Alfabetul latin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
A Specimen by William Caslon.jpg

Alfabetul latin, cunoscut și ca alfabetul roman, este un sistem de scriere folosit prima dată de către romani, ca să scrie în latină. Alfabetul latin derivă alfabetului grec arhaic, alfabetul grec derivând din abjadul fenician, care la rândul său derivă din hieroglifele egiptene. Romanii timpurii au adoptat majoritatea literelor alfabetului grec arhaic și câteva litere din alfabetul etrusc, cu timpul adăugându-i modificări el devenid cu timpul alfabetul latin din prezent. În timpul Evului Mediu, alfabetul latin a fost folosit (uneori cu modificări) pentru scrierea unor limbi romanice/latine, precum și limbi celtice, germanice, baltice și uneori chiar limbi chirilice. Odată cu colonianismul și evanghelizarea, alfabetul latin se-a extins dincolo de teritoriul european, folosinduse și pentru scrierea limbilor ca: vietnameza, indoneziană, filipină și pentru scrierea unor limbi africane. Există și cazuri în care el a fost adoptat, fiind cazul limbilor ca: turca, azera, uzbeca și turkmena.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Romanii au împrumutat alfabetul grecilor din Cuma, dar nu se știe sigur dacă direct sau prin intermediul etruscilor.[1]

Literele alfabetului latin[modificare | modificare sursă]

Cele 26 de litere ale alfabetului latin modern sunt:

Majuscule
A B C D E F G H I J K L M
N O P Q R S T U V W X Y Z
 
Minuscule
a b c d e f g h i j k l m
n o p q r s t u v w x y z

Literele: Cc & Ss provin din alfabetul etrusc.

Extensii[modificare | modificare sursă]

Unele limbi au adăugat câteva litere speciale alfabetului latin prin aplicarea de semne diacritice (sedilă, virgulă, accente, etc.), prin ligaturi sau prin preluarea de litere din alte alfabete.

De exemplu, alfabetul limbii române are 31 de litere incluzând și caracterele Â, Ă, Î, Ș și Ț. În alfabetul limbii suedeze, litera W este considerată o variantă a lui V, mai puțin folosită, care se menține încă în nume ca William. Alfabetul mai conține și trei vocale speciale: Å, Ä, Ö.

Diacritice și litere adăugate la alfabetul latin[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ I. Lana în Letteratura Latina, Fiorența 1969, pag. 18 formulează această întrebare. R. Bloch consideră că romanii au preluat direct alfabetul grecilor din Cuma în Come impararono a scrivere gli antichi Romani, în numărul din februarie 1983 al Storia Illustrata, pag. 122