Simone de Beauvoir
| Simone de Beauvoir | |
 Simone de Beauvoir | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Simone Lucie Ernestine Marie Bertrand de Beauvoir  |
| Născută | [1][2][3][4][5][6][7] Paris, Franța[8][9] |
| Decedată | (78 de ani)[1][2][3][4][5][6][7] Paris, Franța[10] |
| Înmormântată | Cimitirul Montparnasse[11] |
| Frați și surori | Hélène de Beauvoir[*] |
| Cetățenie |  Franța |
| Religie | ateism |
| Ocupație | filosof politic[*] jurnalistă romancieră[*] autobiografă[*] eseistă[*] activist politic[*] diaristă[*] epistolier[*] filozoafă feministă[*] critic literar[*] scriitoare activistă[*] autoare |
| Limbi | limba franceză[12] |
| Studii | Universitatea din Paris |
| Mișcare/curent literar | ateism, feminism, existențialism |
| Opere semnificative | Les Mandarins[*] Quand prime le spirituel[*] Pyrrhus et Cinéas[*] Al doilea sex L'Invitée[*] |
Influențe | |
| Note | |
| Premii | Premiul Goncourt Premiul Statului Austriac pentru literatură europeană Jerusalem Prize[*] |
| Semnătură | |
.jpg){kind=small} | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Simone de Beauvoir (pronunție franceză: 
audio; n. ,[1][2][3][4][5][6][7] Paris, Franța[8][9] – d. ,[1][2][3][4][5][6][7] Paris, Franța[10]) a fost o eseistă, scriitoare (premiată cu Premiul Goncourt 1954), și în același timp o figură de marcă a existențialismului și a feminismului în Franța, militantă a mișcării intelectuale contestatare de după al Doilea Război Mondial.
| Literatură franceză |
| Istoria literaturii franceze |
|
Medievală |
| Scriitori francezi |
|
Listă cronologică |
| Portal Franța |
| Portal Literatură |
Cuprins
Biografie[modificare | modificare sursă]
Născută într-o familie burgheză și catolică, adoptă ateismul încă din adolescență, hotărându-se să-și dedice viața scrisului și studiului. Îl întâlnește pe Jean-Paul Sartre, cu care va lega pe parcursul întregii vieți o relație de iubire și prietenie devenită legendară. Începe ceea ce va numi faza "morală" a vieții sale, obiectivată mai întâi prin eseul Pyrrhus et Cinéas (1944), romanul L'Invitée și, în sfârșit, publicarea lucrării filozofice Pour une morale de l'ambiguïté, în 1947. Alături de Jean-Paul Sartre, va construi proiectul existențialist, deopotrivă etic, filozofic și literar, al intelectualului angajat. Militează public alături de acesta, criticând poziția Franței în conflictul din Algeria și manifestându-se în general împotriva colonialismului anacronic și a oricărei opresiuni colective sau individuale.
În 1949 apare faimoasa sa lucrare Le Deuxième sexe (Al doilea sex), în care e descrisă cu splendida acribie argumentativă o istorie a opresiunii feminine de-a lungul secolelor și o tipologie a caracterelor deformate astfel de o tradiție milenară. Tratatul, considerat o biblie a feminismului, pornește de la principiile existențiale asupra contingenței și libertății expuse în cartea lui Sartre, Ființa și neantul.
Respingând mitul pios și rizibil al "eternului feminin", ideea unei "naturi" feminine ca esență imuabilă și eternă, statuează celebrele cuvinte: "Femeie nu te naști, ci devii". În anii următori, după premiul Goncourt acordat pentru romanul Les Mandarins, interesul său se va îndrepta spre scrierile autobiografice, în care va descrie cu precădere anii petrecuți lângă Sartre în diversele angajări și evenimente ale epocii. Participă alături de el la multiple acțiuni publice și la redactarea revistei Les Temps modernes, îngrijindu-se în același timp și de buna editare a manuscriselor sartriene. Moare, zi după zi, la șase ani după moartea lui, lăsând în urmă o remarcabilă operă literară, eseistică și memorialistică. În La Cérémonie des adieux va înregistra aceste ultime cuvinte ale lui Sartre: "Moartea nu ne va reuni. Așa stau lucrurile. Cu toate astea, e splendid în sine că am reușit să ne trăim viețile în armonie pentru atâta vreme." Trupul său va fi îngropat în cimitirul Montparnasse, alături de cel al lui Sartre.
Citate reprezentative pentru operă[modificare | modificare sursă]
- Femeie nu te naști, ci devii.
- Nu murim din cauză că ne-am născut, nici pentru că ne-am trăit viața, nici de bătrânețe. Murim de ceva anume.
- Ceea ce e scandalos într-un scandal e faptul că ne obișnuim cu el.
- Umanitatea preferă viața, rațiunilor de a trăi.
- O libertate care nu folosește decât la negarea libertății trebuie negată.
- Nu indivizii sunt vinovați de eșecul căsătoriei: instituția însăși e originar pervertită.
- Orice reușită ascunde o abdicare.
- Știm că fiecare om e muritor, dar nu și că umanitatea trebuie să moară.
- A trăi înseamnă a îmbătrâni, nimic mai mult.
- Sclavul care se supune a ales să se supună.
- Tineretul nu-i iubește pe învinși.
- Pentru a lăsa o urmă pe lume, trebuie să fii solitar.
- Trebuie să privim viața ca pe o partidă pe care o putem pierde sau câștiga.
Opera[modificare | modificare sursă]
Romane[modificare | modificare sursă]
- L'Invitée, 1943
- Le sang des autres, 1945
- Tous les hommes sont mortels, 1946
- Les Mandarins, 1954, premiul Goncourt
- Les belles images, 1966
- La femme rompue, 1968
- Quand prime le spirituel, 1979
Eseuri[modificare | modificare sursă]
- Pyrrhus et Cinéas, 1944
- L'Existentialisme et la Sagesse des nations, 1945
- Pour une morale de l'ambiguïté, 1947
- Le Deuxième sexe, 1949
- Privilèges, 1955
- La Longue Marche, 1957
- La Vieillesse, 1970
- Faut-il brûler Sade?, 1972
Memorii, corespondență[modificare | modificare sursă]
- L'Amérique au jour le jour, 1948
- Mémoires d'une jeune fille rangée, 1958
- La Force de l'âge, 1960
- La Force des choses, 1963
- Une Mort très douce, 1964
- Tout compte fait, 1972
- La Cérémonie des adieux, 1981
- Journal de guerre, 1990
- Lettres à Sartre, 1990
- Lettres à Nelson Algren, 1997
- Correspondance croisée. 1937-1940, 2004
- Cahiers de jeunesse, 2008
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d „Simone de Beauvoir”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d Simone de Beauvoir, SNAC, accesat în
- ^ a b c d Simone de Beauvoir, Find a Grave, accesat în
- ^ a b c d Simone de Beauvoir, Internet Speculative Fiction Database, accesat în
- ^ a b c d Simone de BEAUVOIR, NooSFere, accesat în
- ^ a b c d Simone De Beauvoir, Indiana Philosophy Ontology Project, accesat în
- ^ a b „Simone de Beauvoir”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Бовуар Симона де, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ a b „Simone de Beauvoir”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ http://www.pariscemeteries.com/pages/montparnasse.html, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Biographical Dictionary of Twentieth-Century Philosophers (1996 ed.)
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- video: documentar Simone de Beauvoir, 2008 (42 mn), subtitrare în română
- video: Simone de Beauvoir, 09.01.2008, centenarul nașterii, reportaj (subtitrare în română)
- video: interviu din 13.02.1970 despre volumul "La Vieillesse" (subtitrare în română)
- 40 de minute de interviu filmat, noiembrie 1959, cenzurat la timpul său
- Societatea Simone de Beauvoir (în engleză sau franceză) en fr
- Sit cu informații despre Simone de Beauvoir en
- Simone de Beauvoir și fenomenolgia existențială: o biografie en
- Nașteri în 1908
- Nașteri pe 9 ianuarie
- Decese în 1986
- Decese pe 14 aprilie
- Absolvenți ai Universității din Paris
- Bisexuali
- Decese cauzate de pneumonie
- Eseiști francezi
- Existențialiști
- Filozofi-femei
- Feministe
- Feministe franceze
- Filozofi atei
- Filozofi continentali
- Filozofi LGBT
- Filozofi francezi
- Înmormântări în cimitirul Montparnasse
- Laureați ai Premiului Ierusalim
- Laureații Premiului Goncourt
- Persoane LGBT din Franța
- Personalități care au refuzat Légion d'honneur
- Scriitoare ale secolului al XX-lea
- Scriitoare franceze
- Scriitori francezi din secolul al XX-lea
- Scriitori LGBT
