Antidot

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Un antidot (sinonim: contraotravă)[1] este un compus chimic care are un efect de neutralizare al acțiunii unei otrăvi sau unei substanțe extrem de toxice.[2][3] Termenul provine din greacă φάρμακον ἀντίδοτον (pharmakon antidoton), care înseamnă „(medicament) dat ca remediu / leac”.

Structura chimică a atropinei

Unele antidoturi utilizate pentru anumite toxine sunt fabricate prin injectarea toxinei respective în corpul unui animal, în doze mici, urmând ca apoi anticorpii formați în corpul gazdei să fie recoltați. Aceste antidoturi pot fi utilizate în cazurile de intoxicații cu venin (de exemplu, de șerpi, păianjeni sau alte animale veninoase). Totuși, în unele cazuri (de exemplu, veninul de artropode: unii păianjeni, scorpioni, albine) veninul este potențial-letal doar dacă provoacă reacții alergice de tipul șocului anafilactic, iar atunci nu se poate trata otrăvirea ci se tratează reacția alergică (cu adrenalină).

Pentru unele toxine nu există niciun antidot. De exemplu, intoxicația cu aconitină (un alcaloid extrem de toxic din tuberculul unor specii de Aconitum) în cantități suficiente este adesea fatală. În acest caz se poate trata doar bradicardia instalată prin administrare de atropină.[4]

Listă de antidoturi[modificare | modificare sursă]

Mai jos se regăsește o listă de antidoturi și intoxicația pentru care fiecare dintre antidoturi este indicat:

Antidotul (agent medicamentos) Indicația (intoxicația) Note
Cărbune activ și sorbitol multe toxine orale
Teofilină adenozină
Antimuscarinice (de exemplu, atropină) insecticide organofosforice și carbamați, gaze iritante, unele toxine din ciuperci
Beta-blocante teofilină
Clorură de calciu blocante ale canalelor de calciu, venin de Latrodectus [5]
Gluconat de calciu blocante ale canalelor de calciu, acid fluorhidric [5]
Agenți chelatori, precum EDTA, dimercaprol (BAL), penicilamină și acid 2,3-dimercaptosuccinic (DMSA, succimer) metale grele [6]
Hidroxocobalamină, nitrit de amil, azotit de sodiu sau tiosulfat cianură
Ciproheptadină serotonină (sindromul serotoninergic)
Deferoxamină, mesilat fier
Digoxin Immune Fab, anticorp (Digibind și Digifab) digoxină
Difenhidramină clorhidrat și benztropină mesilat reacții extrapiramidale asociate cu antipsihotice
Etanol sau fomepizol etilenglicol, metanol
Flumazenil benzodiazepine (supradoză) [7]
Glucagon beta-blocante și blocante ale canalelor de calciu
100% oxigen sau oxigenoterapie hiperbară (HBOT) monoxid de carbon și cianură
Idarucizumab dabigatran etexilat, un anticoagulant
Insulină cu glucagon beta-blocante și blocante ale canalelor de calciu
Leucovorin metotrexat și trimetoprim
Albastru de metilen methemoglobinemie
Naloxonă opioide (supradoză)
N-acetilcisteină paracetamol
Octreotidă agenți hipoglicemianți orali
Pralidoximă, clorură (2-PAM) insecticide organofosforice, după atropină
Protamină, sulfat heparină
Albastru de Prusia taliu, cesiu
Fizostigmină, sulfat anticolinergice
Piridoxină izoniazidă, etilenglicol
Fitomenadionă (vitamina K) și plasmă warfarină, indandionă (antivitamine K)
Bicarbonat de sodiu aspirină, antidepresive triciclice
Succimer (Acid dimercaptosuccinic - DMSA) plumb (saturnism)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Contraotravă” la DEX online
  2. ^ Antidot” la DEX online
  3. ^ "antidote" at Dorland's Medical Dictionary .
  4. ^ Chan, T. Y. K. (2009). Aconite poisoning în Clinical Toxicology, 47(4), 279–285. doi:10.1080/15563650902904407
  5. ^ a b „Calcium channel blocker poisoning”. UpToDate. Accesat în . 
  6. ^ Flora SJ, Pachauri V (2010) Chelation in Metal Intoxication, International Journal of Environmental Research and Public Health; 7(7): 2745–2788. doi:10.3390/ijerph7072745 PMC 2922724 PubMed
  7. ^ An H, Godwin J (2016): Flumazenil in benzodiazepine overdose în Canadian Medical Association Journal, 188(17-18): E537. doi:10.1503/cmaj.160357, PMC 5135539 PubMed

Vezi și[modificare | modificare sursă]