Boala Crohn

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Boala Crohn

Cele mai comune trei zone de dezvoltare intestinală a bolii Crohn ileal, ileocolic and colonic.[1]
Specialitategastroenterologie  Modificați la Wikidata
Simptomedurere abdominală[2]
febră[2]
anorexie[*][2]
rectal tenesmus[*][[rectal tenesmus (condition of the bowel)|​]][2]
diaree[2]
Slăbire[2]
Constipație[2]
fistula[*][[fistula (abnormal connection between two epithelialized surfaces, often organs)|​]][2]
dureri articulare[*][2]
Aftă[2]
ulcer[*][[ulcer (lesion on the surface of the skin or a mucous surface, produced by the sloughing of inflammatory necrotic tissue)|​]][2]
Gingivită[2]
epuizare[*][2]  Modificați la Wikidata
Metodă de diagnosticBiopsie
imagistică medicală  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9555
ICD-10K50
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM555.1[3]  Modificați la Wikidata
OMIM266600
DiseasesDB3178
MedlinePlus000249
eMedicinemed/477 ped/507 radio/197
Patient UKBoala Crohn
MeSH IDD003424

Boala Crohn, cunoscută și sub numele de sindromul Crohn sau enterită regională, este un tip de boală inflamatorie intestinală (BII) ce poate afecta orice parte a tractului gastrointestinal, de la gură până la anus.[4] Simptomele includ adesea: dureri abdominale, diaree (ce ar putea conține sânge dacă inflamația este severă), febră și pierdere în greutate.[1][4] Alte complicații pot apărea în afara tractului gastrointestinal și includ: anemie, iritații ale pielii, artrită, inflamarea ochilor și oboseală. Iritațiile pielii pot apărea din cauza unor infecții, precum pyoderma gangrenosum sau eritemul nodos. Ocluzia intestinală apare des, iar aceia care suferă de această boală prezintă un risc mai mare de dezvoltare a cancerului intestinal.[1]

Date epidemiologice și istoric[modificare | modificare sursă]

Boala Crohn afectează 3,2 din 1000 de oameni din Europa și America de Nord.[5] Este mai puțin comună în Asia și Africa.[6][7] Istoric vorbind, aceasta a fost mai frecventă în lumea dezvoltată.[8] Însă, din 1970, procentajele au început să crească și în lumea în curs de dezvoltare.[7][8] Boala intestinală inflamatorie a cauzat 35.000 de decese în anul 2010[9] iar persoanele cu boala Crohn au o speranță de viață puțin mai redusă decât a oamenilor obișnuiți.[1] Aceasta tinde să apară la adolescenți și la persoanele aflate în jurul vârstei de 20 de ani, dar poate apărea la toate vârstele.[1][4] Femeile și bărbații sunt afectați în mod egal.[4] Boala a fost denumită după gastroenterologul Burrill Bernard Crohn care, în 1932, împreună cu alți doi colegi ai săi de la Spitalul Mount Sinai din New York, a descris o serie de pacienți cu inflamații ale ileonului terminal al intestinului subțire, zona cea mai afectată de boală.[10]

Cauze[modificare | modificare sursă]

Boala Crohn este cauzată de o combinație a factorilor de mediu, imunitari și bacteriali ce apare la indivizii susceptibili din punct de vedere genetic.[11][12][13] Aceasta duce la o afecțiune inflamalatorie cronică, în care sistemul imunitar al corpului atacă tractul gastrointestinal, atac probabil direcționat către antigenii microbieni.[12][14] Chiar dacă boala Crohn este legată de sistemul imunitar, aceasta nu pare a fi o boală autoimună (în sensul că sistemul imunitar nu este declanșat de către organism).[15] Elementele exacte care stau la baza problemei legate de imunitate nu sunt clare, însă ar putea fi vorba de o condiție de imunodeficiență.[14][16][17] Aproximativ jumătate din riscul general este legat de genetică, având în vedere faptul că sunt implicate aproximativ 70 de gene.[1][18] Fumătorii se expun unui risc dublu de a contracta boala, față de nefumători.[19] De asemenea, de multe ori apare după o gastroenterită. Diagnosticul se bazează pe un număr de constatări, inclusiv: biopsie și aspectul peretelui intestinal, imagistica medicală și descrierea bolii. Alte afecțiuni similare ce pot apărea, includ: sindromul colonului iritabil și boala Behcet.[1]

Tratament și prognostic[modificare | modificare sursă]

Nu există medicație sau intervenții chirurgicale pentru a vindeca boala Crohn. Opțiunile de tratament ajută la ameliorarea simptomelor, mențin atenuarea lor și previn recidivarea. La cei diagnosticați din timp, un corticosteroid poate fi folosit pentru o scurtă perioadă de timp pentru a îmbunătăți rapid starea bolii, alături de un alt medicament precum metotrexat sau mercaptopurină, folosite pentru a preveni recidivarea. O parte importantă a tratamentului este constituită de stoparea fumatului. Una din cinci persoane ce a contractat boala este internată în spital în fiecare an, iar jumătate dintre cei ce prezintă boala vor avea nevoie de intervenții chirurgicale la un moment dat, în decurs de zece ani. Deși chirurgia ar trebui să fie folosită cât mai puțin posibil, ea este necesară pentru a se rezolva anumite probleme precum abcesele, unele obstrucții intestinale și cancere. O colonoscopie este recomandată odată la câțiva ani, după opt ani de la apariția bolii, pentru a verifica apariția cancerului de colon.[1]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h Baumgart DC, Sandborn WJ; Sandborn (). „Crohn's disease”. The Lancet. 380 (9853): 1590–605. doi:10.1016/S0140-6736(12)60026-9. PMID 22914295. 
  2. ^ a b c d e f g h i j k l m PubMed 
  3. ^ Disease Ontology, accesat în  
  4. ^ a b c d „Crohn's Disease”. National Digestive Diseases Information Clearinghouse (NDDIC). . Accesat în . 
  5. ^ Molodecky, NA; Soon, IS; Rabi, DM; Ghali, WA; Ferris, M; Chernoff, G; Benchimol, EI; Panaccione, R; Ghosh, S; Barkema, HW; Kaplan, GG (). „Increasing incidence and prevalence of the inflammatory bowel diseases with time, based on systematic review”. Gastroenterology. 142 (1): 46–54.e42; quiz e30. doi:10.1053/j.gastro.2011.10.001. PMID 22001864. 
  6. ^ Prideaux, L; Kamm, MA; De Cruz, PP; Chan, FK; Ng, SC (). „Inflammatory bowel disease in Asia: a systematic review”. Journal of Gastroenterology and Hepatology. 27 (8): 1266–80. doi:10.1111/j.1440-1746.2012.07150.x. PMID 22497584. 
  7. ^ a b Hovde, Ø; Moum, BA (). „Epidemiology and clinical course of Crohn's disease: results from observational studies”. World journal of gastroenterology : WJG. 18 (15): 1723–31. doi:10.3748/wjg.v18.i15.1723. PMC 3332285Accesibil gratuit. PMID 22553396. 
  8. ^ a b Burisch, J; Munkholm, P (). „Inflammatory bowel disease epidemiology”. Current opinion in gastroenterology. 29 (4): 357–62. doi:10.1097/MOG.0b013e32836229fb. PMID 23695429. 
  9. ^ Lozano, R; Naghavi, M (). „Global and regional mortality from 235 causes of death for 20 age groups in 1990 and 2010: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2010”. Lancet. 380 (9859): 2095–128. doi:10.1016/S0140-6736(12)61728-0. PMID 23245604. 
  10. ^ Crohn BB, Ginzburg L, Oppenheimer GD (). „Regional ileitis: A pathologic and clinical entity. 1932”. The Mount Sinai journal of medicine, New York. 67 (3): 263–8. PMID 10828911. 
  11. ^ Cho JH, Brant SR (). „Recent Insights into the Genetics of Inflammatory Bowel Disease”. Gastroenterology. 140 (6): 1704–12. doi:10.1053/j.gastro.2011.02.046. PMID 21530736. 
  12. ^ a b Dessein R, Chamaillard M, Danese S (). „Innate Immunity in Crohnʼs Disease”. Journal of Clinical Gastroenterology. 42: S144–7. doi:10.1097/MCG.0b013e3181662c90. PMID 18806708. 
  13. ^ Stefanelli T, Malesci A, Repici A, Vetrano S, Danese S (). „New Insights into Inflammatory Bowel Disease Pathophysiology: Paving the Way for Novel Therapeutic Targets”. Current Drug Targets. 9 (5): 413–8. doi:10.2174/138945008784221170. PMID 18473770. 
  14. ^ a b Marks DJ, Rahman FZ, Sewell GW, Segal AW (). „Crohn's disease: An immune deficiency state”. Clinical reviews in allergy & immunology. 38 (1): 20–31. doi:10.1007/s12016-009-8133-2. PMID 19437144. 
  15. ^ Casanova JL, Abel L (). „Revisiting Crohn's disease as a primary immunodeficiency of macrophages”. The Journal of experimental medicine. 206 (9): 1839–43. doi:10.1084/jem.20091683. PMID 19687225. 
  16. ^ Lalande JD, Behr MA (). „Mycobacteria in Crohn's disease: How innate immune deficiency may result in chronic inflammation”. Expert review of clinical immunology. 6 (4): 633–41. doi:10.1586/eci.10.29. PMID 20594136. 
  17. ^ Yamamoto-Furusho JK, Korzenik JR (). „Crohn's disease: Innate immunodeficiency?”. World Journal of Gastroenterology. 12 (42): 6751–5. PMID 17106921. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ Cosnes J (). „Tobacco and IBD: Relevance in the understanding of disease mechanisms and clinical practice”. Best Practice & Research Clinical Gastroenterology. 18 (3): 481–96. doi:10.1016/j.bpg.2003.12.003. PMID 15157822.