Statină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Statinele (inhibitorii de HMG-CoA-reductază) sunt o clasă de medicamente care scad lipidele prin inhibiția enzimei HMG-CoA-reductază, care joacă un rol central în sinteza colesterolului. Nivelurile crescute de colesterol sunt asociate cu bolile cardiovasculare[1]. Statinele reduc incidența bolilor cardiovasculare și mortalitatea în cei care au un risc crescut pentru aceste boli. Statinele au eficacitate demonstrată în prevenirea bolilor cardiovasculare în cei cu risc crescut (profilaxie primară) precum și în tratarea celor în fazele incipiente ale acestor boli (profilaxie secundară)[2][3]. Efectele secundare sunt durere musculară, risc crescut de diabet zaharat și abnormalități ale enzimelor hepatice[4]. Efectele adverse sunt severe dar rare și includ deteriorarea musculară.

În anul 2010, pe piața farmaceutică se găseau următoarele statine: atorvastatina, fluvastatina, lovastatina, pitavastatina, pravastatina, rosuvastatina și simvastatina[5]. Există și preparate combinate de statină plus un alt compus, spre exemplu ezetimibă/simvastatină. În 2005 vânzările de statine au fost estimate la $18.7 miliarde în SUA[6]. Cea mai vândută statină este atorvastatina, care în 2003 a devenit cel mai vândut medicament în istorie[7]. Producătorul de medicamente Pfizer a raportat vânzări de $US12.4 miliarde în 2008[8]. Datorită expirării unor brevete, unele statine sunt accesibile sub forma de generice ieftine.

Indicații medicale[modificare | modificare sursă]

Guidelineurile clinice recomandă schimbarea stilului de viață, inclusiv o alimentație care scade colesterolul și exercițiul fizic înainte ca statinele să fie folosite. Statinele și alți compuși se recomandă în cazul în care cineva nu atinge obiectivele de reducere a lipidelor prin intervenții de alimentație și stil de viață[9][10]. Statinele au eficacitate identică în bărbați și femei.

Profilaxia primară[modificare | modificare sursă]

Majoritatea studiilor arată că statinele previn bolile cardiovasculare în cei cu colesterol ridicat, dar fără antecedente cardiovasculare. Un referat Cochrane din 2013 a descoperit că statinele scad riscul de deces și alte consecințe nedorite, fără ca ele să facă daune[3]. Numărul necesar de tratat (NNT) este o măsură epidemiologică prin care se măsoară eficacitatea intervențiilor de sănătate. El se referă la numărul oamenilor care trebuie tratați pentru a preveni un rezultat negativ (e.g. decesul). Cu fiecare 138 de oameni tratați cu statine timp de 5 ani se previne o moarte și cu fiecare 49 de oameni tratați se previne un episod de boală cardiovasculară[6][11]. Un referat din 2012 a arătat că beneficiile se aplică atât la femei cât și la bărbați[12]. Un referat din 2010 a concluzionat că tratamentul celor fără antecedente cardiovasculare reduce evenimentele cardiovasculare în bărbați dar nu și în femei, și nu aduce niciun beneficiu în privința mortalității la niciuna din sexe[13]. Două meta-analize publicate în același an nu au găsit niciun beneficiu cu privire la mortalitate în profilaxia primară.

Institutul de Excelență Clinică și de Sănătate (NICE) al Marii Britanii recomandă tratamentul cu statine pentru adulții cu un risc de a dezvolta boli cardiovasculare în următorii 10 ani (QRISK-2) mai mare de 10%[14]. Colegiul Cardiologilor Americani și Asociația Americană a Ininimii recomandă tratamentul cu statine pentru profilaxia bolilor cardiovasculare în următoarele grupe de adulți:

- colesterol LDL ≥ 190 mg/dL, - cei cu diabet, vârsta între 40 și 75 ani și LDL-C 70-190 mg/dL - cei cu scor QRISK-2  ≥ 7.5%

Societatea Europeană de Cardiologie recomandă folosirea statinelor pentru profilaxia primară în funcție de riscul de bază pentru bolile cardiovasculare și anumite praguri de LDL.

Profilaxia secundară[modificare | modificare sursă]

Statinele scad mortalitatea în oamenii cu antecedente cardiovasculare[15]. În medie statinele scad colesterolul LDL cu 1.8 mmol/L (70 mg/dL), ceea ce echivalează cu o scădere cu 60% a numărului evenimentelor cardiace (e.g. infarct miocardic, moarte subită) și cu o scădere de 17% a accidentului vascular cerebral[16]. Comparativ cu fibrații și niacina, au o eficacitate mai redusă în reducerea trigliceridelor precum și în creșterea colesterolului HDL ("colesterolul bun").

Eficacitate comparativă[modificare | modificare sursă]

Într-un studiu de comparație între atorvastatină, pravastatină și simvastatină, toate versus placebo, nu s-a găsit nicio diferență statistic semnificativă între acești compuși în reducerea morbidității și mortalității cardiovasculare.

Efecte adverse[modificare | modificare sursă]

Cele mai importante efecte adverse ale statinelor sunt concentrații crescute ale enzimelor hepatice, probleme musculare și risc crescut de diabet[17][18].

Efecte pe mușchi[modificare | modificare sursă]

În studiile de observare 10-15% dintre indivizii care iau statine dezvoltă probleme musculare[19]

Diabet[modificare | modificare sursă]

Statinele se asociază cu un risc ușor crescut de diabet (2-17% într-un referat)[20]. Efectul este dependent de doză (dozele mai mari au efect crescut), dar scăderea riscului de boli cardiovasculare contrabalansează acest risc[21].

Cancer[modificare | modificare sursă]

Mai multe meta-analize nu au găsit risc crescut de cancer, iar unele au găsit riscul de cancer scăzut la cei ce iau statine[22][23][24][25][26].

Statinele par să reducă riscul de cancer esofagian[27], cancer colorectal[28], cancer gastric[29][30], carcinom hepatocelular[31] și în mod posibil posibil cancer de prostată[32][33]. Totodată ele nu par a avea niciun efect asupra riscului de cancer pulmonar[34], cancer renal[35], cancer de sân[36], cancer pancreatic[37] și cancerul de vezică urinară[38].

Formulări disponibile[modificare | modificare sursă]

Statina Imagine Denumire comercială Origine Metabolism[39]
Atorvastatin
Lipitor.png
Lipitor, Torvast Sintetic CYP3A4
Cerivastatin
Cerivastatin.png
Lipobay, Baycol. (Withdrawn from the market in August, 2001 due to risk of serious rhabdomyolysis) Sintetic various CYP3A isoforms[40]
Fluvastatin
Fluvastatine.png
Lescol, Lescol XL Sintetic CYP2C9
Lovastatin
Lovastatin.png
Mevacor, Altocor, Altoprev Natural, derivat prin fermentare. CYP3A4
Mevastatin
Mevastatin.png
Compactin Natural CYP3A4
Pitavastatin
Pitavastatin structure.png
Livalo, Pitava Sintetic
Pravastatin
Pravastatin.svg
Pravachol, Selektine, Lipostat Derivat prin fermentare Non CYP[41]
Rosuvastatin
Rosuvastatin-Formulae V 1.png
Crestor Sintetic CYP2C9 and CYP2C19
Simvastatin
Simvastatin.svg
Zocor, Lipex Derivat prin fermentare CYP3A4
Simvastatin+Ezetimibe Vytorin Terapie de combinație
Lovastatin+Niacin extended-release Advicor Terapie de combinație
Atorvastatin+Amlodipine Besylate Caduet Terapie de combinație – colesterol și hipertensiune
Simvastatin+Niacin extended-release Simcor Terapie de combinație
Doze echivalente de statine
Scădere în LDL (%) Atorvastatin Fluvastatin Lovastatin Pravastatin Rosuvastatin Simvastatin
10–20% 20 mg 10 mg 10 mg 5 mg
20–30% 40 mg 20 mg 20 mg 10 mg
30–40% 10 mg 80 mg 40 mg 40 mg 5 mg 20 mg
40–45% 20 mg 80 mg 80 mg 5–10 mg 40 mg
46–50% 40 mg 10–20 mg 80 mg*
50–55% 80 mg 20 mg
56–60% 40 mg
* doza de 80 mg nu se mai recomandă
Doza de început
Doza de început 10–20 mg 20 mg 10–20 mg 40 mg 10 mg; 5 mg if hypothyroid, >65 yo, Asian 20 mg
Pentru scădere mare de LDL 40 mg if >45% 40 mg if >25% 20 mg if >20% -- 20 mg if LDL >190 mg/dL (4.87 mmol/L) 40 mg if >45%
Temporizarea Oricând Seara Cu cina Anytime Oricân Seara

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lewington S, Whitlock G, Clarke R, Sherliker P, Emberson J, Halsey J, Qizilbash N, Peto RCollins R (December 2007). "Blood cholesterol and vascular mortality by age, sex, and blood pressure: a meta-analysis of individual data from 61 prospective studies with 55,000 vascular deaths". Lancet 370 (9602): 1829–39. doi:10.1016/S0140-6736(07)61778-4. PMID 18061058
  2. ^ „Lipid Modification - National Library of Medicine - PubMed Health”. 
  3. ^ a b Taylor F, Huffman MD, Macedo AF, Moore TH, Burke M, Davey Smith G, Ward K, Ebrahim S (). „Statins for the primary prevention of cardiovascular disease”. Cochrane Database Syst Rev. 1: CD004816. doi:10.1002/14651858.CD004816.pub5. PMID 23440795. 
  4. ^ Naci H, Brugts J, Ades T (2013). "Comparative tolerability and harms of individual statins: a study-level network meta-analysis of 246 955 participants from 135 randomized, controlled trials". Circ Cardiovasc Qual Outcomes 6 (4): 390–9. doi:10.1161/CIRCOUTCOMES.111.000071. PMID 23838105
  5. ^ Sweetman, Sean C., ed. (2009). "Cardiovascular drugs". Martindale: the complete drug reference (36th ed.). London: Pharmaceutical Press. pp. 1155–434. ISBN 978-0-85369-840-1
  6. ^ a b Taylor, FC; Huffman, M; Ebrahim, S (). „Statin therapy for primary prevention of cardiovascular disease”. JAMA. 310 (22): 2451–2. doi:10.1001/jama.2013.281348. PMID 24276813. 
  7. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite Simons
  8. ^ "Doing Things Differently", Pfizer 2008 Annual Review, April 23, 2009, p. 15.
  9. ^ National Cholesterol Education Program (). Third Report of the National Cholesterol Education Program (NCEP) Expert Panel on Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Cholesterol in Adults (Adult Treatment Panel III): Executive Summary. Bethesda, MD: National Institutes of Health. National Heart, Lung, and Blood Institute. p. 40. NIH Publication No. 01-3670. 
  10. ^ National Collaborating Centre for Primary Care (). NICE clinical guideline 67: Lipid modification (PDF). London: National Institute for Health and Clinical Excellence. p. 38. 
  11. ^ Tonelli M, Lloyd A, Clement F, Conly J, Husereau D, Hemmelgarn B, Klarenbach S, McAlister FA, Wiebe N, Manns B (). „Efficacy of statins for primary prevention in people at low cardiovascular risk: a meta-analysis”. CMAJ. 183 (16): E1189–202. doi:10.1503/cmaj.101280. PMC 3216447Accesibil gratuit. PMID 21989464. 
  12. ^ Kostis WJ, Cheng JQ, Dobrzynski JM, Cabrera J, Kostis JB (). „Meta-analysis of statin effects in women versus men”. J. Am. Coll. Cardiol. 59 (6): 572–82. doi:10.1016/j.jacc.2011.09.067. PMID 22300691. 
  13. ^ Petretta M, Costanzo P, Perrone-Filardi P, Chiariello M (). „Impact of gender in primary prevention of coronary heart disease with statin therapy: a meta-analysis”. Int. J. Cardiol. 138 (1): 25–31. doi:10.1016/j.ijcard.2008.08.001. PMID 18793814. 
  14. ^ „www.nice.org.uk”. 
  15. ^ National Institute for Health and Clinical Excellence (martie 2010) [May 2008]. „Lipid modification – Cardiovascular risk assessment and the modification of blood lipids for the primary and secondary prevention of cardiovascular disease – Quick reference guide” (PDF). Accesat în . 
  16. ^ Law MR, Wald NJ, Rudnicka AR (iunie 2003). „Quantifying effect of statins on low density lipoprotein cholesterol, ischaemic heart disease, and stroke: systematic review and meta-analysis”. BMJ. 326 (7404): 1423. doi:10.1136/bmj.326.7404.1423. PMC 162260Accesibil gratuit. PMID 12829554. 
  17. ^ Naci H, Brugts J, Ades T (iulie 2013). „Comparative tolerability and harms of individual statins: a study-level network meta-analysis of 246 955 participants from 135 randomized, controlled trials”. Circ Cardiovasc Qual Outcomes. 6 (4): 390–9. doi:10.1161/CIRCOUTCOMES.111.000071. PMID 23838105. 
  18. ^ Bellosta, S; Corsini, A (). „Statin drug interactions and related adverse reactions”. Expert Opin Drug Saf. 11 (6): 933–46. doi:10.1517/14740338.2012.712959. PMID 22866966. 
  19. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru ref-urile numite Jacob2011
  20. ^ Sattar N, Preiss D, Murray HM, Welsh P, Buckley BM, de Craen AJ, Seshasai SR, McMurray JJ, Freeman DJ, Jukema JW, Macfarlane PW, Packard CJ, Stott DJ, Westendorp RG, Shepherd J, Davis BR, Pressel SL, Marchioli R, Marfisi RM, Maggioni AP, Tavazzi L, Tognoni G, Kjekshus J, Pedersen TR, Cook TJ, Gotto AM, Clearfield MB, Downs JR, Nakamura H, Ohashi Y, Mizuno K, Ray KK, Ford I (). „Statins and risk of incident diabetes: a collaborative meta-analysis of randomised statin trials”. Lancet. 375 (9716): 735–42. doi:10.1016/S0140-6736(09)61965-6. PMID 20167359. 
  21. ^ Preiss D, Seshasai SR, Welsh P, Murphy SA, Ho JE, Waters DD, DeMicco DA, Barter P, Cannon CP, Sabatine MS, Braunwald E, Kastelein JJ, de Lemos JA, Blazing MA, Pedersen TR, Tikkanen MJ, Sattar N, Ray KK (). „Risk of incident diabetes with intensive-dose compared with moderate-dose statin therapy: a meta-analysis”. JAMA. 305 (24): 2556–64. doi:10.1001/jama.2011.860. PMID 21693744. 
  22. ^ Jukema JW, Cannon CP, de Craen AJ, Westendorp RG, Trompet S (). „The controversies of statin therapy: weighing the evidence”. Journal of the American College of Cardiology. 60 (10): 875–81. doi:10.1016/j.jacc.2012.07.007. PMID 22902202. 
  23. ^ Rutishauser J (). „Statins in clinical medicine”. Swiss medical weekly. 141: w13310. doi:10.4414/smw.2011.13310. PMID 22101921. 
  24. ^ Alsheikh-Ali AA, Maddukuri PV, Han H, Karas RH (). „Effect of the Magnitude of Lipid Lowering on Risk of Elevated Liver Enzymes, Rhabdomyolysis, and Cancer: Insights from Large Randomized Statin Trials”. Journal of the American College of Cardiology. 50 (5): 409–418. doi:10.1016/j.jacc.2007.02.073. PMID 17662392. 
  25. ^ Dale KM, Coleman CI, Henyan NN, Kluger J, White CM (). „Statins and cancer risk: a meta-analysis”. JAMA. 295 (1): 74–80. doi:10.1001/jama.295.1.74. PMID 16391219. 
  26. ^ Alsheikh-Ali AA, Karas RH (martie 2009). „The relationship of statins to rhabdomyolysis, malignancy, and hepatic toxicity: evidence from clinical trials”. Current atherosclerosis reports. 11 (2): 100–4. doi:10.1007/s11883-009-0016-8. PMID 19228482. 
  27. ^ Singh S, Singh AG, Singh PP, Murad MH, Iyer PG (iunie 2013). „Statins are associated with reduced risk of esophageal cancer, particularly in patients with Barrett's esophagus: a systematic review and meta-analysis”. Clinical gastroenterology and hepatology : the official clinical practice journal of the American Gastroenterological Association. 11 (6): 620–9. doi:10.1016/j.cgh.2012.12.036. PMID 23357487. 
  28. ^ Liu Y, Tang W, Wang J, Xie L, Li T, He Y, Deng Y, Peng Q, Li S, Qin X (). „Association between statin use and colorectal cancer risk: a meta-analysis of 42 studies”. Cancer causes & control : CCC. 25 (2): 237–49. doi:10.1007/s10552-013-0326-6. PMID 24265089. 
  29. ^ Wu XD, Zeng K, Xue FQ, Chen JH, Chen YQ (octombrie 2013). „Statins are associated with reduced risk of gastric cancer: a meta-analysis”. European journal of clinical pharmacology. 69 (10): 1855–60. doi:10.1007/s00228-013-1547-z. PMID 23748751. 
  30. ^ Singh PP, Singh S (iulie 2013). „Statins are associated with reduced risk of gastric cancer: a systematic review and meta-analysis”. Annals of Oncology. 24 (7): 1721–30. doi:10.1093/annonc/mdt150. PMID 23599253. 
  31. ^ Pradelli D, Soranna D, Scotti L, Zambon A, Catapano A, Mancia G, La Vecchia C, Corrao G (mai 2013). „Statins and primary liver cancer: a meta-analysis of observational studies”. European journal of cancer prevention : the official journal of the European Cancer Prevention Organisation (ECP). 22 (3): 229–34. doi:10.1097/cej.0b013e328358761a. PMID 23010949. 
  32. ^ Zhang Y, Zang T (). „Association between statin usage and prostate cancer prevention: a refined meta-analysis based on literature from the years 2005–2010”. Urologia internationalis. 90 (3): 259–62. doi:10.1159/000341977. PMID 23052323. 
  33. ^ Bansal D, Undela K, D'Cruz S, Schifano F (). „Statin use and risk of prostate cancer: a meta-analysis of observational studies”. PLoS ONE. 7 (10): e46691. doi:10.1371/journal.pone.0046691. PMID 23049713. 
  34. ^ Tan M, Song X, Zhang G, Peng A, Li X, Li M, Liu Y, Wang C (). „Statins and the risk of lung cancer: a meta-analysis”. PLoS ONE. 8 (2): e57349. doi:10.1371/journal.pone.0057349. PMID 23468972. 
  35. ^ Zhang XL, Liu M, Qian J, Zheng JH, Zhang XP, Guo CC, Geng J, Peng B, Che JP, Wu Y (). „Statin use and risk of kidney cancer: a meta-analysis of observational studies and randomized trials”. British Journal of Clinical Pharmacology. 77 (3): 458–465. doi:10.1111/bcp.12210. PMID 23879311. 
  36. ^ Undela K, Srikanth V, Bansal D (august 2012). „Statin use and risk of breast cancer: a meta-analysis of observational studies”. Breast cancer research and treatment. 135 (1): 261–9. doi:10.1007/s10549-012-2154-x. PMID 22806241. 
  37. ^ Cui X, Xie Y, Chen M, Li J, Liao X, Shen J, Shi M, Li W, Zheng H, Jiang B (iulie 2012). „Statin use and risk of pancreatic cancer: a meta-analysis”. Cancer causes & control : CCC. 23 (7): 1099–111. doi:10.1007/s10552-012-9979-9. PMID 22562222. 
  38. ^ Zhang XL, Geng J, Zhang XP, Peng B, Che JP, Yan Y, Wang GC, Xia SQ, Wu Y, Zheng JH (aprilie 2013). „Statin use and risk of bladder cancer: a meta-analysis”. Cancer causes & control : CCC. 24 (4): 769–76. doi:10.1007/s10552-013-0159-3. PMID 23361339. 
  39. ^ Safety of Statins: Focus on Clinical Pharmacokinetics and Drug Interactions" Circulation 2004:109:III-50-IIIi-57
  40. ^ „Metabolism of cerivastatin by human liver microsomes in vitro. Characterization of primary metabolic pathways and of cytochrome P450 isozymes involved”. Drug Metab Dispos. 25 (3): 321–31. . 
  41. ^ „Comparison of Cytochrome P-450-Dependent Metabolism and Drug Interactions of the 3-Hydroxy-3-methylglutaryl-CoA Reductase Inhibitors Lovastatin and Pravastatin in the Liver”. DMD. 27 (2): 173–179. .