Jean Cau
| Jean Cau | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Bram, Languedoc-Roussillon, Franța |
| Decedat | (67 de ani)[1][2][3][4] Paris, Île-de-France, Franța |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Franța |
| Ocupație | scriitor jurnalist scenarist |
| Limbi | limba franceză[1] |
| Opere semnificative | La Pitié de Dieu[*] |
| Note | |
| Premii | Premiul Goncourt prix de la nouvelle[*] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Jean Cau (n. ,[1][2][3][4] Bram, Languedoc-Roussillon, Franța – d. ,[1][2][3][4] Paris, Île-de-France, Franța) a fost un scriitor și jurnalist francez care a câștigat Premiul Goncourt în 1961 pentru romanul La pitié de Dieu.
Născut în Bram, Aude, a fost secretar al lui Jean-Paul Sartre, după care a fost jurnalist și reporter pentru L'Express, Le Figaro și Paris Match. În 1961, i s-a acordat Premiul Goncourt pentru La pitié de Dieu.[5]
Începând cu anii 1970, el s-a apropiat de GRECE, iar scrierile sale s-au infuzat cu un neopaganism care venera soarele. Jacques Marlaud i-a dedicat lui Cau un întreg capitol în studiul său despre păgânismul literar și filosofic contemporan.[6]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d e Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d Jean Cau, Babelio, accesat în
- ^ a b c d Jean Cau, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ a b c d Jean Cau, Munzinger Personen, accesat în
- ^ Denis, Jeambar (). „Jean Cau sur le pont”. L'Express (în French). Accesat în .
- ^ Jacques Marlaud, Le Renouveau païen dans la pensée française, Livre-Club du Labyrinthe, 1981.
