Erecție

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Erecție
Flaccidtoerect.png
Erecția penisului
Female sexual arousal.JPG
Vulva în stare relaxată (stânga) și vulva în stare excitată cu clitorisul erect
Terminologie anatomică

Erecția este creșterea de volum a organelor sau a țesuturilor erectile (penis, clitoris), determinată de vasodilatația arterelor și vasoconstricția venelor [1] și acumularea de sânge în vasele și în spațiile lacunare din interior.

De obicei termenul este utilizat pentru a desemna starea dobândită în urma acestui proces.

De regulă erecția penisului și a clitorisului sunt expresia excitației sexuale. Aceasta apare în urma unui stimul psihic, (gânduri legate de sexualitate, emoții, etc.) și/sau mecanic (mângâiere), dar poate apărea și spontan, fără acești stimuli.

Organe erectile[modificare | modificare sursă]

Tumescența organelor erectile feminine și masculine se datorează fluxului intensificat de sânge în corpii cavernoși și spongioși alcătuiți din țesut erectil. Mușchii ischiocavernoși și bulbocavernoși se contractă generând vasoconstricția venelor dorsale, reducând refluxul de sânge. În rezultat, clitorisul sau penisului devine turgescent datorită presiunea intracavernoase crescute.[2]

Erecția peniană[modificare | modificare sursă]

Erecția penisului este un fenomen fiziologic prin care penisul uman devine mai ferm, umflat și lungit. Erecția penisului este rezultatul unei interacțiuni complexe de factori psihologici, neuronali, vasculari și endocrini și este, de obicei, dar nu exclusiv, asociată cu excitația sexuală sau atracția sexuală. Unghiul unui penis în erecție variază de la îndreptare în jos, în sus sau lateral, iar penisul se poate îndoi.[3]

Fenomenul de erecție spontană a penisului în timpul somnului sau la trezire se numește tumescență peniană nocturnă.

Erecția clitoridiană[modificare | modificare sursă]

Procesul de erecție a clitorisului este omolog cu cel al penisului.

Partea vizibilă a clitorisului, glandul clitoridian, este amplasată la joncțiunea anterioară a labiilor mici (buzele interioare), în fața de meatul urinar. Glandul este înconjurat de ramificări tegumentare ale labiilor mici: prepuț și frâul clitoridian. Spre deosebire de penis, după finalizarea raportului sexual și atingerea orgasmului, erecția clitoridiană continuă făcând posibilă practicarea orgasmului multiplu.[4][5][6]

Erecția mamelonului[modificare | modificare sursă]

Sus: Mamelon și areolă mamară feminine în stare relaxată.
Jos: Mamelon erect și areolă mamară feminine cutată ca urmare a excitației

Mecanismul erecție mamelonului diferă de cea a organelor erectile. Spre deosebire de clitoris și penis, erecția mamelonului este determinată de contracția fibrelor musculare areolare netede radiare și circulare.

Din punct de vedre fiziologic, erecția mamelonul este provocat de alte mecanisme comparativ cu turgescența corpilor cavernoși ai penisului și clitorisului. Erecția mamelonului e cauzată de contracția musculaturii areolo-mamelonare, pe când erecția corpilor cavernoși feminin și masculini apare prin vasocongestia venelor și acumularea sângelui în cavernele clitorisului și, respectiv, penisului. Atingerea sau sărutul mamelonului induce turgescența acestuia și formarea cutelor pe suprafața areolară a sânilor.[7][8][9]

Erecția mamelonul și încrețirea areolei se manifestă la femei și la bărbați.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dictionar medical: erecție
  2. ^ Auffenberg, Gregory B.; Helfand, Brian T.; McVary, Kevin T. (), McVary, Kevin T., ed., „Normal Erectile Physiology”, Contemporary Treatment of Erectile Dysfunction (în engleză), Humana Press, pp. 11–22, doi:10.1007/978-1-60327-536-1_2, ISBN 978-1-60327-535-4, accesat în  
  3. ^ Dean, Robert C.; Lue, Tom F. (), „Physiology of Penile Erection and Pathophysiology of Erectile Dysfunction”, Urologic Clinics of North America, Erectile Dysfunction (în engleză), 32 (4), pp. 379–395, doi:10.1016/j.ucl.2005.08.007, ISSN 0094-0143, PMC 1351051Accesibil gratuit, PMID 16291031, accesat în  
  4. ^ Puppo, Vincenzo (). „Anatomy of the Clitoris: Revision and Clarifications about the Anatomical Terms for the Clitoris Proposed (without Scientific Bases) by Helen O'Connell, Emmanuele Jannini, and Odile Buisson” (în engleză). ISRN Obstetrics and Gynecology. doi:10.5402/2011/261464. Accesat în . 
  5. ^ O'Connell, Helen E.; Sanjeevan, Kalavampara V.; Hutson, John M. (2005-10), „ANATOMY OF THE CLITORIS”, Journal of Urology (în engleză), 174 (4 Part 1), pp. 1189–1195, doi:10.1097/01.ju.0000173639.38898.cd, ISSN 0022-5347, accesat în 2021-02-04  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  6. ^ Levin, Roy J. (), „The Clitoris—An Appraisal of its Reproductive Function During the Fertile Years: Why Was It, and Still Is, Overlooked in Accounts of Female Sexual Arousal”, Clinical Anatomy (în engleză), 33 (1), pp. 136–145, doi:10.1002/ca.23498, ISSN 1098-2353, accesat în  
  7. ^ Ștefaneț, Mihail. Anatomia omului. Volumul II. Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, 2008. 524 p. ISBN 978-9975-915-72-4
  8. ^ Ștemberg, M.; Gladun, E.; Friptu, V.; Corolcova, N. Obstetrică fiziologică. Chișinău: Reclama, 2001. 265 p. ISBN 9975-900-74-7
  9. ^ Papilian, Victor. Anatomia omului. Vol.2: Splanhnologia. București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1979. 404 p.