Ilia Ilici Mecinikov: Diferență între versiuni
Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 |
Gikü (discuție | contribuții) ameliorat intro |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
{{dezvoltare}} |
|||
{{Infocaseta Om de știință |
{{Infocaseta Om de știință |
||
| etnie = [[român]] după tată, [[evreu]] [[ucrainean]] după mamă |
| etnie = [[român]] după tată, [[evreu]] [[ucrainean]] după mamă |
||
}} |
}} |
||
{{Medalie premiu Nobel}} |
{{Medalie premiu Nobel}} |
||
'''Ilia Ilici Mecinikov''' (în [[limba rusă|rusă]] ''Илья Ильич Мечников'', în [[limba ucraineană|ucraineană]] ''Ілля Ілліч Мечніков''; {{Date biografice}}{{efn|În unele surse data nașterii în stil nou a savantului este consemnată ca 16 mai. Conform Comitetului Premiului Nobel aceasta ar fi o eroare propagată de Mecinikov însuși în autobiografia sa după ce a convertit greșit din stil vechi în stil nou.<ref name="Nobel"/> Istoricul rus R.I. Belkin a explicat greșeala de calculare în felul următor: Mecinikov a adăugat 13 zile la data sa de naștere pe stil vechi, 3 mai, așa cum se obișnuia în secolul al XX-lea, care abia începuse. Însă el s-a născut în secolul al XIX-lea, când diferența de zile între cele două stiluri calendaristice era doar 12 zile.<ref name=dateofbirth/>}}), cunoscut și ca '''Élie Metchnikoff''',<ref name="Nobel">{{cite web |url=https://www.nobelprize.org/prizes/medicine/1908/mechnikov/biographical/ |work=Nobel Prizes |title=Ilya Mechnikov: Biographical |access-date=14 May 2019}}</ref> a fost un [[microbiolog]], [[imunologie|imunolog]], [[anatomie|anatomist]] și [[zoolog]] [[Ruși|rus]] de origine [[Boierii Moldovei și Țării Românești|nobilă moldoveană]],<ref>{{Cite journal |last=Vaughan |first=R. B. |title=The Romantic Rationalist a Study of Elie Metchnikoff |date=July 1965 |journal=Medical History |language=en |volume=9 |issue=3 |pages=201–215 |doi=10.1017/S0025727300030702 |pmid=14321564 |pmc=1033501 |issn=2048-8343}}</ref><ref name="Stambler 201–208">{{Cite journal |last=Stambler |first=Ilia |date=2015-10-01 |title=Elie Metchnikoff—The founder of longevity science and a founder of modern medicine: In honor of the 170th anniversary |url=https://doi.org/10.1134/S2079057015040219 |journal=Advances in Gerontology |language=en |volume=5 |issue=4 |pages=201–208 |doi=10.1134/S2079057015040219 |s2cid=35017226 |issn=2079-0589}}</ref><ref>{{Cite journal |last=O'Donoghue |first=Chas. H. |date=1916 |title=Élie Metchnikoff |url=https://www.jstor.org/stable/43426778 |journal=Science Progress (1916-1919) |volume=11 |issue=42 |pages=308–310 |jstor=43426778 |issn=2059-495X}}</ref><ref>{{Cite journal |last=Riesman |first=David |date=September 1922 |title=Life of Elie Metchnicoff |journal=Annals of Medical History |volume=4 |issue=3 |pages=317–319 |issn=0743-3131 |pmc=7034616}}</ref><ref>{{Cite journal |last1=Ezepchuk |first1=Yu V. |last2=Kolybo |first2=D. V. |date=2016 |title=Nobel Laureate Ilya I. Mechnikov (1845-1916). Life story and career |url=http://www.irbis-nbuv.gov.ua/cgi-bin/irbis_nbuv/cgiirbis_64.exe?I21DBN=LINK&P21DBN=UJRN&Z21ID=&S21REF=10&S21CNR=20&S21STN=1&S21FMT=ASP_meta&C21COM=S&2_S21P03=FILA=&2_S21STR=BioChem_2016_88_6_12 |journal=The Ukrainian Biochemical Journal |volume=88 |issue=88, № 6 |pages=98–109 |doi=10.15407/ubj88.06.098 |pmid=29236381 |issn=2409-4943|doi-access=free }}</ref><ref name= "Life of">{{cite book| url= http://www.gutenberg.org/files/44194/44194-h/44194-h.htm |via= gutenberg.org| last= Metchnikoff| first= Olga| title= Life of Elie Metchnikoff, 1845-1916| publisher= Houghton Mifflin Company| year= 1921}}</ref> cunoscut ca pionier în [[imunologie]] (știința sistemului imunitar) și {{ill-WD|tanatologie|Q620462}} (știința morții),<ref>[https://www.encyclopedia.com/people/medicine/medicine-biographies/elie-metchnikoff Metchnikoff, Elie (Encyclopedia. Oxford University Press)]</ref><ref name=dateofbirth>{{cite book|last1=Belkin|first1=R.I.|title="Commentary," in I.I. Mechnikov, Academic Collection of Works, vol. 16|date=1964|publisher=Meditsina|location=Moscow|pages=434}}</ref><ref name=dateofdeath>{{cite book|last1=Vikhanski|first1=Luba|title=Immunity: How Elie Metchnikoff Changed the Course of Modern Medicine |year= 2016| publisher=Chicago Review Press|isbn=978-1613731109|page=278|url=https://books.google.com/books?id=S_M_jgEACAAJ|quote=The author cites Metchnikoff's death certificate, according to which he died on July 15, 1916 (the original is in the Archive of the Russian Academy of Sciences, Metchnikoff Fund, 584-2-208). Olga Metchnikoff did not provide a precise date for her husband's death in her book, and many sources erroneously cite it as July 16.}}</ref><ref name=nobelbio>{{cite web|title=Ilya Mechnikov – Biographical|url=https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/medicine/laureates/1908/mechnikov-bio.html| website= nobelprize.org |publisher=Nobel Media AB|access-date=16 March 2015}}</ref> în special pentru descoperirea tratamentului [[holeră|holerei]]. În 1908 a primit, împreună cu [[Paul Ehrlich]], [[Premiul Nobel pentru Medicină|Premiul Nobel în Medicină]] pentru cercetările sale în domeniul [[Fagocitoză|fagocitozei]].<ref name="nobel">{{cite web|title=The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1908 |url= https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/medicine/laureates/1908/|access-date=16 March 2015|website=Nobelprize.org|publisher=Nobel Media AB}}</ref> |
|||
'''Ilia Ilici Mecinikov''' (în [[limba rusă|rusă]]: Илья Ильич Мечников, în [[limba ucraineană|ucraineană]]: Ілля Ілліч Мечніков) ({{Date biografice}}) a fost [[microbiolog]], [[imunologie|imunolog]], [[anatomie|anatomist]] și [[zoolog]] [[Rusia|rus]], din tată de origine [[român]] - [[Moldova|moldovean]] și [[evreu]] după mamă, cunoscut pentru pionierat în cercetări în domeniul sistemului imunitar și pentru descoperirea tratamentului [[holeră|holerei]], laureat al [[Premiul Nobel|Premiului Nobel]] pentru [[Medicină]] ([[1908]]) pentru cercetările sale în domeniul [[Fagocitoză|fagocitozei]]<ref>, în același an cu [[Paul Ehrlich]].</ref> |
|||
S-a născut într-o regiune occidentală a [[Imperiul Rus|Imperiului Rus]], care în prezent face parte din [[Ucraina]], din tată [[Români|român]]-[[Moldoveni|moldovean]], [[Boierii Moldovei și Țării Românești|boier]],<ref name="Stambler 201–208"/> și mamă [[evreu|evreică]] [[Ucraineni|ucraineană]],<ref>{{cite book |last1=Kurlansky |first1=Mark |title=Milk: A 10,000-Year History |date=5 September 2019 |publisher=Bloomsbury Publishing |isbn=978-1526614353 |url=https://books.google.com/books?id=IWidDwAAQBAJ&q=%22%C3%89lie+Metchnikoff%22+OR+%22Illya+Mechnykov%22+OR+%22Illia+Mechnykov%22+AND+Ukrainian&pg=PT368 |access-date=8 May 2020}}</ref> iar cea mai mare parte a carierei a locuit în Franța. Sorgintea sa complexă face ca numele savantului să fie revendicat de cel puțin cinci state și popoare.<ref>{{cite journal|last=Stambler |first=Ilia |date=13 December 2020 |title=Ilya Mechnikov — the founder of Gerontology |url=http://www.internalmed-journal.in.ua/en/archives/2162 |format=PDF |journal=The East Europe Journal of Internal and Family Medicine |location=Kharkov |volume=2B |issue=14 |pages=29–30 |doi=10.15407/internalmed2020.02b.029|doi-access=free }}</ref> Deși era copilul unei mame evreice, el a fost botezat în [[Biserica Ortodoxă]], urmând ca la maturitate să devină [[Ateism|ateist]]. |
|||
⚫ | |||
A descoperit în 1882 procesul de [[fagocitoză]] și celulele responsabile de acesta – [[fagocit]]ele, în particular [[macrofag]]ele. Fagocitoza s-a dovedit a fi mecanismul principal al {{ill-WD|sistemului imunitar înnăscut|Q428253|Sistemul imunitar înnăscut}}, în cercetarea căruia Mecinikov a avut contribuții determinante.<ref name=":1">{{Cite journal|last=Gordon|first=Siamon|date=2008|title=Elie Metchnikoff: father of natural immunity |journal=European Journal of Immunology|volume=38|issue=12|pages=3257–3264|doi=10.1002/eji.200838855|pmid=19039772| doi-access= free}}</ref><ref name=":2">{{Cite journal|last=Gordon|first=Siamon|date=2016|title=Elie Metchnikoff, the Man and the Myth|journal=Journal of Innate Immunity|volume=8|issue=3|pages=223–227|doi=10.1159/000443331|pmc=6738810|pmid=26836137}}</ref> [[Paul Ehrlich]] a completat principiile de bază ale imunității cu conceptul de [[Sistemul imunitar adaptiv|sistem imunitar adaptiv]]. Lucrările celor doi sunt considerate fundamentale pentru știința [[imunologie]]i.<ref>{{cite journal |last1= Kaufmann |first1= Stefan H E|title=Immunology's foundation: the 100-year anniversary of the Nobel Prize to Paul Ehrlich and Elie Metchnikoff|journal=Nature Immunology |year= 2008 |volume= 9 |issue= 7 |pages= 705–712|doi=10.1038/ni0708-705|pmid=18563076|s2cid=205359637}}</ref> |
|||
⚫ | Mecinikov s-a născut la |
||
Cercetând procesul de [[îmbătrânire]], Mecinikov a promovat consumul de lapte acru (''[[Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus|Lactobacillus]]'') pentru ameliorarea sănătății și prelungirea vieții – prin aceasta intruducând în medicină conceptul de [[probiotic]].<ref name=":0">{{Cite journal |last= Mackowiak |first= Philip A.|date=2013|title=Recycling metchnikoff: probiotics, the intestinal microbiome and the quest for long life|journal=Frontiers in Public Health|volume=1|pages=52|doi=10.3389/fpubh.2013.00052|pmc=3859987|pmid=24350221|doi-access= free}}</ref> Tot lui îi este atribuită inventarea termenului [[gerontologie]] în 1903.<ref>{{cite journal |last1= Vértes |first1= L|year=1985|title=The gerontologist Mechnikov|journal=Orvosi Hetilap|volume=126|issue=30|pages=1859–1860|pmid=3895124}}</ref><ref>{{cite journal| last1= Martin |first1=D. J.|last2=Gillen|first2=L. L.|year=2013|title=Revisiting Gerontology's Scrapbook: From Metchnikoff to the Spectrum Model of Aging|journal=The Gerontologist|volume=54|issue=1|pages=51–58|doi=10.1093/geront/gnt073|pmid=23893558|doi-access=free}}</ref><ref>{{cite journal|last=Vikhanski |first=L. |date=1 November 2016 |title=Elie Metchnikoff Rediscovered: Comeback of a Founding Father of Gerontology |url=https://academic.oup.com/gerontologist/article/56/Suppl_3/181/2577531 |journal=The Gerontologist |volume=56 |issue=Suppl_3 |pages=181 |doi=10.1093/geront/gnw162.708|doi-access=free }}</ref><ref>{{cite book|last=Stambler |first=Ilia |date=29 August 2014 |chapter="Father" Metchnikoff |chapter-url=http://www.longevityhistory.com/read-the-book-online/#_Toc328319983 |title=A History of Life-Extensionism in the Twentieth Century |url=https://www.researchgate.net/publication/315526897 |series=Longevity History |pages=540 |isbn=978-1500818579}}</ref><ref>{{Citation|last1=Stambler|first1=Ilia|title=Longevity Activism|date=2019|url=http://link.springer.com/10.1007/978-3-319-69892-2_395-1| encyclopedia= Encyclopedia of Gerontology and Population Aging|pages=1–7|editor-last=Gu|editor-first=Danan|place=Cham|publisher=Springer International Publishing |language= en |doi= 10.1007/978-3-319-69892-2_395-1|isbn=978-3-319-69892-2|access-date=13 May 2021|last2=Milova|first2=Elena|s2cid=239107136|editor2-last=Dupre|editor2-first=Matthew E.}}</ref> |
|||
⚫ | |||
[[File:Leo Tolstoy & Ilya Mechnikov.jpg|thumb|left|upright|[[Lev Tolstoi]] (stânga) și Ilia Mecinikov]] |
|||
⚫ | Mecinikov s-a născut la {{ill-WD|Ivanivka|Q92645|Ivanivka, Kupiansk}}, un sat de lângă [[Harkov]], Imperiul Rus – în prezent Ucraina. Tatăl său, Ilia Ivanovici Mecinikov, de proveniență rusă, cu rădăcini [[român]]o-[[Moldova|moldovenești]], a fost ofițer cu gradul de [[colonel]] în Garda Imperială. El a fost un urmaș al lui Iuri Ivanovici Milescu-Spafarii, care era nepot al cărturarului, Spătarului, diplomatului și călătorului moldovean [[Nicolae Milescu]] <ref>[http://www.revista-studii-uvvg.ro/images/stories/27/29%20Riga.pdf Nicolae Milescu Spătarul Volumul VII, Nr. 4, decembrie 2011]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> Fiul lui Iuri Milescu-Spafarii ar fi schimbat numele [[români|românesc]] rusificat Spafarii = Spătarul prin cel rusesc Mecinik = purtător de spadă, de unde provine numele de familie Mecinikov. Mama savantului, Emilia Lvovna Nevahovici a fost fiica scriitorului Lev (Yehuda Leib) Nevahovici, [[evreu]] convertit la [[creștin]]ism în 1806. Încă de mic, Ilia era pasionat de [[științele naturii]]. După publicarea lucrării lui [[Charles Darwin]], „Originea speciilor”, Mecinikov a devenit unul din susținătorii [[evoluționism|teoriei evoluției]]. |
||
A studiat științele naturii la Universitatea din Harkov, apoi a plecat în [[Germania]], pe insula [[Helgoland]] (de la [[Marea Nordului]]) unde a studiat fauna marină, după care și-a continuat studiile la Universitatea din [[Gießen (oraș)|Giessen]], apoi la [[Göttingen]] și, în final, la Academia din [[München]]. A mai studiat și la Institutul de [[Biologie Marină]] de la [[Napoli]], primind o bursă din partea [[Rusia|Rusiei]]. În [[1867]] s-a întors în Rusia și a fost numit doctor docent la Universitatea din [[Odesa]], dar la scurt timp se mută la Universitatea din [[St. Petersburg]]. În [[1870]] revine la Odesa ca să preia funcția de profesor titular de [[zoologie]] și anatomie comparată. |
A studiat științele naturii la Universitatea din Harkov, apoi a plecat în [[Germania]], pe insula [[Helgoland]] (de la [[Marea Nordului]]) unde a studiat fauna marină, după care și-a continuat studiile la Universitatea din [[Gießen (oraș)|Giessen]], apoi la [[Göttingen]] și, în final, la Academia din [[München]]. A mai studiat și la Institutul de [[Biologie Marină]] de la [[Napoli]], primind o bursă din partea [[Rusia|Rusiei]]. În [[1867]] s-a întors în Rusia și a fost numit doctor docent la Universitatea din [[Odesa]], dar la scurt timp se mută la Universitatea din [[St. Petersburg]]. În [[1870]] revine la Odesa ca să preia funcția de profesor titular de [[zoologie]] și anatomie comparată. |
||
Linia 27: | Linia 34: | ||
La Institutul Pasteur studiază modalitatea de obținere a celebrului vaccin contra [[rabie]]i. Tot aici, împreună cu [[Émile Roux]], lucrează asupra produsului Calomel, un fel de unguent care avea proprietatea de a preveni contractarea [[sifilis]]ului. A studiat și acesta boală venerică făcând teste pe maimuțe antropoide. |
La Institutul Pasteur studiază modalitatea de obținere a celebrului vaccin contra [[rabie]]i. Tot aici, împreună cu [[Émile Roux]], lucrează asupra produsului Calomel, un fel de unguent care avea proprietatea de a preveni contractarea [[sifilis]]ului. A studiat și acesta boală venerică făcând teste pe maimuțe antropoide. |
||
Mecinikov a mai elaborat o teorie conform căreia [[îmbătrânire]]a este cauzată de o bacterie toxică aflată în intestine și că [[acid lactic|acidul lactic]] ar putea prelungi viața |
Mecinikov a mai elaborat o teorie conform căreia [[îmbătrânire]]a este cauzată de o bacterie toxică aflată în intestine și că [[acid lactic|acidul lactic]] ar putea prelungi viața. |
||
A introdus termenul de [[gerontologie]]. |
A introdus termenul de [[gerontologie]]. |
||
S-a stins din viață în [[1916]], la 71 de ani. |
S-a stins din viață în [[1916]], la 71 de ani. |
||
Linia 45: | Linia 54: | ||
Studiile privind bacteriile acidului lactic au fost continuate de savantul [[Japonia|japonez]] Minoru Shirota. Acesta, pornind de la cercetările lui Mecinikov, și-a dedicat întreaga viață studierii efectului pozitiv al acestor microorganisme asupra tranzitului intestinal și asupra [[sănătate|sănătății]] în general iar în [[1935]] a reușit să izoleze aceste bacterii și să creeze un nou tip de produs lactat a cărui rețetă este valabilă și astăzi. |
Studiile privind bacteriile acidului lactic au fost continuate de savantul [[Japonia|japonez]] Minoru Shirota. Acesta, pornind de la cercetările lui Mecinikov, și-a dedicat întreaga viață studierii efectului pozitiv al acestor microorganisme asupra tranzitului intestinal și asupra [[sănătate|sănătății]] în general iar în [[1935]] a reușit să izoleze aceste bacterii și să creeze un nou tip de produs lactat a cărui rețetă este valabilă și astăzi. |
||
În [[1919]], la [[Moscova]] a fost fondat ''Institutul Mecinikov'' pentru maladii infecțioase. |
În [[1919]], la [[Moscova]] a fost fondat ''Institutul Mecinikov'' pentru maladii infecțioase. |
||
== Note explicative == |
|||
{{notelist}} |
|||
== Note == |
== Note == |
||
<references /> |
<references /> |
||
== Bibliografie == |
== Bibliografie == |
||
* Olga Metchnikoff, ''La vie d'Elie Metchnikoff'', Paris, Hachette, 1920 |
* Olga Metchnikoff, ''La vie d'Elie Metchnikoff'', Paris, Hachette, 1920 |
||
* {{cite journal | last=Breathnach | first=C S |date=September 1984 | title=Biographical sketches—No. 44. Metchnikoff | journal=[[Irish Medical Journal]] | volume=77 | issue=9 | pages=303 | publisher= |location = [[Ireland]]| issn = 0332-3102| pmid = 6384135}} |
* {{cite journal | last=Breathnach | first=C S |date=September 1984 | title=Biographical sketches—No. 44. Metchnikoff | journal=[[Irish Medical Journal]] | volume=77 | issue=9 | pages=303 | publisher= |location = [[Ireland]]| issn = 0332-3102| pmid = 6384135}} |
||
Linia 64: | Linia 74: | ||
*{{cite book|last1=Zalkind|first1=Semyon|title=Ilya Mechnikov: His Life and Work|year=2001|origyear=1957|publisher=The Minerva Group, Inc.|isbn=0-89875-622-7|url=https://books.google.com/books?id=b6mplMEJAAoC&dq}} |
*{{cite book|last1=Zalkind|first1=Semyon|title=Ilya Mechnikov: His Life and Work|year=2001|origyear=1957|publisher=The Minerva Group, Inc.|isbn=0-89875-622-7|url=https://books.google.com/books?id=b6mplMEJAAoC&dq}} |
||
* [https://www.amazon.com/Immunity-Metchnikoff-Changed-Course-Medicine/dp/1613731108 Immunity]: How Elie Metchnikoff Changed the Course of Modern Medicine Hardcover – 1 aprilie 2016 by Luba Vikhanski (Author) |
* [https://www.amazon.com/Immunity-Metchnikoff-Changed-Course-Medicine/dp/1613731108 Immunity]: How Elie Metchnikoff Changed the Course of Modern Medicine Hardcover – 1 aprilie 2016 by Luba Vikhanski (Author) |
||
==Vezi și== |
|||
* [[Gerontologie]] |
|||
== Legături externe == |
== Legături externe == |
||
⚫ | |||
⚫ | |||
* {{ro icon}} [http://www.ziuausa.com/display.php?data=2008-01-16&id=6980 Ascendența românească a unui premiat Nobel]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://www.ziuausa.com/display.php?data=2008-01-16&id=6980 }} |
* {{ro icon}} [http://www.ziuausa.com/display.php?data=2008-01-16&id=6980 Ascendența românească a unui premiat Nobel]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://www.ziuausa.com/display.php?data=2008-01-16&id=6980 }} |
||
* {{en icon}} Biografie la [http://nobelprize.org/medicine/laureates/1908/mechnikov-bio.html Nobelprize.org] |
* {{en icon}} Biografie la [http://nobelprize.org/medicine/laureates/1908/mechnikov-bio.html Nobelprize.org] |
||
* {{de icon}} [http://webdoc.gwdg.de/ebook/a/2002/nobelcd/html/metschnikow3.htm Scurtă biografie] |
* {{de icon}} [http://webdoc.gwdg.de/ebook/a/2002/nobelcd/html/metschnikow3.htm Scurtă biografie] |
||
* {{ru icon}} Vadim Telițân, [http://www.inauka.ru/history/article59457.html Despre familia Mecinikov], articol în ''Nauka Izvestia'', 2005 |
* {{ru icon}} Vadim Telițân, [http://www.inauka.ru/history/article59457.html Despre familia Mecinikov], articol în ''Nauka Izvestia'', 2005 |
||
* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/ilya-mechnikov-premiul-nobel-pentru-medicina-1908-313803.htm Ilya Mechnikov : Premiul Nobel pentru Medicină 1908]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 31 ianuarie 2008, Alexandra Zotta, ''Jurnalul Național'' |
|||
* [http://www.jurnalul.ro/special/nobel-medicina-roman-mecinikov-597324.htm Un roman laureat al premiului Nobel pentru medicina] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111228053716/http://www.jurnalul.ro/special/nobel-medicina-roman-mecinikov-597324.htm |date=2011-12-28 }}, 23 noiembrie 2011, Cristinel C. Popa, ''Jurnalul Național'' |
|||
* [http://www.nndb.com/people/143/000125765/ NNDB profile] |
* [http://www.nndb.com/people/143/000125765/ NNDB profile] |
||
* [https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1033501/ The Romantic Rationalist: A Study Of Elie Metchnikoff] |
* [https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1033501/ The Romantic Rationalist: A Study Of Elie Metchnikoff] |
||
Linia 94: | Linia 97: | ||
{{DEFAULTSORT:Mecinikov, Ilia Ilici}} |
{{DEFAULTSORT:Mecinikov, Ilia Ilici}} |
||
[[Categorie:Nașteri în 1845]] |
[[Categorie:Nașteri în 1845]] |
||
[[Categorie:Decese în 1916]] |
[[Categorie:Decese în 1916]] |
Versiunea de la 17 martie 2024 00:00
Unul sau mai mulți editori lucrează în prezent la această pagină sau secțiune. Pentru a evita conflictele de editare și alte confuzii creatorul solicită ca, pentru o perioadă scurtă de timp, această pagină să nu fie editată inutil sau nominalizată pentru ștergere în această etapă incipientă de dezvoltare, chiar dacă există unele lacune de conținut. Dacă observați că nu au mai avut loc modificări de 10 zile puteți șterge această etichetă. |
Ilia Ilici Mecinikov (în rusă Илья Ильич Мечников, în ucraineană Ілля Ілліч Мечніков; n. , Ivanivka(d), uezdul Kupiansk(d), Malorossia(d), Imperiul Rus – d. , Paris, Franța[a]), cunoscut și ca Élie Metchnikoff,[16] a fost un microbiolog, imunolog, anatomist și zoolog rus de origine nobilă moldoveană,[18][19][20][21][22][23] cunoscut ca pionier în imunologie (știința sistemului imunitar) și tanatologie(d) (știința morții),[24][17][25][26] în special pentru descoperirea tratamentului holerei. În 1908 a primit, împreună cu Paul Ehrlich, Premiul Nobel în Medicină pentru cercetările sale în domeniul fagocitozei.[27]
S-a născut într-o regiune occidentală a Imperiului Rus, care în prezent face parte din Ucraina, din tată român-moldovean, boier,[19] și mamă evreică ucraineană,[28] iar cea mai mare parte a carierei a locuit în Franța. Sorgintea sa complexă face ca numele savantului să fie revendicat de cel puțin cinci state și popoare.[29] Deși era copilul unei mame evreice, el a fost botezat în Biserica Ortodoxă, urmând ca la maturitate să devină ateist.
A descoperit în 1882 procesul de fagocitoză și celulele responsabile de acesta – fagocitele, în particular macrofagele. Fagocitoza s-a dovedit a fi mecanismul principal al sistemului imunitar înnăscut(d), în cercetarea căruia Mecinikov a avut contribuții determinante.[30][31] Paul Ehrlich a completat principiile de bază ale imunității cu conceptul de sistem imunitar adaptiv. Lucrările celor doi sunt considerate fundamentale pentru știința imunologiei.[32]
Cercetând procesul de îmbătrânire, Mecinikov a promovat consumul de lapte acru (Lactobacillus) pentru ameliorarea sănătății și prelungirea vieții – prin aceasta intruducând în medicină conceptul de probiotic.[33] Tot lui îi este atribuită inventarea termenului gerontologie în 1903.[34][35][36][37][38]
Biografie
Mecinikov s-a născut la Ivanivka(d), un sat de lângă Harkov, Imperiul Rus – în prezent Ucraina. Tatăl său, Ilia Ivanovici Mecinikov, de proveniență rusă, cu rădăcini româno-moldovenești, a fost ofițer cu gradul de colonel în Garda Imperială. El a fost un urmaș al lui Iuri Ivanovici Milescu-Spafarii, care era nepot al cărturarului, Spătarului, diplomatului și călătorului moldovean Nicolae Milescu [39] Fiul lui Iuri Milescu-Spafarii ar fi schimbat numele românesc rusificat Spafarii = Spătarul prin cel rusesc Mecinik = purtător de spadă, de unde provine numele de familie Mecinikov. Mama savantului, Emilia Lvovna Nevahovici a fost fiica scriitorului Lev (Yehuda Leib) Nevahovici, evreu convertit la creștinism în 1806. Încă de mic, Ilia era pasionat de științele naturii. După publicarea lucrării lui Charles Darwin, „Originea speciilor”, Mecinikov a devenit unul din susținătorii teoriei evoluției.
A studiat științele naturii la Universitatea din Harkov, apoi a plecat în Germania, pe insula Helgoland (de la Marea Nordului) unde a studiat fauna marină, după care și-a continuat studiile la Universitatea din Giessen, apoi la Göttingen și, în final, la Academia din München. A mai studiat și la Institutul de Biologie Marină de la Napoli, primind o bursă din partea Rusiei. În 1867 s-a întors în Rusia și a fost numit doctor docent la Universitatea din Odesa, dar la scurt timp se mută la Universitatea din St. Petersburg. În 1870 revine la Odesa ca să preia funcția de profesor titular de zoologie și anatomie comparată.
Prima sa soție, Ludmila Feodorovna (cu care se căsătorise în 1869), suferea de tuberculoză și s-a stins din viață în 1873. Decesul ei, la care s-au adăugat și alte probleme, i-au provocat lui Mecinikov o puternică depresie și acesta a încercat să se sinucidă luând o mare cantitate de opium. Reușeste să depășească această perioadă dificilă a vieții și reîncepe munca de cercetare la Odesa în 1875, an în care se recăsătorește cu Olga Belokopitova. În 1880 aceasta se îmbolnăvește de febră tifoidă. Acest lucru, împreună cu alte probleme (disputele aprinse cu colegii, insatisfacțiile profesionale, situația politică a țării și starea precară a sănătății sale), îi cauzează o nouă dezechilibrare psihică, urmată de o nouă tentativă suicidară: Mecinikov se infectează cu sângele unui bolnav de febră tifoidă cu speranța că își va găsi sfârșitul dar, după o perioadă de suferință, își revine și, în 1882 reîncepe munca sa de cercetare la Messina, Sicilia.
În 1888 trece la Institutul Pasteur din Paris ajungând în 1904 la funcția de vice-director al acestui institut și unde rămâne până la sfârșitul vieții.
Contribuții
Pe când se afla în Germania, Mecinikov a studiat înmultirea sexuată și asexuată a parazitului broaștei, Ascaris nigrovenosa. La Napoli, împreuna cu un alt coleg rus, a studiat bureții marini, iar la Spezia a studiat steaua de mare.
Devine interesat apoi în studiul microbilor și mai ales al sistemului imunitar. În 1882 renunță la funcția sa de la Universitatea din Odesa și pune bazele unui laborator în Messina pentru a studia embriologia comparată, unde descoperă fagocitoza, în urma experiențelor efectuate pe larvele stelelor de mare. În țesutul intestinului unei anemone de mare, descoperă celule care secretă un colorant ciudat. Mecinikv își dă seama că este vorba de lupta împotriva agentului patogen. Propune introduce termenul de "macrofage" pentru celulele care le distrug pe cele străine ce pătrund în organism și de "microfage" pentru cele care astăzi sunt cunoscute sub denumirea de granulocite neutrofile. Așadar, Mecinikov este primul care și-a dat seama de importanța celulelor pentru apărarea imunitară.
Teoria sa era radicală: anumite celule albe devorează corpusculii dăunători, cum ar fi bacteriile. Însă celebrii vânători de microbi din Occident, Pasteur, Behring iau în derâdere rezultatele sale.
Mecinikov a descoperit mecanismul imunității contra bacteriilor și rolul globulelor albe (fagocitoza), astfel încât reușește să trateze și să combată holera.
La Institutul Pasteur studiază modalitatea de obținere a celebrului vaccin contra rabiei. Tot aici, împreună cu Émile Roux, lucrează asupra produsului Calomel, un fel de unguent care avea proprietatea de a preveni contractarea sifilisului. A studiat și acesta boală venerică făcând teste pe maimuțe antropoide.
Mecinikov a mai elaborat o teorie conform căreia îmbătrânirea este cauzată de o bacterie toxică aflată în intestine și că acidul lactic ar putea prelungi viața.
A introdus termenul de gerontologie.
S-a stins din viață în 1916, la 71 de ani.
Scrieri
- 1892: Patologia comparativă a inflamațiilor;
- Elie Metchnikoff, Études sur la nature de l'homme, Paris, Masson, 1904
- Elie Metchnikoff, Trois fondateurs de la médicine moderne, Paris, Alcan, 1933
- Elie Metchnikoff, L'immunité dans les maladies infectiuses, Paris, Mason, 1901
- Elie Metchnikoff, Quelques remarques sur le lait aigri, Paris, Remy,1908
- Elie Metchnikoff, Souvenirs, Moscou, Editions en langues étrangers, 1959
Importanta operei sale
Descoperirea fagocitozei i-a adus, în 1908, Premiul Nobel pentru Medicină. De asemenea, cercetările sale în domeniul unicelularelor i-au adus o mare notorietate.
Studiile privind bacteriile acidului lactic au fost continuate de savantul japonez Minoru Shirota. Acesta, pornind de la cercetările lui Mecinikov, și-a dedicat întreaga viață studierii efectului pozitiv al acestor microorganisme asupra tranzitului intestinal și asupra sănătății în general iar în 1935 a reușit să izoleze aceste bacterii și să creeze un nou tip de produs lactat a cărui rețetă este valabilă și astăzi. În 1919, la Moscova a fost fondat Institutul Mecinikov pentru maladii infecțioase.
Note explicative
- ^ În unele surse data nașterii în stil nou a savantului este consemnată ca 16 mai. Conform Comitetului Premiului Nobel aceasta ar fi o eroare propagată de Mecinikov însuși în autobiografia sa după ce a convertit greșit din stil vechi în stil nou.[16] Istoricul rus R.I. Belkin a explicat greșeala de calculare în felul următor: Mecinikov a adăugat 13 zile la data sa de naștere pe stil vechi, 3 mai, așa cum se obișnuia în secolul al XX-lea, care abia începuse. Însă el s-a născut în secolul al XIX-lea, când diferența de zile între cele două stiluri calendaristice era doar 12 zile.[17]
Note
- ^ a b Czech National Authority Database, accesat în
- ^ www.accademiadellescienze.it, accesat în
- ^ The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1908 (în engleză), nobelprize.org, accesat în
- ^ Table showing prize amounts (PDF) (în engleză), Fundația Nobel, aprilie 2019, accesat în
- ^ Award winners : Copley Medal (în engleză), Societatea Regală din Londra, accesat în
- ^ https://www.thersa.org/about/albert-medal/past-winners#Full-list-of-winners Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ List of Royal Society Fellows 1660-2007 (PDF), p. 243
- ^ a b Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ a b c d e f Krugosvet, accesat în
- ^ Мечников Илья Ильич, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Мечников Илья Ильич, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ a b „Ilya Mechnikov: Biographical”. Nobel Prizes. Accesat în .
- ^ a b Belkin, R.I. (). "Commentary," in I.I. Mechnikov, Academic Collection of Works, vol. 16. Moscow: Meditsina. p. 434.
- ^ Vaughan, R. B. (iulie 1965). „The Romantic Rationalist a Study of Elie Metchnikoff”. Medical History (în engleză). 9 (3): 201–215. doi:10.1017/S0025727300030702. ISSN 2048-8343. PMC 1033501 . PMID 14321564.
- ^ a b Stambler, Ilia (). „Elie Metchnikoff—The founder of longevity science and a founder of modern medicine: In honor of the 170th anniversary”. Advances in Gerontology (în engleză). 5 (4): 201–208. doi:10.1134/S2079057015040219. ISSN 2079-0589.
- ^ O'Donoghue, Chas. H. (). „Élie Metchnikoff”. Science Progress (1916-1919). 11 (42): 308–310. ISSN 2059-495X. JSTOR 43426778.
- ^ Riesman, David (septembrie 1922). „Life of Elie Metchnicoff”. Annals of Medical History. 4 (3): 317–319. ISSN 0743-3131. PMC 7034616 .
- ^ Ezepchuk, Yu V.; Kolybo, D. V. (). „Nobel Laureate Ilya I. Mechnikov (1845-1916). Life story and career”. The Ukrainian Biochemical Journal. 88 (88, № 6): 98–109. doi:10.15407/ubj88.06.098 . ISSN 2409-4943. PMID 29236381.
- ^ Metchnikoff, Olga (). Life of Elie Metchnikoff, 1845-1916. Houghton Mifflin Company – via gutenberg.org.
- ^ Metchnikoff, Elie (Encyclopedia. Oxford University Press)
- ^ Vikhanski, Luba (). Immunity: How Elie Metchnikoff Changed the Course of Modern Medicine. Chicago Review Press. p. 278. ISBN 978-1613731109.
The author cites Metchnikoff's death certificate, according to which he died on July 15, 1916 (the original is in the Archive of the Russian Academy of Sciences, Metchnikoff Fund, 584-2-208). Olga Metchnikoff did not provide a precise date for her husband's death in her book, and many sources erroneously cite it as July 16.
- ^ „Ilya Mechnikov – Biographical”. nobelprize.org. Nobel Media AB. Accesat în .
- ^ „The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1908”. Nobelprize.org. Nobel Media AB. Accesat în .
- ^ Kurlansky, Mark (). Milk: A 10,000-Year History. Bloomsbury Publishing. ISBN 978-1526614353. Accesat în .
- ^ Stambler, Ilia (). „Ilya Mechnikov — the founder of Gerontology” (PDF). The East Europe Journal of Internal and Family Medicine. Kharkov. 2B (14): 29–30. doi:10.15407/internalmed2020.02b.029 .
- ^ Gordon, Siamon (). „Elie Metchnikoff: father of natural immunity”. European Journal of Immunology. 38 (12): 3257–3264. doi:10.1002/eji.200838855 . PMID 19039772.
- ^ Gordon, Siamon (). „Elie Metchnikoff, the Man and the Myth”. Journal of Innate Immunity. 8 (3): 223–227. doi:10.1159/000443331. PMC 6738810 . PMID 26836137.
- ^ Kaufmann, Stefan H E (). „Immunology's foundation: the 100-year anniversary of the Nobel Prize to Paul Ehrlich and Elie Metchnikoff”. Nature Immunology. 9 (7): 705–712. doi:10.1038/ni0708-705. PMID 18563076.
- ^ Mackowiak, Philip A. (). „Recycling metchnikoff: probiotics, the intestinal microbiome and the quest for long life”. Frontiers in Public Health. 1: 52. doi:10.3389/fpubh.2013.00052 . PMC 3859987 . PMID 24350221.
- ^ Vértes, L (). „The gerontologist Mechnikov”. Orvosi Hetilap. 126 (30): 1859–1860. PMID 3895124.
- ^ Martin, D. J.; Gillen, L. L. (). „Revisiting Gerontology's Scrapbook: From Metchnikoff to the Spectrum Model of Aging”. The Gerontologist. 54 (1): 51–58. doi:10.1093/geront/gnt073 . PMID 23893558.
- ^ Vikhanski, L. (). „Elie Metchnikoff Rediscovered: Comeback of a Founding Father of Gerontology”. The Gerontologist. 56 (Suppl_3): 181. doi:10.1093/geront/gnw162.708 .
- ^ Stambler, Ilia (). „"Father" Metchnikoff”. A History of Life-Extensionism in the Twentieth Century. Longevity History. p. 540. ISBN 978-1500818579.
- ^ Stambler, Ilia; Milova, Elena (), „Longevity Activism”, În Gu, Danan; Dupre, Matthew E., Encyclopedia of Gerontology and Population Aging (în engleză), Cham: Springer International Publishing, pp. 1–7, doi:10.1007/978-3-319-69892-2_395-1, ISBN 978-3-319-69892-2, accesat în
- ^ Nicolae Milescu Spătarul Volumul VII, Nr. 4, decembrie 2011[nefuncțională]
Bibliografie
- Olga Metchnikoff, La vie d'Elie Metchnikoff, Paris, Hachette, 1920
- Breathnach, C S (septembrie 1984). „Biographical sketches—No. 44. Metchnikoff”. Irish Medical Journal. Ireland. 77 (9): 303. ISSN 0332-3102. PMID 6384135.
- de Kruif, Paul (). Microbe Hunters. San Diego: A Harvest Book. ISBN 978-0-15602-777-9.
- Deutsch, Ronald M. (). The new nuts among the berries. Palo Alto, CA: Bull Pub. Co. ISBN 0-915950-08-1.
- Fokin, Sergei I. (). Russian scientists at the Naples zoological station, 1874 - 1934. Napoli: Giannini. ISBN 978-8-8743-1404-1.
- Gourko, Helena; Williamson, Donald I.; Tauber, Alfred I. (). The Evolutionary Biology Papers of Elie Metchnikoff. Dordrecht: Springer Netherlands. ISBN 978-94-015-9381-6.
- Karnovsky, M L (mai 1981). „Metchnikoff in Messina: a century of studies on phagocytosis”. N. Engl. J. Med. United States. 304 (19): 1178–80. doi:10.1056/NEJM198105073041923. ISSN 0028-4793. PMID 7012622.
- Lavrova, L N (septembrie 1970). „[I. I. Mechnikov and the significance of his legacy for the development of Soviet science (on the 125th anniversary of his birth)]”. Zh. Mikrobiol. Epidemiol. Immunobiol. USSR. 47 (9): 3–5. ISSN 0372-9311. PMID 4932822.
- Schmalstieg Frank C, Goldman Armond S (). „Ilya Ilich Metchnikoff (1845–1915) and Paul Ehrlich (1854–1915) The centennial of the 1908 Nobel Prize in Physiology or Medicine”. Journal of Medical Biography. 16 (2): 96–103. doi:10.1258/jmb.2008.008006. PMID 18463079.
- Tauber AI (). „Metchnikoff and the phagocytosis theory”. Nature Reviews Molecular Cell Biology. 4 (11): 897–901. doi:10.1038/nrm1244. PMID 14625539.
- Zalkind, Semyon () [1957]. Ilya Mechnikov: His Life and Work. The Minerva Group, Inc. ISBN 0-89875-622-7.
- Immunity: How Elie Metchnikoff Changed the Course of Modern Medicine Hardcover – 1 aprilie 2016 by Luba Vikhanski (Author)
Legături externe
Materiale media legate de Ilia Ilici Mecinikov la Wikimedia Commons
- ro Ascendența românească a unui premiat Nobel[nefuncțională – arhivă]
- en Biografie la Nobelprize.org
- de Scurtă biografie
- ru Vadim Telițân, Despre familia Mecinikov, articol în Nauka Izvestia, 2005
- NNDB profile
- The Romantic Rationalist: A Study Of Elie Metchnikoff
- Works of Elie Metchnikoff, a Pasteur Institute bibliography
- Books written by I.I.Mechnikov (In Russian)
- Lactobacillus bulgaricus on the web
- Tsalyk St. Immunity defender Arhivat în , la Wayback Machine.
- Immunity in Infective Diseases (1905) by Élie Metchnikoff, translated by Francis B. Binny, on the Internet Archive
- The Prolongation of Life: Optimistic Studies (1908) by Élie Metchnikoff, translation edited by P. Chalmers Mitchell, on the Internet Archive
- Luba Vikhanski's page for Metchnikoff's documentary
- Elie Metchnikoff, Nobel Luminaries - Jewish Nobel Prize Winners, on the Beit Hatfutsot-The Museum of the Jewish People Website.
|
- Laureați ai Medaliei Copley
- Nașteri în 1845
- Decese în 1916
- Medici ruși
- Medici evrei
- Medici din secolul al XIX-lea
- Medici din secolul al XX-lea
- Microbiologi ruși
- Imunologi ruși
- Anatomiști ruși
- Zoologi ruși
- Zoologi evrei
- Laureați ruși ai Premiului Nobel
- Laureați evrei ai Premiului Nobel
- Laureați ai Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină
- Membri străini ai Royal Society
- Eponime ale craterelor de pe Lună
- Români din Rusia