Antiemetic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Structura chimică a metoclopramidei

Antiemeticele (denumite și antivomitive, greacă anti-contra; emezis-vomitare) sunt medicamente utilizate pentru a combate starea de rău și voma.[1] Sunt de cele mai multe ori utilizate pentru răul de mișcare și pentru a reduce efectele adverse ale analgezicelor opioide, anestezicelor generale și a chimioterapicelor anticanceroase.

Indicații[modificare | modificare sursă]

Medicamentele sunt folosite la:

  • femeile gravide
  • rău de mișcare (kinetoze)
  • de a reduce efectul vomitiv al narcoticelor
  • combaterea efectelor secundare ale chemoterapiei
Contraindicații

Nu se recomandă administrarea antiemeticelor:

  • În caz de intoxicații
  • Infecțiilor gastro-intestinale, când vomitarea este binevenită
Medicamente cu acțiune antiemetică

Dimenhydrinat, Meclozin, Diphenhydramin, Metoclopramid, Bromoprid, Cisaprid, Domperidon, Granisetron, Ondansetron, Tropisetron, Dolasetron, Palonosetron, Sulpirid, Triflupromazin, Haloperidol, Droperidol, Perphenazin, Scopolamin, Glucocorticoizi, Dexamethason, Diazepam, Tetrahydrocannabinol și oxigenul au o acțiune antiemetică.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Schaefer, Christof; Scialli, Anthony; Rost van Tonningen, Margreet (). „Antiemetics and hyperemesis gravidarum”. Drugs During Pregnancy and Lactation: Handbook of Prescription Drugs and Comparative Risk Assessment. Gulf Professional Publishing. ISBN 978-0-444-50763-1.