Excipient

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Amidonul de porumb este un excipient utilizat frecvent pentru obținerea comprimatelor și capsulelor

Un excipient este o substanță chimică sau un amestec de substanțe chimice care se utilizează, împreună cu substanța medicamentoasă (principiul activ), pentru formularea unui anumit medicament.[1] Includerea excipienților în medicamente are ca scop stabilizarea pe termen lung, agregarea substanței active (care se află de obicei în cantități foarte mici, având în acest caz un efect de diluare) sau creșterea unui efect terapeutic al substanței medicamentoase din forma finală (prin creșterea absorbției sale, reducerea vâscozității, creșterea solubilității).[2][3][4][5]

Tipuri[modificare | modificare sursă]

Există o mare varietate de excipienți care sunt utilizați pentru formularea medicamentelor, având diverse utilități, avantaje și dezavantaje. Este necesară cunoașterea proprietăților fizico-chimice ale excipienților și siguranța lor pentru a putea fi utilizați la prepararea de produse medicamentoase.[6] Cele mai comune clase de excipienți sunt: diluanți, lianți, activatori de curgere (glisanți și lubrifianți), dezagreganți, coloranți, aromatizanți, conservanți și agenți formatori de film.[7][8] Fiecare dintre aceștia pot sau nu să fie necesari în funcție de forma farmaceutică dorită și de procedeul tehnologic de fabricație al acestora, iar în aceeași manieră pot varia și procentele utilizate din fiecare în parte.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Bhattacharyya, Lokesh; Schuber, Stefan; Sheehan, Catherine; William, Roger (). „Excipients: Background/Introduction”. În Katdare, Ashok; Chaubal, Mahesh. Excipient Development for Pharmaceutical, Biotechnology, and Drug Delivery Systems. CRC Press. ISBN 9781420004137. OCLC 476062541. 
  2. ^ E. Borbas; et al. (). „Investigation and Mathematical Description of the Real Driving Force of Passive Transport of Drug Molecules from Supersaturated Solutions”. Molecular Pharmaceutics. 13 (11): 3816–3826. doi:10.1021/acs.molpharmaceut.6b00613. 
  3. ^ „Delivery of siRNA and other macromolecules into skin and cells using a peptide enhancer”. Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. 108: 15816–21. . doi:10.1073/pnas.1016152108. PMC 3179050Accesibil gratuit. PMID 21903933. 
  4. ^ „Protein formulations containing amino acids”. 
  5. ^ Lesney, Mark S. (ianuarie 2001). „More than just the sugar in the pill”. Today's Chemist at Work. 10 (1): 30–6. ISSN 1532-4494. Accesat în . 
  6. ^ Raymond C Rowe, Paul J Sheskey, Siân C Owen. „Handbook of Pharmaceutical Excipients - Fifth Edition; p 17” (PDF). Accesat în . 
  7. ^ „Pharmaceutical excipients – where do we begin?”, NPS MedicineWise, accesat în  
  8. ^ „Types of eExcipients” (PDF), Marsing-sa.com, accesat în