Marguerite Duras

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Marguerite Duras
Marguerite Duras.png
Date personale
Nume la naștere Marguerite Germaine Marie Donnadieu Modificați la Wikidata
Născută [1][2] Modificați la Wikidata
Saigon, Vietnam[3] Modificați la Wikidata
Decedată (81 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[4] Modificați la Wikidata
Înmormântată Cimitirul Montparnasse Modificați la Wikidata
Căsătorită cu Dionys Mascolo[*]
Robert Antelme[*] () Modificați la Wikidata
Copii Jean Mascolo[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of France.svg Franța Modificați la Wikidata
Ocupație scriitoare
regizor de film
scenaristă
editor[*]
romancieră[*]
dramaturgă
autobiografă[*]
jurnalistă
poet lawyer[*]
feminist[*] Modificați la Wikidata
Alte premii
Premiul Goncourt (1984)
Premiul Statului Austriac pentru literatură europeană (1989) Modificați la Wikidata
Prezență online
Literatură franceză

După categorie

Istoria literaturii franceze

Medievală
Secolul XVI - Secolul XVII
Secolul XVIII - Secolul XIX
Secolul XX - Contemporană

Scriitori francezi

Listă cronologică
Scriitori după categorie
Romancieri - Dramaturgi
Poeți - Eseiști
Scriitori de povestiri scurte

Portal Franța
Portal Literatură

Marguerite Duras, numele la naștere Marguerite Donnadieu, (n. 4 aprilie 1914, Gia Dinh, aproape de Saigon în fosta Indochina Franceză – d. 3 martie 1996, Paris) a fost o romancieră și regizoare de film franceză, care s-a născut în Vietnamul de azi, dar a trăit și a activat toată viața în Franța.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Marguerite Duras a revenit în Franța în 1927 unde, după ce a studiat matematica, ­științele politice ­și dreptul, a cunoscut o prodigioasă carieră de romancieră (fiind considerată a fi parte a așa numitului curent literar nouveau roman), scenaristă și cineastă. Ulterior, după ce a scris scenariul larg recunoscutului film a lui Alain Resnais Hiroshima, mon amour, a continuat alte două cariere, cea de realizatoare de scenarii de film și, ulterior, cea de regizor de film.

În 1943 îi apare primul roman: „Les impudents”, dar a devenit cunoscută în anii '50, mai ales după ce a scris scenariul filmului Hiroshima mon amour (realizat în 1959), în regia lui Alain Resnais). Biografia sa a fost extrem de spectaculoasă. A fost, printre altele secretar al Ministerului Coloniilor, membră a Rezistenței Franceze, a lucrat ca jurnalist pentru revista Observateur. În 1950, romanul „Un barrage contre le Pacifique” este nominalizat la Premiul Goncourt, pe care totu­și îl ratează din cauză că simpatiza cu Partidul Comunist. Un alt roman, „Moderato cantabile” (1958), a fost ecranizat în regia lui Peter Brook, cu Jean-Paul Belmondo ­și Jeanne Moreau, care a primit la Cannes premiul pentru cea mai bună actriță. În 1984 prime­ște Premiul Goncourt pentru romanul „Amantul”.

A publicat zeci de volume de romane ­și nuvele. Opera ei, în aparență statică, e populată de personaje care încearcă să scape de singurătate, găsind un sens vieții lor prin recursul la o dragoste absolută, la crimă sau la nebunie. A scris numeroase scenarii de film; scenariul filmului „Hiroshima mon amour”, regizat de Alain Resnais, a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu.

S-a stins din viață în 1996.

Romane[modificare | modificare sursă]

Scenarii de film[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b "Marguerite Duras", Gemeinsame Normdatei, accesat la 26 aprilie 2014 
  2. ^ a b "Marguerite Duras", data.bnf.fr, accesat la 10 octombrie 2015 
  3. ^ "Marguerite Duras", Gemeinsame Normdatei, accesat la 11 decembrie 2014 
  4. ^ "Marguerite Duras", Gemeinsame Normdatei, accesat la 31 decembrie 2014