Simpatolitic
Aspect
Simpatoliticele (denumite și adrenolitice sau simpatoplegice) sunt substanțe medicamentoase care împiedică efectul mediatorilor endogeni adrenalină și noradrenalină asupra receptorilor vegetativi simpatici sau care împiedică efectele excitării neuronilor simpatici.[1] Antagoniștii adrenergici au unele indicații importante, fiind utilizați adesea în hipertensiunea arterială.
Mecanisme de acțiune
[modificare | modificare sursă]Inhiba recaptarea precursorilor din fanta sinaptica, deci prin epuizarea neurotransmitatorului.
Clasificare
[modificare | modificare sursă]După mecanismul de acțiune, simpatoliticele pot acționa direct sau indirect:
- Simpatolitice cu acțiune directă
- Antagoniști alfa
- Antagoniști beta
- Antagoniști alfa și beta
- Simpatolitice cu acțiune indirectă
- Centrale:
- Periferice:
După selectivitate, simpatoliticele cu acțiune directă pot fi selective sau neselective:
- Antagoniști alfa1-selectivi
- Antagoniști alfa2-selectivi
- Antagoniști alfa-neselectivi
- Antagoniști beta1-selectivi
- Beta-blocante cardioselective:
- Acebutolol (prezintă activitate intrinsecă simpatomimetică)
- Atenolol
- Betaxolol
- Bisoprolol
- Celiprolol
- Esmolol
- Metoprolol
- Nebivolol
- Antagoniști beta-neselectivi
- Antagoniști alfa și beta
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Dictionar Medical: simpatolitic”, Pcfarm.ro, accesat în
- ^ „Prazosin: Biological activity”. IUPHAR. International Union of Basic and Clinical Pharmacology. Arhivat din original la . Accesat în .