentru producatorii romani de mezeluri Arhivat în , la Wayback Machine., standard.ro, accesat la 30 august 2009
- ^ Extinderea portofoliului a marit profitul Cotnari[nefuncțională], Accesat la 29 martie 2009
- ^ Profit dublu la Karom Drinks, anul trecut[nefuncțională], accesat la 28 martie 2008
- ^ a b În lume sunt conectate 5 miliarde de telefoane mobile, 2010-07-12, zf.ro, accesat la 12 iulie 2010
- ^ a b Penetrarea telefoniei mobile la nivel global a depasit 60%, 3 martie 2009, dailybusiness.ro, accesat la 24 iunie 2011
- ^ Comunicatiile mobile – Peste 1.000 mld. dolari venituri globale in 2013, 19 ianuarie 2009, wall-stret.ro, accesat la 23 iunie 2011
- ^ Telefonia mobila - la 3,3 miliarde utilizatori Arhivat în , la Wayback Machine., 26-05-2008, blitztech.ro, accesat la 24 iunie 2011
- ^ Fiecare locuitor al planetei va avea cel putin un mobil pana in 2012, 29 septembrie 2008, ziare.com, accesat la 24 iunie 2011
- ^ Suntem 5 miliarde de utilizatori de telefonie mobilă, 13 iulie 2010, Vali Bîrzoi, businesscover.ro, accesat la 24 iunie 2011
- ^ „Recoltele-record ar putea ieftini mancarea”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Producția mondială de porumb va scădea în 2008-2009”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Criza mondială de orez se accentuează”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e De ce nu le da aripi agricultorilor productia record de grau din acest an, 16.09.2004, zf.ro, accesat la 10 aprilie 2010
- ^ „Industry Growth Trends”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Marele apetit chinezesc”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Turismul mondial ar putea creste in 2010 cu 3-4%, 19 ianuarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 19 ianuarie 2010
- ^ Tesco, cel mai lent ritm de crestere a profitului din ultimii 15 ani Arhivat în , la Wayback Machine., Accesat la 30 aprilie 2009
- ^ a b RP Chineză a devenit cel mai mari exportator din lume, depășind Germania Arhivat în , la Wayback Machine., capital.ro, accesat la 9 septembrie 2009
- ^ „TNT at a glance”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d Internetul ia 16% din piața globală de publicitate în 2011 Arhivat în , la Wayback Machine., standard.ro, accesat la 10 septembrie 2009
- ^ Amendă de 60.000 de dolari pentru un utilizator de torrente Arhivat în , la Wayback Machine., 17 iunie 2011, capital.ro, accesat la 18 iunie 2011
- ^ a b c d e Am dat petrolul, pregatim carbunele Arhivat în , la Wayback Machine., 9 noiembrie 2007, sfin.ro, accesat la 29 ianuarie 2010
- ^ Top 10 tendinte in energie pentru anul 2010 - Fara risipa!, 16 februarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 19 august 2010
- ^ Iulian Iancu: Ar fi fost ideal un holding in sectorul energetic, 15 iunie 2010, wall-stret.ro, accesat la 24 august 2010
- ^ a b c d e Topul consumatorilor de petrol din Europa, 14 iunie 2011, Florentina Bălăceanu, Adina Vlad, Adevărul, accesat la 26 iunie 2011
- ^ Majorarea pretului petrolului reprezinta o amenintare serioasa pentru cresterea economica mondiala [nefuncțională]
- ^ Pretul energiei, in crestere inevitabila[nefuncțională]
- ^ a b c d Razboiul energo-nuclear romano-bulgar, 20 octombrie 2005, wall-stret.ro, accesat la 21 ianuarie 2010
- ^ a b c Top 10 tendinte in energie pentru anul 2010 - Dilema carbunelui, 16 februarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 19 august 2010
- ^ Primii perdanți ai crizei în industria de lux: Escada și Hugo Boss Arhivat în , la Wayback Machine., standard.ro, accesat la 10 septembrie 2009
- ^ FMI considera ca economia mondiala nu isi va reveni inainte de 2009[nefuncțională]
- ^ Bancile au afisat 80% din pierderile totale create de criza creditelor[nefuncțională], 14 mai 2008
- ^ a b c d România este pe locul 31 în lume după rezervele de aur ale statului Arhivat în , la Wayback Machine., 13 iulie 2010, capital.ro, accesat la 14 iulie 2010
- ^ FMI: Datoria mondială a ajuns la 152.000 mld. dolari, dublul economiei globale, 6 octombrie 2016, Sorin Alexandru, Capital, accesat la 6 octombrie 2016
- ^ Analiștii au depistat semne ale unei noi posibile crize economice, 8 octombrie 2016, Viorica Marin, Adevărul, accesat la 9 octombrie 2016
- ^ „Mahmureala“ de după „beția creditelor ieftine“. Datoriile corporațiilor au ajuns la 29.000 de miliarde de dolari și pot declanșa o nouă criză, 31 ianuarie 2016, Daniel Ionascu, Adevărul, accesat la 9 octombrie 2016
- ^ FMI: Datoriile de stat din Europa ar putea declanșa o nouă recesiune mondială, 9 februarie 2011, Adevărul, accesat la 9 octombrie 2016
- ^ (en) http://www.export.gov/CSPartners/eg_main_017393.asp Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ (en) globaltrade.net Arhivat în , la Wayback Machine.
