Vasile C. Osvadă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Vasile Osvadă
Vasile C. Osvadă.jpg
Vasile Osvadă
Date personale
Născut9 septembrie 1875
Măhaciu (azi Măhăceni), Comitatul Turda-Arieș, Austro-Ungaria
Decedat16 ianuarie 1931
Municipiul Cluj
NaționalitateRomână
CetățenieAustro-UngariaAustro-Ungaria
RomâniaRomânia
OcupațieEconomist
Activitate
Alma materAcademia Comercială din Viena
Cunoscut pentru
• Contribuțiile sale în planul managementului financiar-bancar și în cel al literaturii de specialitate
• Implicarea în activitatea de organizare a Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni de la Hârlău
• Calitatea de membru al Marelui Sfat Național Român

Vasile Osvadă (n. 9 septembrie 1875, Măhaciu (azi Măhăceni), Comitatul Turda-Arieș, Austro-Ungaria - d. 16 ianuarie 1931, municipiul Cluj)[1] a fost un economist și înalt funcționar bancar român,[2] precum și publicist în domeniul financiar-bancar,[3] cunoscut pentru contribuțiile sale în planul managementului financiar bancar și în cel al literaturii de specialitate.[4]

A fost un profesionist deosebit de activ în promovarea și concretizarea ideilor cooperatiste, în procesul de reformă al băncilor românești și în organizarea uniunii bancare „Solidaritatea” [2] și a contribuit la afirmarea și dezvoltarea publicisticii economice românești.[5]

S-a implicat, de asemenea, în activitatea unionistă de la începutul secolului XX,[6] precum și în aceea de organizare a unui corp al voluntarilor ardeleni și bucovineni în timpul Primului Război Mondial.[7][8]

Primii ani[modificare | modificare sursă]

A fost fiului unui notar comunal. A urmat liceul la Blaj și Brașov,[1] absolvind, ulterior, Academia Comercială din Viena.[2]

Cariera[modificare | modificare sursă]

Economistul[modificare | modificare sursă]

A ocupat funcția de director executiv al băncii „Agricola” din Hunedoara,[2] după ce, mai întâi, a fost funcționar la banca „Steaua” din Petrovaselo și contabil la banca hunedoreană „Corvineana”.[3] În Orăștie a ocupat funcția de director al Reuniunii Proprietarilor de Vite.[9]

S-a remarcat în publicistica de factură financiar-bancară datorită articolelor sale din „Revista economică”[3] (Sibiu),[1] activând îndeosebi în problematica extinderii și diversificării cooperației în mediul rural[3] și a a contribuit efectiv la întemeierea cooperativelor de credit în satele Transilvaniei.[9]

Împreună cu colaboratori, precum Gavril Todică (contabil șef la banca „Georgeana”), a editat primul periodic românesc de profil din Transilvania – numit „Tovărășia”. Acesta a apărut săptămânal în perioada 1905 și 1911, a avut un conținut predominant cooperatist și[3] a fost un supliment economic al ziarului „Libertatea” din Orăștie. Sprijinitori – ai acestui demers, au mai fost Ștefan Erdelyi, Ioan Moța.[9] A mai colaborat la „Tribuna” (Sibiu și Arad), „Foaia de Duminică” (Timișoara), „Lupta” (Budapesta),[1] „Libertatea”.[9]

A activat în cadrul secției economice a „Astrei”, editând (în calitatea de membru al acesteia, cu scopul sprijinirii evoluției mișcării cooperatiste), în anul 1907, lucrările „Legea tovarășilor” și „Băncile populare din România”, precum și, în 1912[3], studiul comparat de analiză a mișcării cooperatiste din Ungaria, Bucovina și România „Mișcarea cooperatistă”.[10] Tot în 1907 a conceput, în numele Astrei, un proiect care prevedea organizarea uneia sau a mai multor centrale pentru tovărășiile agricole. Deoarece Astra nu a avut fonduri pentru scopul respectiv, planul nu a fost concretizat.[11] Tot Astra l-a trimis, în 1913, în România, pentru a studia organizarea cooperației din Regat.[12]

S-a numărat printre cei care au inițiat și au susținut asociația funcționarilor români de bancă. A susținut, de asemenea, reforma instituțiilor de credit,[10] modernizarea și rentabilizarea acestora,[13] precum și existența unei bănci naționale de asigurare.[10]

Omul politic[modificare | modificare sursă]

În perioada Primului Război Mondial a servit în Armata Austro-Ungară cu gradul de sublocotenent, fiind făcut prizonier de război pe frontul din Rusia (1916-1917). Înrolat ca voluntar în Primul Corp al Voluntarilor Români din Rusia, a ajuns în Regatul României. S-a aflat printre cei care au participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.[1] și a fost membru ales al Marelui Sfat Național Român.[14] Datorită activității sale anterioare în domeniile financiar și cel agrar, a ocupat, după 1 decembrie 1918, postul de secretar al resortului de agricultură al Consiliului Dirigent . Din această poziție a fost unul dintre artizanii proiectului de reformă agrară din Transilvania și Banat.[10]

În perioada 21 octombrie 192623 iunie 1927 a fost primar al municipiului Cluj[1] (interimar).[15]

A fost membru în consiliul de administrație al Institutului de Arte Grafice „Ardealul” din Cluj.[1]

Este înmormântat în Cimitirul Central din Cluj.[1]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h Memorie și cunoaștere locală: Osvadă, Vasile; Biblioteca Județeană Octavian Goga, Cluj
  2. ^ a b c d Pregătirea intelectuală a funcționarilor..., Dobrescu, 2015, p. 628
  3. ^ a b c d e f Pregătirea intelectuală a funcționarilor..., Dobrescu, 2015, p. 633
  4. ^ Pregătirea intelectuală a funcționarilor..., Dobrescu, 2015, p. 628
  5. ^ Petcu, Marian (coord.); Istoria jurnalismului din România în date: enciclopedie cronologică; Ed. Polirom; Iași; 2012; septembrie, 9
  6. ^ Dobrescu, Dumitru; Elita românească în lumea satului transilvan 1867-1918; Editura Universității „Petru Maior”; Tîrgu-Mureș; 1996
  7. ^ Stan, Constantin I.; Octavian C. Tăslăoanu și Corpul voluntarilor români din Rusia; Angvstia, 1/1996, p. 223
  8. ^ Șerban, Ioan I.;Din activitatea desfășurată în Vechiul Regat de voluntarii și refugiații ardeleni și bucovineni în slujba idealului național (iunie 1917 - ianuarie 1918); Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, Nr. 1, 1997; p. 102
  9. ^ a b c d ***; Județul Hunedoara – monografie, Volumul V (Personalități hunedorene); Casa de Editură EMIA; Deva; 2015; ISBN 978-973-753-313-5; p. 24
  10. ^ a b c d Pregătirea intelectuală a funcționarilor..., Dobrescu, 2015, p. 634
  11. ^ Cooperația românească de credit..., Șandru, 2007, p. 445
  12. ^ Cooperația românească de credit..., Șandru, 2007, p. 448
  13. ^ Drecin, Mihai D.; Presa economică românească din Transilvania și elita bancară națională (1873-1918) în Elita culturală și presa – Lucrările Congresului Național de Istorie a Presei, Ed. a VI-a, București, 18-20 aprilie 2013; Ed. Militară; Bucureștiș 2013; ISBN 978-973-32-0922-5; p. 290; accesat la 27 ianuarie 2017
  14. ^ Membrii Marelui Sfat Național Român aleși în Adunarea de la Alba lulia, la 1 decembrie 1918; Dacoromania, Nr. 19/2004
  15. ^ Marian, Lazăr; Drept la replică, la articolul: Lazăr Marian – un arhitect care a scris o carte „inginerește” despre primarii Clujului, semnat de Ionuț Țene, publicat în napocanews (ref. la Marian, Lazăr; Primarii Clujului : 1919-2012, Vol I + II; Cluj-Napoca; 2013; ISBN: 978-973-0-14577-9 și ISBN: 978-973-0-14578-6)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Literatură suplimentară

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături extrne[modificare | modificare sursă]