Sari la conținut

Charles Plisnier

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Charles Plisnier
Date personale
Nume la naștereCharles Marie Fernand Plisnier Modificați la Wikidata
Născut[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Ghlin⁠(d), Valonia, Belgia Modificați la Wikidata
Decedat (55 de ani)[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Brussel, Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia Modificați la Wikidata
Cetățenie Belgia Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet
jurist
avocat
romancier[*]
eseist
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[7][8] Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Comunist din Belgia[*][1]  Modificați la Wikidata
StudiiUniversité libre de Bruxelles[*]
Limbilimba franceză  Modificați la Wikidata
Opere semnificativeFaux Passeports[*][[Faux Passeports |​]]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Goncourt  Modificați la Wikidata

Charles Plisnier (n. , Ghlin⁠(d), Valonia, Belgia – d. , Brussel, Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia) a fost un scriitor belgian care a câștigat Premiul Goncourt în 1937 pentru seria de nuvele Faux passeports.

În tinerețe a fost comunist și, pentru scurt timp, a făcut parte din mișcarea troțkistă la sfârșitul anilor 1920. A renegat comunismul și a devenit romano-catolic, rămânând totuși marxist. S-a orientat spre literatură, scriind saga de familie împotriva societății burgheze. Mariages (1936) prezintă limitările convențiilor sociale; Meurtres, în cinci volume, (1939-1941) se concentrează pe un erou tragic idealist, Noël Annequin, în lupta sa împotriva ipocriziei.[9]

În 1937, a câștigat Premiul Goncourt pentru Faux passeports, nuvele care denunță stalinismul, în același spirit cu Arthur Koestler. A fost primul străin care a primit premiul Goncourt. A fost, de asemenea, un activist al mișcării valone și la sfârșitul Congresului Național Valon a primit ovații în picioare după discursul său, adunarea cântând apoi La Marseillaise.

  • Voix entendues, poeme, (1913)
  • L'enfant qui fut déçu, poeme, (1914)
  • Eve aux sept visages, poeme, (1919)
  • La guerre des hommes, poeme, (1920)
  • Réformisme ou révolution, eseuri, (1921)
  • Élégies sans les anges, poeme, (1922)
  • Brûler vif, poeme, (1923)
  • Prière aux mains coupées, poeme, (1930)
  • Histoire sainte, roman, (1931)
  • Figures détruites, nuvele, (1932)
  • Mesure de notre temps, eseuri, (1932)
  • Déluge, poeme, (1933)
  • L'enfant aux stigmates, poeme, (1933)
  • Fertilités du désert, poezie, (1933)
  • Babel, poeme, (1934)
  • Odes pour retrouver les hommes, poeme, (1935)
  • Mariages, roman, (1936)
  • Périple, poeme, (1936)
  • Sel de la terre, poeme, (1936)
  • Faux Passeports (Premiul Goncourt 1937)
  • Sacre, poeme, (1938)
  • Mort d'Isabelle (Meurtres T. I), (1939)
  • Présence du fils (Meurtres T. II), (1939)
  • Testament, poeme, (1939)
  • Martine (Meurtres T. III), (1940)
  • Feu dormant (Meurtres T. IV) (1941)
  • Dieu le prit (Meurtres T. V) (1941)
  • Ma mère me prend par la main poeme, (1941)
  • La dernière journée (1941)
  • Ave Genitrix, poeme, (1943)
  • Croix de Venus, nuvele (1943)
  • L'homme nocturne, nuvele (1943)
  • Hospitalité, teatru, (1943)
  • Une voix d'or, roman, (1944)
  • Figures détruites, (1945)
  • Héloïse, roman, (1945)
  • La Matriochka, roman, (1945)
  • Mes biens aimés (Mères - Chronique d'une famille bourgeoise Tome I), (1946)
  • Nicole Arnaud (Mères, Tome II), (1948)
  • Heureux ceux qui rêvent, nuvele, (1948)
  • Vertu du désordre (Mères, Tome III), (1949)
  • Beauté des laides, roman (1951)
  • itinéraire spirituel d'un romancier, (1951)
  • Folies douces, (1952)
  • L'homme et les hommes, eseuri, (1953)
  • Papiers d’un romancier, eseuri, (1954)
  • Lettres à mes concitoyens, eseuri, (1962)
  1. ^ Biographie nationale de Belgique 
  2. ^ a b Charles Plisnier, Babelio 
  3. ^ a b Charles PLISNIER, Dictionnaire des Wallons, accesat în  
  4. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ a b Charles Plisnier, GeneaStar 
  6. ^ a b Charles Plisnier, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  7. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  8. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  9. ^ Charles Plisnier