Gazeta de Transilvania

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Gazeta de Transilvania
Gazeta de Transilvania.jpg
Primul număr al Gazetei de Transilvania
Echipa de redactoriTimotei Cipariu
Andrei Mureșanu
Florian Aaron
August Treboniu Laurian
Damaschin Bojincă
Pavel Vasici-Ungureanu
Ion Heliade-Rădulescu
Constantin Negruzzi
Nicolae Istrati  Modificați la Wikidata
FondatorGeorge Bariț  Modificați la Wikidata
Primul număr  Modificați la Wikidata
Numărul final  Modificați la Wikidata
Locul publicăriiBrașov  Modificați la Wikidata
ȚarăPrincipatul Transilvaniei  Modificați la Wikidata
Limbălimba română  Modificați la Wikidata
ISSN[1]

Gazeta de Transilvania a fost primul ziar politic și informativ al românilor din Transilvania.

Origine[modificare | modificare sursă]

Întemeiat de George Barițiu, a apărut la Brașov, la 12 martie 1838, sub titlul de „Gazeta de Transilvania”, cu sediul redacției în Casa Mureșenilor. De la 3 ianuarie 1849 s-a numit „Gazeta transilvană”, iar de la 1 decembrie 1849Gazeta Transilvaniei”. Între 1 ianuarie și 25 iunie 1838 a avut ca supliment „Foaie literară”, iar între 2 iulie 1838 și 24 februarie 1865Foaie pentru minte, inimă și literatură”- supliment cultural de sâmbătă și duminică. Situându-se pe poziții democratice patriotice și iluministe, publicația lui Barițiu a avut un rol important în lupta politică a românilor din Transilvania, solidară cu cercurile progresiste din principate, unde era difuzată prin libraria lui Iosif Romanov.

În timpul revoluției de la 1848 din Transilvania, a militat pentru egalitatea în drepturi între naționalitățile din principat, unitatea națională a românilor de ambele părți ale Carpaților, desființarea iobăgiei în Țara Românească și Moldova (în Transilvania fusese desființată în timpul împăratului romano-german Iosif al II-lea) etc.

Perioada siberiană[modificare | modificare sursă]

Gazeta de Transilvania a aparut în Siberia sub numele de „Gazeta Transilvaniei și a Bucovinei” în data de 13/26 octombrie 1918 – sub conducerea lui Voicu Nițescu, pentru a facilita recrutarea de voluntari pentru cel de- al doilea Corp al Voluntarilor Români din Rusia. Tipărirea ei s-a realizat la tipografia cehă din Ekaterinburg și ziarul a oferit informații prizonierilor români de la Celiabinsk, Irkuțk și Vladivostok, în paginile ei fiind republicată dealtfel și „Declarația de la Darnița”. Până la sfârșitul anului 1918 au apărut 6 numere, iar după mutarea redacției cu tot cu ziar la Irkuțk, în primul trimestru al anului 1919 au mai apărut alte 6 numere. Din lipsa unei tipografii, ziarul a apărut aici scris de mână și parțial șapirografiat.[1]

Colaboratori[modificare | modificare sursă]

Gazeta de Transilvania s-a bucurat de colaborarea unor personalităși de seamă din viața culturală și politică a românilor, ca Timotei Cipariu, Andrei Mureșanu, Florian Aaron, August Treboniu Laurian, Damaschin Bojincă, Pavel Vasici, Ion Heliade Rădulescu, Costache Negruzzi, Nicolae Istrati etc. „Gazeta Transilvaniei” și-a încetat apariția în 1944.

Serie nouă[modificare | modificare sursă]

Gazeta de Transilvania - serie nouă

Din 1990, publicația a apărut din nou, sub același nume.

În data de 26 iunie 2009 activitatea Gazetei de Transilvania este suspendată temporar din motive financiare.

„Am decis să ne întrerupem activitatea. Este o consecință a manelizării și tabloidizării presei”, a declarat Eduard Huidan, directorul publicației, administrator unic și acționar principal al societății editoare, care deține și marca Gazeta de Transilvania.

Până la suspendarea apariției, Gazeta de Transilvania a editat și suplimentul cultural Foaie pentru minte, inimă , și literatură.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rușeț, Răducu; Gazeta de Transilvania: punct de referință al presei românești din Ardeal; Acta Mvsei Porolissensis, XXVI, Istorie-Etnografie; Ed. Porolissum a Muzeului Județean; Zalău; 2014; p. 100

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Academia Republicii Populare Romîne, Dicționar Enciclopedic Romîn, Editura Politică, București, 1962-1964.
Lectură suplimentară

Legături externe[modificare | modificare sursă]