Gazeta de Transilvania

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Primul număr al Gazetei de Transilvania

Gazeta de Transilvania a fost primul ziar politic și informativ al românilor din Transilvania.

Origine[modificare | modificare sursă]

Întemeiat de George Barițiu, a apărut la Brașov, la 12 martie 1838, sub titlul de „Gazeta de Transilvania”, cu sediul redacției în Casa Mureșenilor. De la 3 ianuarie 1849 s-a numit „Gazeta transilvană”, iar de la 1 decembrie 1849Gazeta Transilvaniei”. Între 1 ianuarie și 25 iunie 1838 a avut ca supliment „Foaie lietrară”, iar între 2 iulie 1838 și 24 februarie 1865Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Situându-se pe poziții democratice patriotice și iluministe, publicația lui Barițiu a avut un rol important în lupta politică a românilor din Transilvania, solidară cu cercurile progresiste din principate, unde era difuzată prin libraria lui Iosif Romanov.

În timpul revoluției de la 1848 din Transilvania, a militat pentru egalitatea în drepturi între naționalitățile din principat, unitatea națională a românilor de ambele părți ale Carpaților, desființarea iobăgiei în Țara Românească și Moldova (în Transilvania fusese desființată în timpul împăratului romano-german Iosif al II-lea) etc.

Perioada siberiană[modificare | modificare sursă]

Gazeta de Transilvania a aparut în Siberia sub numele de „Gazeta Transilvaniei și a Bucovinei” în data de 13/26 octombrie 1918 – sub conducerea lui Voicu Nițescu, pentru a facilita recrutarea de voluntari pentru cel de- al doilea Corp al Voluntarilor Români din Rusia. Tipărirea ei s-a realizat la tipografia cehă din Ekaterinburg și ziarul a oferit informații prizonierilor români de la Celiabinsk, Irkuțk și Vladivostok, în paginile ei fiind republicată dealtfel și „Declarația de la Darnița”. Până la sfârșitul anului 1918 au apărut 6 numere, iar după mutarea redacției cu tot cu ziar la Irkuțk, în primul trimestru al anului 1919 au mai apărut alte 6 numere. Din lipsa unei tipografii, ziarul a apărut aici scris de mână și parțial șapirografiat.[1]

Colaboratori[modificare | modificare sursă]

Gazeta de Transilvania s-a bucurat de colaborarea unor personalităși de seamă din viața culturală și politică a românilor, ca Timotei Cipariu, Andrei Mureșanu, Florian Aaron, August Treboniu Laurian, Damaschin Bojincă, Pavel Vasici, Ion Heliade Rădulescu, Costache Negruzzi, Nicolae Istrati etc. „Gazeta Transilvaniei” și-a încetat apariția în 1944.

Serie nouă[modificare | modificare sursă]

Gazeta de Transilvania - serie nouă

Din 1990, publicația a apărut din nou, sub același nume.

În data de 26 iunie 2009 activitatea Gazetei de Transilvania este suspendată temporar din motive financiare.

„Am decis să ne întrerupem activitatea. Este o consecință a manelizării și tabloidizării presei”, a declarat Eduard Huidan, directorul publicației, administrator unic și acționar principal al societății editoare, care deține și marca Gazeta de Transilvania.

Până la suspendarea apariției, Gazeta de Transilvania a editat și suplimentul cultural Foaie pentru minte, inimă , și literatură.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rușeț, Răducu; Gazeta de Transilvania: punct de referință al presei românești din Ardeal; Acta Mvsei Porolissensis, XXVI, Istorie-Etnografie; Ed. Porolissum a Muzeului Județean; Zalău; 2014; p. 100

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Academia Republicii Populare Romîne, Dicționar Enciclopedic Romîn, Editura Politică, București, 1962-1964.
Lectură suplimentară

Legături externe[modificare | modificare sursă]