Marcel Arland
| Marcel Arland | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Marcel Gustave Arland  |
| Născut | [1][2][3][4] Varennes-sur-Amance(d), Champagne-Ardenne, Franța[5] |
| Decedat | (86 de ani)[1][2][3][4] Saint-Sauveur-sur-École(d), Île-de-France, Franța[5] |
| Înmormântat | Varennes-sur-Amance[*] |
| Părinți | Q137844458[*] Q137844461[*] |
| Căsătorit cu | Janine Arland[*] (–) |
| Copii | Q137844473[*] |
| Cetățenie |  Franța |
| Ocupație | prozator, critic literar |
| Limbi vorbite | franceză[1][6] |
| Activitatea literară | |
| Limbi | franceză |
| Specie literară | roman, nuvelă, critică literară |
| Opere semnificative | L'Ordre[*] |
| Note | |
| Premii | Premiul Goncourt grand prix de littérature de l'Académie française[*] grand prix national des Lettres[*] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Marcel Arland (n. 5 iulie 1899 – d. 12 ianuarie 1986) a fost un prozator și critic literar francez.
După bacalaureatul în filosofie la colegiul din Langres, pleacă la Paris și intră la Sorbona. În 1923 publică prima culegere de nuvele Terres étrangerères (Pământuri străine), gen în care va excela. În 1929, este profesor la Montcel, dar publică și primul roman, L’Ordre (Ordinea), pentru care primește premiul Goncourt.
Din 1924 până în 1937 publică în La Nouvelle Revue Française cronici literare și eseuri critice, susținând o intensă activitate critică și în calitate de director al acestei publicații, (alături de Jean Pulhan).[7]
Pentru scrierile lui i se decernează, în 1952, Marele Premiu pentru Literatură al Academiei Franceze, în 1960, Marele Premiu Național de Literatură, iar în 1968 este primit în Academia Franceză.
Opera
[modificare | modificare sursă]- 1923: Pământuri străine ("Terres étrangères");
- 1929: Ordinea ("L'Ordre");
- 1931: Eseuri critice ("Essais critiques");
- 1934: Cei vii ("Les Vivants");
- 1941: Antologia poeziei franceze ("Anthologie de la poésie française");
- 1951: Proza franceză ("La prose française");
- 1952: Consolarea unui călător ("La Consolation du voyageur");
- 1962: Noaptea și izvoarele ("La nuit et les sources").
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Marcel Arland” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- 1 2 „Marcel Arland” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- 1 2 Andrew Bell. „Marcel Arland” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
- 1 2 „Marcel Arland” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. . OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în .
- 1 2 „Fichier des personnes décédées” (în franceză). Wikidata Q80900474. Accesat în .
- ↑ „Marcel Arland”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ↑ Dicţionar de scriitori francezi. Polirom. . p. 60.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Danțiș, Gabriela - Scriitori străini, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1981
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- fr Biografie la Academie Française Arhivat în , la Wayback Machine.
- en Biografie la Encyclopedia Britannica
- fr Biografie la Pagesperso-orange.fr
