Excipient

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Un excipient este o substanță chimică sau un amestec de substanțe chimice care se utilizează, împreună cu substanța medicamentoasă (principiul activ), pentru formularea unui anumit medicament.[1] Includerea excipienților în medicamente are ca scop stabilizarea pe termen lung, agregarea substanței active (care se află de obicei în cantități foarte mici, având în acest caz un efect de diluare) sau creșterea unui efect terapeutic al substanței medicamentoase din forma finală (prin creșterea absorbției sale, reducerea vâscozității, creșterea solubilității).[2][3][4][5]

Tipuri[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Bhattacharyya, Lokesh; Schuber, Stefan; Sheehan, Catherine; William, Roger (). „Excipients: Background/Introduction”. În Katdare, Ashok; Chaubal, Mahesh. Excipient Development for Pharmaceutical, Biotechnology, and Drug Delivery Systems. CRC Press. ISBN 9781420004137. OCLC 476062541. 
  2. ^ E. Borbas; et al. (). „Investigation and Mathematical Description of the Real Driving Force of Passive Transport of Drug Molecules from Supersaturated Solutions”. Molecular Pharmaceutics. 13 (11): 3816–3826. doi:10.1021/acs.molpharmaceut.6b00613. 
  3. ^ „Delivery of siRNA and other macromolecules into skin and cells using a peptide enhancer”. Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. 108: 15816–21. . doi:10.1073/pnas.1016152108. PMC 3179050Accesibil gratuit. PMID 21903933. 
  4. ^ „Protein formulations containing amino acids”. 
  5. ^ Lesney, Mark S. (ianuarie 2001). „More than just the sugar in the pill”. Today's Chemist at Work. 10 (1): 30–6. ISSN 1532-4494. Accesat în .