Victor Braniște
| Victor Braniște | |
 Victor Braniște | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1874 |
| Decedat | 14 decembrie 1938 Brașov |
| Naționalitate | Română |
| Cetățenie |  Austro-Ungaria România |
| Ocupație | Ziarist |
| Activitate | |
| Cunoscut pentru |
|
Modifică date / text  | |
Victor Braniște (n. 1874 - d. 14 decembrie, 1938, Brașov)[1][2] a fost un ziarist român[3] din Brașov,[4] cunoscut pentru activitatea desfășurată în cadrul redacției ziarului ardelean Gazeta de Transilvania și pentru implicarea în activitatea de constituire a celui de-al doilea Corp al Voluntarilor Români din Rusia.[5] A fost frate cu publicistul Valeriu Braniște și cu Virgilia Braniște.[6] De asemenea, a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[2]:p. 77[7]
Biografie[modificare | modificare sursă]
A urmat Facultatea de drept din Cernăuți și din Budapesta. În perioada 1897-1899 a fost redactor la ziarul Patria.[1]
Între 1907 și 1937 a fost redactor la Gazeta de Transilvania.[3]În această perioadă, la 8 februarie 1909 a fost condamnat la 3 luni de închisoare și 240 coroane amendă, apoi la 6 luni închisoare în aceeași zi, pentru articole publicate în ziar.[8] În anul 1914 a preluat împreună cu Ioan Brote conducerea Gazetei, după trecerea lui Voicu Nițescu în România. În 1916 în perioada de timp în care Armata Română era în Brașov, s-a aflat de unul singur la conducerea acesteia. După retragerea Armatei Române din toamna anului 1916, s-a retras cu întreaga redacție și administrație a acesteia în Regat.[5] Aici a participat la activitatea Ligii Culturale.[9]
În calitate de reprezentant al guvernului român, a plecat în 1918 spre Siberia împreună cu Voicu Nițescu, pentru a ajuta la formarea unui al doilea Corp de Voluntari dintre prizonierii de război români ai Armatei Austro-Ungare,[5] care a fost creat la Celeabinsk.[10] Aici, Gazeta de Transilvania a apărut sub numele de „Gazeta Transilvaniei și a Bucovinei”,[11] la tipografia cehă din Ekaterinburg (de la 13 august 1918).[12] După mutarea redacției și a ziarului de la Ekaterinburg la Irkutsk în primul trimestru al anului 1919, unele dintre cele 6 numere care au apărut aici, au fost redactate de Victor Braniște.[11] În vara anului 1918, diplomatul Vasile Stoica a încercat să-l aducă în Statele Unite ale Americii pentru a participa la demersurile de constituire a unor unități de voluntari pe tărâm american.[13]
Activitate politică[modificare | modificare sursă]
A fost membru al Comitetului Național Român, luând parte la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.[2]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b Intelectuali transilvăneni în lupta..., Spînu, 1989, p. 198, nota 4
- ^ a b c Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
- ^ a b Gazeta de Transilvania: punct ..., Rușeț, 2014, p. 95
- ^ Lupta emigrației transilvane pentru desăvârșirea..., Netea, 1968, p. 1156
- ^ a b c Gazeta de Transilvania: punct ..., Rușeț, 2014, p. 100
- ^ Spînu, Margareta Susana; Vlad, Ioan; Virgilia Braniște - Simbol de bine al neamului nostru; Cumidava; Nr.XXII-XXIV (1998-2000); p. 185; accesat 14 februarie 2017
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
- ^ Drăghicescu, Dumitru; Marea Unire a românilor cu românii: 1918. Banatul și Transilvania; Bucovina și Basarabia. Ediție îngrijită și prefațată de Virgiliu Constantinescu-Galiceni; Editura Albatros; București; 2001; p. 59
- ^ Intelectuali transilvăneni în lupta..., Spînu, 1989, p. 200
- ^ en Cazacu, Ioana; The Second Corps of Romanian Volunteers in Russia; Revista Română pentru Studii Baltice și Nordice, Vol. 2, Issue 1, 2010; p. 113; accesat la 18 mai 2017
- ^ a b Lupta emigrației transilvane pentru desăvârșirea..., Netea, 1968, p. 1157
- ^ Rușeț, Răducu; Gazeta de Transilvania: punct de referință al presei românești din Ardeal; Acta Mvsei Porolissensis, XXVI, Istorie-Etnografie; Ed. Porolissum a Muzeului Județean; Zalău; 2014; p. 100
- ^ Intelectuali transilvăneni în lupta..., Spînu, 1989, p. 201
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Netea, Vasile; Lupta emigrației transilvane pentru desăvârșirea unității de stat a României; Studii - Revistă de Istorie; Tom. 21/1968, Nr. 6; pp. 1145-1164.
- Rușeț, Răducu; Gazeta de Transilvania: punct de referință al presei românești din Ardeal; Acta Mvsei Porolissensis, XXXVI, Istorie-Etnografie; Ed. Porolissum a Muzeului Județean; Zalău; 2014; pp. 93-102; ISSN 1016-2014 (alternativă)
- Șerban, Ioan et alii, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8 8141-90-7, p. 134
- Spînu, Margareta Susana; Intelectuali transilvăneni în lupta pentru realizarea statului național unitar român .Din corespondența lui Onisifor Ghibu către dr. Pompiliu Nistor și Vasile Stoica cu Victor Braniște; Muzeul Județean Brașov, Cumidava, Nr. XIV (1989); pp. 197-212
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Cluj-Napoca, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918
Vezi și[modificare | modificare sursă]
| ||||||||||||||||||||
