Discuție Utilizator:FeodorBezuhov/Arhivă 2008

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
NU scrieţi în arhive!


Am văzut că puneţi trei tipuri de cioturi la articolele biografice despre scriitori (bio + scriitor + literatură). Sunt suficiente numai primele două. Merci --Rad Urs Mesaj 2 februarie 2008 13:30 (EET)[răspunde]

Desigur, voi arunca o privire în câteva minute, acum trebuie să termin un articol. --Rad Urs Mesaj 2 februarie 2008 14:31 (EET)[răspunde]
Am pus cutia care trebuie însă trebuie să lucrez şi la format căci nu vede două funcţii (min. al războiului şi preşedinte) - probabil acceptă numai cinci funcţii. --Rad Urs Mesaj 2 februarie 2008 14:59 (EET)[răspunde]
Acum am văzut că am omis să pun cine era prim-ministru sau preşedinte atunci când el ocupa o funcţie. Poţi să le completezi până văd cum stă treaba cu formatul . --Rad Urs Mesaj 2 februarie 2008 15:10 (EET)[răspunde]
Aşa e bine? --Rad Urs Mesaj 24 februarie 2008 15:23 (EET)[răspunde]

Bună ziua! Aţi nominalizat articolul Balonul Mihai Bravul prea târziu şi am fost nevoit să îl descalific. Vă rog să vă reconsideraţi voturile de la secţiunile Cel mai original şi Cel mai interesant articol. Cu respect, // GikÜ / vorbe / fapte / marţi, 8 aprilie, 19:32 ora României şi RM

Intră pe pagina utilizatorului respectiv şi în stânga paginii (sub căutare) apeşi Contribuţii utilizator şi vezi modificările pe care acesta le-a făcut. Dacă vrei să vezi numărul lor, în pagina respectivă, jos, apasă butonul Editări. Va apărea asta. Apoi scrii numele utilizatorului respectiv şi ar trebui să apară ceva de genul ăsta : Contributions summary for: FeodorBezuhov. (am pus numele tău în acest caz) --Rad Urs Mesaj 10 aprilie 2008 16:40 (EEST)[răspunde]

Despre voturi[modificare sursă]

Suntem foarte conştienţi de problema voturilor. De altfel te rog să faci o propunere (dacă ai una) la Discuţie Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate pentru a schimba acest sistem. Oricum în cazul articolelor de calitate nu se vor mai lua în considerare voturile ci se va ţine cont de argumentele pro şi contra şi de rezolvarea problemelor apărute. În cazul concursului, este adevărat că este un sistem prost (de asta nici nu m-am bagat la punctare). Ar trebui (zic eu) să se formeze un juriu care nu participă la concurs cu vreun articol pentru a avea un grad sporit de obiectivitate. Însă de-acum.... --Rad Urs Mesaj 10 aprilie 2008 16:52 (EEST)[răspunde]

Bună ziua![modificare sursă]

Articolul Societatea medievală este propus pentru calitate. Dacă aveţi timp, vă invit să îl evaluaţi la Propuneri pentru articole de calitate.

Mulţumesc anticipat!

Firilăcroco mesaj 11 aprilie 2008 21:45 (EEST)[răspunde]

Pe lumea 2 am un cont de 200.000 pct. şi încerc să îl cresc şi pe cel de pe lumea 5. Ce utilizator ai? --Firilăcroco mesaj 12 aprilie 2008 05:57 (EEST)[răspunde]

Ok. Este firilacroco2006. --Firilăcroco mesaj 12 aprilie 2008 20:27 (EEST)[răspunde]

Premiu Concurs de scriere[modificare sursă]

Bună, Tudor! Felicitări pentru articol, e rândul tău să îţi alegi premiul. Numai bine! — KlaudiuMihăilă Mesaj 13 aprilie 2008 10:13 (EEST)[răspunde]

Pagina de utilizator[modificare sursă]

Orice corecturi sunt binevenite şi acolo ;) Rémîgiùscrie-mi 15 aprilie 2008 17:57 (EEST)[răspunde]

Mulţumesc frumos ;) Rémîgiùscrie-mi 16 aprilie 2008 22:42 (EEST)[răspunde]

Ştiu că am spus mai sus că două cioturi sunt suficiente. Revin: te rog să foloseşti numai unul. Astfel nu se mai aglomerează categoriile respective iar articolul (ciotul) devine mai estetic. Iar când va fi nevoie, voi face cioturi speciale şi le voi sorta automat cu un progrămel.  rad urs  mesaj  19 aprilie 2008 15:23 (EEST)[răspunde]

Cel biografic. Îmi va fi mult mai uşor când voi face sortarea. Merci.  rad urs  mesaj  19 aprilie 2008 15:28 (EEST)[răspunde]

Bună. Am ascultat sfatul tău şi am petrecut toată dimineaţa lucrând la articolul Anime. Bineînţeles, mai am foarte puţin de lucrat la el. Mersi ;) Goldenphoenix2007 22 aprilie 2008 13:58 (EEST)[răspunde]

Portaluri de calitate[modificare sursă]

Bună ziua. Este o propunere bună, aceasta a portalurilor de calitate, poate va da un imbold utilizatorilor să se ocupe şi de această parte a Wikipediei, cu toate că nu e prea uşor. Eu cred că ar mai trebui să mai aşteptăm un pic mai multe reacţii la Cafenea rferiroare la portalurile de calitate, deoarece în discuţie nu s-au implicat prea mulţi utilizatori, doar 5 dintre cei mai experimentaţi. Procedura nu cred că este foarte grea, se foloseşte modelul Articolelor de calitate şi Imaginilor de calitate pentru a demara acest proiect. Cu toate acestea am putea contacta şi alţi utilizatori care au experienţă în domeniul conţinutului de calitate (gen AdiJapan sau alţii dacă doriţi). La en.wikipedia sunt destul de avansaţi în ceea ce priveşte conţinutul şi forma unui portal de calitate, iar pentru a obţine satutul de portal de calitate, autorul trebuie să rezolve cele mai mici detalii, de la virgule şi litere lipsă sau în plus, pănă la adăugarea unor legături către alte portaluri asemănătoare sau adăugarea de secţiuni. Cred că putem adopta aceste standarde şi noi, deoarece, dacă la articolele de caliate se poate spune că nu ne putem ridica la nivelul celor din limba engleză din cauza lipsei unor utilizatori cu experienţă în domeniu, aşa-zişii experţi, la un portal nu ai nevoie să şti decât să manevrezi foarte bine limbajul wiki. Eu sper ca acest nou proiect să atragă cât mai mulţi utilizatori interesaţi.

PS: nu trebuie să ai statutul de administrator pentru a face unele lucruri la Wikipedia, pur şi simplu trebuie să ai experienţă. Numai bine, Sebi talk 22 aprilie 2008 16:34 (EEST)[răspunde]

Mi-ar face mare plăcere să particip la reuniunea wikipediştilor dar din păcate trenul până la Bucureşti e prea scump în ziua de azi; spuneţi-mi doar despre ce veţi/aţi discutat. Sunt curios. Numai bine. -- Petru Dimitriu lasă-mi un mesaj 24 aprilie 2008 20:34 (EEST)[răspunde]

Mulţumesc de invitaţie! Din păcate, voi fi în plină sesiune în acea perioadă. Aştept să văd fotografii şi rezultate ale discuţiilor. Succes şi distracţie plăcută! — KlaudiuMihăilă Mesaj 24 aprilie 2008 21:49 (EEST)[răspunde]

Salut si sarbatori fericite, Eu nu sunt specialist fireste in muzica klezmer, imi place si mie in cadrul pasiunii mele pentru muzica popoarelot in general. Pentru noi cei originari din Romania ea suna familiar , fiindca are elemente comune cu muzica din Balcani , din Romania, cu muzica ucraineana si cu cea tiganeasca fireste; o sursa pe care o cunosc e Rough Guide World Music in cre este un capitolas si o discografie. Personal am o a carte in ebraica scrisa de compozitorul israelian Yehoyakhin Stuczewski, nu stiu sa fi fost tradusa , despre cateva dinastii de klezmeri , lautari evrei din Imperiul Rus si Austro-Ungar de altadata. O sursa ar putea fi carticelele insotitoare ale unor discuri cu muzica klezmer . Pe Wikipedia si google trebuie sa fie surse de asemenea, eu inca nu m-am uitat. La noi in Israel a fost mult timp marginalizata odata cu marginalizarea culturii idiş in primele decenii ale cladirii tarii, in ultimii ani cand a crescut din nou interesul pentru cultura evreilor din diaspora (raspandire) si pentru limba idis , care e oarecum e cale de disparitie , sunt si aici festivaluri de klezmer, cel mai cunoscut fiind în orasul Tfzat (Safed sau Ţfat), de asemenea una din cele mai valoroase cantarete israeliene de muzica usoara Hava Alberstein, care s-a nascut in Polonia si are limba materna idis, a scos pana acum vreo trei sau patru discuri de muzica evreiasca in idis- unul din ele impreuna cu formatia Klezmatics din Olanda -pe texte scrise de ea insasi sau de poeti idis cunoscuti. In anii 1950-1990 muzica klezmer a fost mai populara in vestul Europei , chiar incurajata de cercurile de stanga mai ales in Germania , din motive emotionale - ca un fel de gest revolutionar, antifascist etc fata de memoria evreilor disparuti si a limbii idis care e un vlastar al limbii germane. In America si Franta si Argentina , unde sunt comunitati evreiesti mari , in parte originare din Estul Europei ,exista de asemenea un public si o traditie a muzicii klezmer . Daca doriti o informatie sau un ajutor specific pot sa ma interesez. Sursele mele sunt acestea pe care le-am mentionat. Toate cele bune, Ewan 25 aprilie 2008 21:15 (EEST)[răspunde]

Mulţumesc mult de invitaţie[modificare sursă]

Mi-ar fi plăcut să ajung (dată fiind lista celor care şi-au anunţat participarea până în acest moment)... dacă aş fi fost în România la data când este prevăzută întâlnirea... dar din păcate concediul pe care mi-l planificasem din ianuarie mi se termină cam cu o săptămână înainte. Iar să dau o fugă doar pentru weekendul respectiv îmi este un pic cam peste mână! Poate cu o altă ocazie!... Toate cele bune! --Vlad|-> 26 aprilie 2008 15:16 (EEST)[răspunde]

Felicitare[modificare sursă]

Bună. Vă urez un Paşte Fericit! Goldenphoenix2007 26 aprilie 2008 17:14 (EEST)[răspunde]

Invitaţie[modificare sursă]

Mulţumesc pentru invitaţi8e dar va trebui să o refuz respectuos. O astfel de întâlnire este primordială şi mai mult decât necesară pentru WP:RO, dar distanţa şi programul meu prea încărcat nu îmi permit participarea. Poate voi organiza eu una la Oradea la anul. Mulţumesc! Paşte Fericit!--Marius Ştefan 26 aprilie 2008 20:16 (EEST)[răspunde]

Re: Reuniunea Wikipediştilor[modificare sursă]

Mulţumesc pentru invitaţie, dar ... imposibil: eu trăiesc în străinătate. Cu bune gânduri, –Victor Blacus 27 aprilie 2008 13:03 (EEST)[răspunde]

Mulţumesc pentru invitaţie. Totuşi, va fi dificil pentru mine să apar acolo — între Słupsk şi Bucureşti sunt 1.382 km. Pesemne odată voi participa în întâlnire, dar aceasta e imposibil în acest an.  Remigiu  zi-mi ceva  27 aprilie 2008 14:42 (EEST)[răspunde]

Portaluri de calitate[modificare sursă]

Ca orice tip de pagini destinate cititorilor, şi portalurile pot foarte bine să fie selectate pentru calificativul de calitate, aşa cum avem în prezent la articole, liste şi imagini. Deci nu există nici o problemă de principiu. Practic însă va trebui să se ocupe cineva de organizarea unui proces de evaluare a portalurilor, adică: criteriile pentru acordarea calificativului, modul de dezbatere, formatele necesare, anunţarea contribuitorilor, iar după ce vom avea cîteva portaluri de calitate vom putea să le prezentăm şi cititorilor, pe pagina principală.

Dacă vă oferiţi să faceţi treaba asta atunci vă puteţi inspira atît de la procesul pentru articolele de calitate, cît şi de la wikipediile care au portaluri de calitate. Probabil că veţi avea nevoie de ajutor; vă recomand să-l cooptaţi pe Rad Urs, care are experienţă de la listele de calitate, de care s-a ocupat la începutul anului. Din păcate nu mă pot implica şi eu pentru că nu am destul timp. Ar fi bine să anunţaţi la Sfatul Bătrînilor ca să găsiţi sprijin şi din partea celorlalţi contribuitori cu experienţă. — AdiJapan 27 aprilie 2008 17:08 (EEST)[răspunde]

Bună ziua![modificare sursă]

Articolul Junii Braşoveni este propus pentru calitate. Dacă aveţi timp, vă invit să îl evaluaţi la Propuneri pentru articole de calitate.

Mulţumesc anticipat!

 Firilăcroco  Mesaj 27 aprilie 2008 18:54 (EEST)[răspunde]

Da Făcut: {{cutie grup etnic}}.  Remigiu  zi-mi ceva  27 aprilie 2008 23:48 (EEST)[răspunde]

Cu plăcere. Nu ştiu dacă am tradus bine "ancestrial descent" că "moştenire strămoşească". Poţi să verifici?  Remigiu  zi-mi ceva  27 aprilie 2008 23:53 (EEST)[răspunde]
Le-am adăugat, iar ai nevoie de corecta transliterarea numelelor. ;)  Remigiu  zi-mi ceva  28 aprilie 2008 00:20 (EEST)[răspunde]

Sefarzi si ashkenazi[modificare sursă]

Am fost uimit si mi-a placut foarte mult de caseta ce ati realizat-o cu exemplele de portrete de sefarzi si ashkenazi faimoşi - aproape unică pe Wikipedii. Am făcut unele corectări şi precizări, si sper ca nu v-am enervat, în legătură cu cele două categorii de evrei. Drept să vă spun, deosebirea între ele la ritualul religios nu e chiar aşa de mare, deosebirea cea mai mare e de ordin lingvistic, cultural şi geografic (aşa cum deja există şi între multe comunităti ashkenazite, între ele - de pildă evrei americani, evrei ruşi, evrei români şi unguri sau evrei argentinieni). În plus sunt deosebiri fireşti la fizionomie , dar acesta e un subiect sensibil,care are legatură un pic cu rasismul, şi e mai bine de evitat; cele peste o mie de ani de şedere în peninsula iberică au facut ca fizionomiile , după părerea mea, să fie deosebite, şi nu e vorba de tenul pielii - aproape sigur că înaintea impunerii creştinismului au avut loc şi acolo şi anumite amestecuri cu alte populaţii - locale sau migratoare, inclusiv iberi, romani sau vizigoţi etc ). Nu am menţionat sursa despre estimaţia procentului de ashkenaziţi în Israel,dar cred că o evaluare aproximativă se poate obţine ţinând seama de ţările de origine ale persoanelor şi ale părinţilor lor {şi mai greu, a bunicilor lor) în urma schimbărilor demografice din anii 1990-2000 (imigraţta masiva din ex -URSS). Până la acestă emigraţie balanţa înclina în favoarea ponderii evreilor de origine din ţările arabe.(de rit oriental sau aşa zis sefard, "sefard" in sensul larg) Numai bine,Ewan 28 aprilie 2008 04:29 (EEST)[răspunde]

Reuniunea Wikipediştilor[modificare sursă]

Bucureşti, România.

Bună ziua! Pe 17 mai 2008 se organizează o nouă întâlnire a wikipediştilor. Eşti invitat să participi. Pe curând!--FeodorBezuhov | Discuţie 26 aprilie 2008 16:38 (EEST)[răspunde]

Phoenix, Arizona.
Sunt "numai" 10 fuse orare şi vreo 21.000 km departare de Bucureşti, dar mulţumesc de invitaţie. De fapt, "never say never." Floddinn 29 aprilie 2008 22:11 (EEST)[răspunde]
Mulţumesc şi eu pentru invitaţie, dar nici eu nu ajung în Bucureşti pe 17 mai. Distracţie plăcută şi dezbateri spornice! --Turbojet 7 mai 2008 19:26 (EEST)[răspunde]

Bună, Tudor! Nu formatul e problema, ci cache-ul. Dacă încerci acest link, în diferite momente, vei vedea că totul merge bine. Nu are nimic în plus decât "action=purge", care trece peste cache. Este acelaşi parametru de la pagina principală, la articolele de calitate. Numai bine! — KlaudiuMihăilă Mesaj 13 mai 2008 20:25 (EEST)[răspunde]

Confirmare participare[modificare sursă]

Buna seara Feodor. Multumesc pt info. Confirm participarea. Pe sambata! Alex Demian

Jean intrebare[modificare sursă]

Pentru intalnire se spune ca este la intrarea parcului din str. Ştirbei Vodă. Deci trebuie sa fie pe un trotuar unde parcul are o intrare. In imagine vad o alee de parc. Poate imidati mai multe repere sau un nr. de telefon pe adresa jeangrg3@yahoo.fr . --Jean 17 mai 2008 09:30 (EEST)[răspunde]

Jos pălăria[modificare sursă]

Salut, Tudor, Am să încerc ce ai propus, cu ajutorul lui DumnezeuEwan 3 iulie 2008 04:41 (EEST)[răspunde]

Salutari din Tara Renilor![modificare sursă]

Multumesc pentru invitatie de a scrie despre scriitorii finlandezi dar din pacate nu stapanesc limba decat la nivel de incepator (am doar 10 luni de cand sunt aici). Deocamdata nu ma pot aventura la asa ceva, la acest nivel prefer sa scriu articole despre subiecte cu specific finlandez (chiar daca le traduc mai degraba din engleza decat din finlandeza). Dar va veni si ziua aceea !

Krokodilu 12 iulie 2008 19:53 (EEST)[răspunde]

Responsabil[modificare sursă]

Stimate coleg, mă onorează prounerea, dar nu o accept. Am un program "aleatoriu" - sunt traducător şi nu ştiu niciodată câte lucrări îmi vin şi cât timp mai am pentru Wikipedia. Lucrez la enciclopedie "printre picături". Pentru destindere. Un responsabil cu evaluarea trebuie să se înhame serios la citit, comparat, criticat.... Nu cred că am această disponibilitate. Las locul unora mai tineri şi mai entuziaşti. Toate cele bune, --Miehs 14 iulie 2008 18:49 (EEST)[răspunde]

În primul rînd vreau să te felicit pentru portalurile despre Portugalia şi Rusia. Eu abia acum le-am văzut.

Sigur, vreau să te ajut, doar că acum nu mă pot înhăma la încă o treabă. În principiu selectarea portalurile de calitate se face după exact aceeaşi procedură ca şi la articolele de calitate. Singura diferenţă majoră este faptul că se impun alte criterii, avînd în vedere că portalurile sînt altceva. La en.wp aceste criterii se găsesc la en:Wikipedia:Featured portal criteria. În rest se poate prelua ceea ce avem deja la articolele de calitate, deci dacă vrei poţi copia şi adapta paginile respective. La traducerea criteriilor o să te ajut şi eu (dar mai adu-mi o dată aminte, că sigur uit).

Am însă o mică reţinere: cum regulile de la AC sînt încă foarte proaspete şi procedura abia a fost stabilită, este posibil să existe unele defecte de care să ne dăm seama mai tîrziu. Din cauza asta aş propune să mai aşteptăm un pic, să ne facem mîna pe AC şi apoi să transferăm experienţa la portaluri.

Am şi o a doua mică reţinere: un portal de calitate ar trebui să pună la dispoziţia cititorilor o mulţime de articole, dacă nu de calitate atunci măcar bune. La limită degeaba avem un portal minunat, dacă toate articolele pe care le oferă cititorilor sînt cioturi sau lipsesc de tot. De-asta cred că e un picuţ cam devreme. Dar de undeva tot trebuie să începem, deci în nici un caz nu mă opun ideii portalurilor de calitate. — AdiJapan 16 iulie 2008 21:00 (EEST)[răspunde]

Ajutor cu html si despre portaluri[modificare sursă]

Salut, am decis sa schimb putin modul in care este organizata informatia la AC - ceva asemanator paginii in franceza, cu unele parti luate de la cea in engleza.

Am niste probleme cu un format, iar AdiJapan mi-a zis ca va pricepeti la html. Puteti sa faceti sa nu mai apara casuta asta din colt cu "Pagina urmatoare" (vezi Format:Start tabel căsuţe#Exemplu), atunci cand folosesc {{Sfârşit tabel căsuţe}}. Trebui sa moficati ceva la Format>:Sfârşit tabel căsuţe din cate imi dau eu seama.

Despre portaluri, tot AdiJapan mi-a zis ca ati dori sa faceti sectiunea Portaluri de calitate. Vroiam doar sa spun, sa incercam sa le dam acelasi aspect, ca sa nu fie toate diferite. diego_pmc 17 iulie 2008 12:49 (EEST)[răspunde]

Inca se mai vede sageata - la asta reusisem si eu sa ajung. Oricum, stai putin, nu mai face modificari inca, s-ar putea sa stiu ce e. diego_pmc 17 iulie 2008 13:06 (EEST)[răspunde]

L-am facut - tot ce trebuia era sa nu mai introduci toti parametrii aia. Nu la asta m-am gandit prima data, dar a iesit pana la urma. Sau poti sa pui doar </div></div>, fara {{Sfârşit tabel căsuţe}} diego_pmc 17 iulie 2008 14:47 (EEST)[răspunde]

Intrând aici http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Biografii veţi găsi o serie de îndrumări cu privire la redactarea articolelor biografice. Ce mi se pare că ar trebui modificat la articolele pe care le creaţi este punerea unui n. înainte de data naşterii şi un d. înainte de data decesului) în fraza introductivă. Sunteţi responsabil cu promovarea articolelor de calitate, deci vă rog să faceţi un efort să corectaţi aceste lipsuri. --Cezarika1 20 iulie 2008 13:26 (EEST)[răspunde]

Acum o rezolv. Sebi talk 20 iulie 2008 13:51 (EEST)[răspunde]

Gata. Sebi talk 20 iulie 2008 13:52 (EEST)[răspunde]
Cu plăcere. Sebi talk 20 iulie 2008 13:54 (EEST)[răspunde]

IMPORTANT! Articole de calitate[modificare sursă]

S-ar putea sa fi observat sa s-a schimbat interfata paginii Wikipedia:articole de calitate; cu ocazia asta am modernizat si formatele {{PAC}} si {{RAC}}, iar acum este mai usor sa pornesti un proces de evaluare.

Deoarece au fost modernizate, acum este un lucru in plus pe care trebuie sa-l faceti ca responsabil, dupa incheierea unui proces de evaluare sau reevaluare.

Acum, dupa incheierea unui astfel de proces, pagina de evaluare sau de reevaluare va trebui arhivata, si mutata la Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Reevaluări/NumeArticol/Arhiva X, iar pagina originala de evaluare (Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/Reevaluări/NumeArticol) va trebui stersa. daca nu sunteti administrator, va trebui sa cereti altcuiva sa sterga pagina, sau sa o marcati pt. stergere.

trebui facut acest lucru, pt. ca inainte pagina trebuia denumita manual - acum doar pui {{PAC}} pe pagina si dai clic pe butonul <<initiati nominalizzare>>. In plus acum textul standard pt. nominalizari este preincarcat (adica titlul, si butoanele cu urmareste, modifica, etc), si mai trebuie scris doar motivul (dati clic pe butonul sus mentionat, pt. a intelege mai bine).

Paginile trebuiesc mutate pentru ca atunci cand apesi pe butonul "initiati nominalizarea", PAC te duce la pagina Wikipedia:Propuneri pentru articole de calitate/NumeArticol, fara sa mai tina cont daca a fost o nominalizare precedenta la care articolul a esuat. De asta, va trebui sa arhivati pagina, si sa o stergeti pe cea veche, pt. a nu se crea conflicte intre nominalizarile vechi si cele noi. diego_pmc (discuţie) 20 iulie 2008 13:58 (EEST)[răspunde]

Administrator[modificare sursă]

Salut. Te-am nominalizat ca administrator al proiectului. Te rog să-ţi exprimi acceptul sau refuzul aici http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Candida%C5%A3i/Administrator/FeodorBezuhov. --Cezarika1 20 iulie 2008 14:13 (EEST)[răspunde]

Am retras intrebarea deoarece, totusi, iti dau dreptate oarecum la acel post. Nu e nevoie sa-mi raspunzi, oricum te votam pentru, ideea care vreau sa o transmit e ca niciun subiect nu poate fi considerat neenciclopedic daca noua nu ne place (lucru care, de fapt, sunt sigur ca il stii). Scuze ca scriu si apoi sterg... Numai bine si succes. AMDATi * 20 iulie 2008 19:46 (EEST)[răspunde]

Multumesc pentru mesajul de întâmpinare. Numai bine. Aaifti 20 iulie 2008 20:42 (EEST)[răspunde]

Rezolvat ;) Sebi talk 20 iulie 2008 21:16 (EEST)[răspunde]

Scriitori idiş[modificare sursă]

Eu nu stiu exact ce e un ciot-bot, e vorba de aceste formate schematice concise care insotesc articolele? Shalom Asch s-a nascut la Kutno, in Polonia,pe atunci in Imperiul Rus, apoi a trait alternativ in special in Polonia si SUA iar in ultimii doi ani ai vietii s-a stabilit in Israel. A murit la Londra. Practic e "scriitor idiş" sau "scriitor evreu polonez - american de limba idiş " . Cetatean israelian a fost in ultimii doi ani ai vietii.

O situatie oarecum la fel de incurcata e cea a lui Shalom Alechem , care era scriitor evreu de limba idis nascut in Ucraina, in Imperiul Rus si care a petrecut numai ultimii ani ai vietii in SUA. Practic era un scriitor evreu rus (geografic din Ucraina) de limba idis. Daca se scrie scriitor evreu - nu e corect fata de Lion Feuchtwanger, Andre Maurois sau Saul Bellow care si ei erau scriitori evrei dar in limbi "ne-evreiesti" - mai corect ar fi scriitor idis din Rusia sau Ucraina sau SUA. Isaac Bashevis Singer era un scriitor polonez - american de limba idis. o problma asemenatoare este unii cu scriitori ebraici din Diaspora - ca poetii evrei ebraici din Spania medievala - Yehuda halevi , Shmuel Hanaghid - care au fost si spanioli si evrei si ebraici din punct de vedere al limbii , Chiar poetul national al Israelului Haim Nahman Bialik a fost poet evreu, ebraic, care a activat in Imperiul Rus (geografic in Ucraina) si care in ultimii ani ai vietii s-a stabilit in Palestina - practic era un poet si scriitor evreu ebraic care a activat in Rusia (sau Ucraina) si Palestina. Exista si alte cazuri care vor pune probleme - ca scriitorii israelieni arabi ( ne-evrei) de limba ebraica -e drept nu multi - ca Said Kashua si Anton Shammas.


In boturi lucrurile am inteles ca trebuie simplificate si nu stiu ce sa propun in cazul persoanelor care au trait in mai multe tari si au scris in limbi "exotice". Se poate vedea poate cum au scris Wikipedia engleza, la care m-am uitat si eu acum. Sper ca nu te-am incurcat, Ma aflu acum in strainatate si de aceea reactiile mele pot fi intarziate.Cele bune,22 iulie 2008 13:05 (EEST)

Responsabil cu articolele de calitate[modificare sursă]

Am trimis acelaşi mesaj tuturor proaspeţilor responsabili cu articolele de calitate. S-au adunat deja multe articole la care veţi avea de luat o decizie, atît din cele nominalizate recent cît şi din cele reevaluate. Vă rog pe toţi să citiţi detaliile privind procedura şi să le mai ajustaţi dacă e nevoie.

În interpretarea discuţiilor esenţa constă în a stabili dacă există suficiente indicii că articolul este de calitate, din toate punctele de vedere. În particular veţi întîlni discuţii unde există un consens perfect în privinţa formei articolului, cu toate obiecţiile rezolvate, dar nu destule informaţii privind conţinutul. Aceste articole ar putea fi realmente excelente sau ar putea avea o mulţime de defecte de conţinut. Cîtă vreme nu avem nici un utilizator care să confirme calităţile de fond nu putem promova aceste articole. Bănuiesc că mai devreme sau mai tîrziu se vor ivi şi utilizatori care se vor da drept cunoscători ai diverselor subiecte. Aici responsabilii vor avea nevoie de puţin fler, pentru a identifica şi ignora evaluările făcute la vrăjeală.

Atunci cînd decizia se dovedeşte a fi greu de luat mă gîndesc că responsabilii ar face bine să se consulte între ei, eventual să prelungească discuţia şi să ceară ajutorul unor utilizatori care cunosc subiectul. Depinde numai de noi să promovăm numai articole care merită. — AdiJapan 26 iulie 2008 16:58 (EEST)[răspunde]

Administrator[modificare sursă]

Salut şi felicitări! Ai primit statutul de administrator, adică o mătură şi un mănunchi de chei... Te-aş ruga totuşi ca mai ales la început să te asiguri că operaţiile pe care le faci cu noile permisiuni respectă politicile relevante. Dacă nu ştii cum să procedezi într-o anumită situaţie e mai bine să te consulţi cu ceilalţi. Toate operaţiile la care ai acces acum sînt reversibile din punct de vedere tehnic, dar eventualele greşeli riscă să supere lumea, iar asta e doar parţial reversibil.

Spor la lucru! — AdiJapan 27 iulie 2008 18:55 (EEST)[răspunde]

Păi de-asta vin eu la ro.wp, ca să mi se vorbească tot în japoneză?!... :-)
După cum probabil deja ştii, administratorii acţionează conform unor principii simple:
  • Blocare. Blochezi un utilizator numai atunci cînd există semne că, lăsat „liber”, va continua să acţioneze împotriva Wikipediei. Vezi Wikipedia:Blocare.
  • Protejare. Protejezi o pagină doar dacă nu ai alte căi (de exemplu blocarea unui vandal) de a evita distrugerea ei. Se mai protejează paginile care fac obiectul unui conflict între utilizatori. Interesul este să protejăm cît mai puţine pagini pentru a nu stingheri contribuţiile constructive. Vezi Wikipedia:Protejare.
  • Ştergere. Ştergi paginile care fie în mod evident nu conţin nimic util, fie au fost discutate şi s-a ajuns la consens în privinţa ştergerii. Cînd ştergi o pagină verifică „Ce se leagă aici”, pentru că uneori trebuie modificate şi alte pagini. Vezi Wikipedia:Ştergere.
  • Modificarea paginilor protejate. Dacă o pagină este protejată pentru a evita un conflict, atunci va trebui să te abţii de la modificarea ei, cu excepţia acelor modificări care se impun evident şi care nu avantajează nici una dintre părţi. La celelalte pagini protejate poţi interveni după cum e nevoie, de exemplu pentru a actualiza pagina principală, pentru a traduce textele din interfaţă rămase în engleză etc.
Te-aş ruga să urmăreşti paginile
şi să participi sau să iei măsuri ori de cîte ori e nevoie. De asemenea cu noile permisiuni mai poţi contribui uitîndu-te dîn cînd în cînd la Categorie:Pagini de şters rapid; trebuie totuşi să verifici în fiecare caz dacă într-adevăr ştergerea se poate face pe loc sau dacă nu ar fi mai nimerită o discuţie.
Din cîte am reuşit să-mi dau seama, pot avea toată încrederea în tine, aşa că nu-mi fac griji. Îţi urez succes şi îţi stau la dispoziţie dacă ai nevoie de ajutor. — AdiJapan 28 iulie 2008 07:10 (EEST)[răspunde]

Întrebarea ta e de actualitate şi mă gândesc să recitesc politica (nici nu ştiu pe de rost care e pagina, deşi am trecut de câteva ori pe acolo), să văd exact ce scrie acolo. Ar putea fi rămasă mult în urmă faţă de ce s-a discutat astă iarnă pe la Sfatul Bătrânilor. Vezi, eu am senzaţia că toată lumea e de acord cu ce se discută şi nu mai trebuie explicat într-o politică. Îmi dau seama că greşesc. Deci, lasă-mă puţin să citesc aia. Şi mai e ceva: pe wikipedia, din cauza şefilor care trag de mine („te ţii de prostii în loc să scrii cartea”) nu vreau ca identitatea mea să fie oficială, exact ca MariusM :-) --Turbojet 30 iulie 2008 22:14 (EEST)[răspunde]

Îţi spun eu care-i treaba, după părerea mea. Dacă menţionezi la bibliografie o carte din care te-ai inspirat 80% în conceperea articolului, notele din cadrul textului pe care-l concepi n-au de unde să apară dacă în cartea specificată nu există. Asta înseamnă că ceea ce ai scris tu(sau altcineva) sunt de fapt consideraţiile pe care autorul cărţii le face despre subiect. Adica prin implicaţie directă tu de fapt trebuie să dai un citat din cartea specificată în bibliografie. E logic. Cum nu poţi da un citat mai mare de 500 cuvinte(parcă aşa-i legal), înseamnă că tu nu poţi scrie articolul deoarece ceea ce scrii tu este cercetare originală, nu a ta ci a autorului care a publicat cartea. Această cercetare originală devine publicaţie şi este supusă criticii de specialitate. E LOGIC. Tu în consecinţă nu poţi scrie un articol despre Kîrlov dintr-o singură carte deoarece aici este o enciclopedie care se vrea ca în conţinutul articolelor să se expună păreri pro şi contra. De aceea o bibliografie conţine mai multe cărţi publicate pentru a putea face referinţe pro şi contra. La o monografie, implicit apar referinţe multiple, deoarece monografia unei personalităţi sau localităţi conţine o bibliografie monstruoasă din care autorul monografiei selectează diferite afirmaţii sau întâmplări menţionate într-o mulţime de publicaţii. E Logic. Nu ştiu dacă m-am făcut înţeles.--Asybaris aport 30 iulie 2008 22:43 (EEST)[răspunde]
Politica actuală este la Wikipedia:Citarea surselor şi la Ajutor:Note. Aşa cum am bănuit, nu conţine discuţiile de care am pomenit, discuţii care erau „logice”, vorba lui Asybaris01. Chestiunea prezentată de el poate fi ocolită prin reformularea textului astfel încât să nu mai fie 100% textul din carte. O altă cale de ocolire este, tot cum spune el, apelarea direct la bibliografia cărţii, dacă ea există. De aia o dizertaţie, care se bazează pe o bibliografie bogată este mult mai uşor exploatabilă decât prefaţa unei cărţi, prefaţă scrisă de un singur autor şi care nu-şi indică sursele. Totuşi, problema este una tehnică, nu chiar de copyvio, o s-o scriu mâine într-o pagină şi o s-o discutăm. Cum a procedat Alex:D a fost foarte bine, vezi contribuţiile lui, dar o să dau exemple concrete, inclusiv despre articole care se bazează mult pe o carte. După ce se „prinde şpilul” o să vedeţi că nu e aşa greu. Până mâine (adică azi, că e trecut de 12 noaptea), noapte bună. --Turbojet 31 iulie 2008 00:26 (EEST)[răspunde]
Iată cum văd eu lucrurile. În mod ideal, cel care scrie un articol îi cunoaşte foarte bine subiectul, atît de bine încît ştie şi ce s-a publicat despre el, şi care sînt curentele de opinie, şi cam ce pondere au ele în literatura de specialitate. În mod practic, la Wikipedia foarte puţini dintre contribuitori îndeplinesc această condiţie de a cunoaşte bine subiectul (iar o parte din ei vin aici tocmai ca să schimbe raportul de forţe dintre curentele de opinie, dar asta e deja altceva). La articolele de calitate ar trebui să ne străduim să ne apropiem cît mai mult de ideal. De aceea cred că articolele scrise prin conspectarea (cum bine zice Turbojet) unei singure lucrări păcătuiesc prin faptul că nu oferă o imagine suficient de generală despre subiect. Rareori acea lucrare se întîmplă să fie atît de bine documentată, de completă şi de echidistantă încît să reflecte fidel bagajul universal de cunoştinţe despre subiectul respectiv.
Nu cunosc subiectul Krîlov, însă mi se pare că un articol făcut 80% din prefaţa unei cărţi nu se ridică la un standard suficient de înalt. Prefeţele sînt adesea scrise aşa încît să se potrivească la cartea respectivă şi în plus sînt limitate ca număr de pagini. Din aceste motive cred că bibliografia este insuficientă. Se poate să mă înşel, şi anume acesta să fie unul din rarele cazuri cînd prezentarea făcută într-o prefaţă acoperă foarte bine subiectul în toate aspectele sale. Şi iată cum am ajuns din nou la punctul de plecare: e nevoie de contribuitori care cunosc foarte bine subiectele despre care scriu, măcar pentru a aprecia dacă o anumită tratare a subiectului este suficient de reprezentativă.
Din punctul de vedere al redactării lucrurile sînt simple, chiar dacă tot articolul e scris după o singură sursă:
  • Pentru a nu se pune problema drepturilor de autor textul trebuie în întregime reformulat, adică repovestit. Oricum Wikipedia cere o anumită structură a articolelor.
  • Pentru a nu fi acuzaţi de plagiat, articolul trebuie să menţioneze lucrarea care i-a stat la bază. Asta nu pune probleme, oricum verificabilitatea impune precizarea surselor.
  • Chestiunea referinţelor se rezolvă astfel: la „Bibliografie” se trece cartea. În articol, acolo unde se fac afirmaţii deosebite, din cele care ar putea fi puse la îndoială sau la care cititorul ar putea simţi nevoia să verifice ori să se documenteze suplimentar, se pun note. Notele vor trimite la aceeaşi carte, dar cu precizarea paginii.
Problema rămîne însă una de conţinut: reflectă într-adevăr articolul ceea ce se cunoaşte în prezent despre acel subiect? Şi de fapt acesta e adevăratul rol al evaluatorilor de la articolele de calitate. Apoi rolul responsabililor este acela de a constata dacă evaluatorii au o părere bună despre tratarea subiectului. Din păcate însă noi discutăm mai mult despre formă, pentru că adesea nu ne pricepem şi la subiect. — AdiJapan 31 iulie 2008 11:42 (EEST)[răspunde]
Am început să scriu, vedeţi Note. Mai sunt multe de spus. --Turbojet 31 iulie 2008 14:43 (EEST)[răspunde]


Am remarcat cu interes si satisfacţie noile tale iniţiative şi în domeniul scriitorilor idiş şi ebraici. Nu ştiu dacă am să faţă la provocarea ispititoare ce ai lansat-o, din păcate, din cauza problemei timpului. Dar sper să pot face totuşi ici şi colo ceva, cu ajutorul Wikipediilor în alte limbi şi altor surse. Cu bine,Ewan 2 august 2008 02:41 (EEST)[răspunde]

Mă refeream la un articol fără cuprins.
Sper să mă poţi lămuri.--Bubeneck Wilhelm Andrei | Discuţie 2 august 2008 15:42 (EEST)[răspunde]

Mulţumesc pentru avertizare[modificare sursă]

Mulţumesc pentru avertizare. Am făcut corecturile necesare. Cu toate eforturile, mai am destul de mult până termin inventarul râurilor. Cu stimă Afil (discuţie) 6 august 2008 03:16 (EEST)[răspunde]

Da. Sunt portughez.

Podes ver a minha página de utilizador, em português.

A designação de «liceu» já não se usa em Portugal. Se me disseres quais os anos de escolaridade que lá são leccionados, digo-te o nome correcto.

Na Wikipédia lusófona diz-se «artigo destacado», em vez de «artigo de excelente qualidade» (embora o possas classificar assim). Pareceu-me bastante bom o artigo. Alguns autores merecem um pouco mais de desenvolvimento. Talvez haja mais algum que se possa acrescentar.

Qualquer coisa que precises e em que possa ajudar, dispõe.

Pa!

Virgílio A. P. Machado

Vapmachado (discuţie) 7 august 2008 06:55 (EEST)[răspunde]

Vă salut, Domnule Mihăescu[modificare sursă]

Vă mulţumesc pentru mesajul Dvs. de ieri în care î-mi propuneaţi sprijinul dumneavoastră pentru demersul meu de a creea un articol (amplu) despre literatura maghiară.Mărturisesc, faptul că v-am găsit pe wp.ro cu ceva timp înainte, dar din motive legate de timpul util, disponibil pentru activităţi „filantropice” nu v-am contactat.Intervenţia lui Turbo a fost de bun augur, pentru a mă trezi la realitatea zilelor noastre, îi sunt recunoscător, de alt fel pentru intervenţia lui.

În ceea ce priveşte demersul meu, doresc să vă punctez câteva chestiuni de principiu: personal nu prea sunt lămurit cu sistemul de clasificări, linii de dezvoltare, criterii de incadrare în genuri, subgenuri, perioade, curente literare, etc., în privinţa categoriilor literare.Poate, şi eu sper, ca Dvs, să mă puteţi orienta spre surse edificatoare. Alt aspect neclarificat pe wp.ro este acela al criteriilor de notabilitate legate de personalităţile din domeniul literaturii în general, şi în special în literatura română. Am văzut că au fost o serie întreagă de încercări, mai mult sau mai puţin fezabile de a face un sistem unitar asupra limbii, literaturii şi criticii literare române şi străine; în momentul în care am încercat să mă implic, sincer am fost bulversat de „incontinenţa” categoriilor, dar mai ales al contribuitorilor. Nu credeţi că ar fi benefic să se facă puţină sistematizare în aceste „substraturi” ale wp.?

În ceea ce priveşte literatura maghiară, trebuie să vă spun că, este o pasiune de a mea extraprofesională, ca şi contribuţiile mele (respectiv tentativele mele de sistematizare) în wp.en, wp.hu, wp.pl, wp.de, wp.fr, privind literatura, dar mai ales confluenţele culturale centro-europene.Momentan am reale dificultăţi în editatrea articolelor despre literatura română pe wp.hu şi wp.pl, din motive similare cu cele de pe wp.ro.

Din punct de vedere strict personal, sunt un adept al multiculturalităţii şi multilingvismului, deşi eu nu sunt un specialist în domeniile „compozite” mai sus menţionate.Mesajul meu, destul de „lăbărţat” se datorează faptului că s.s. cândva a fost timp de şase ani student în urbea Dvs., şi din acest motiv de mulţi ani nutresc un „feeling” aparte faţă de cei din locurile tinereţii mele, în perfectă consonanţă cu maxima atribuită lui Platon (dacă nu mă înşel), potrivit căreia: „Patria nu este locul în care te-ai născut, şi nici locul în care ai înbătrinit şi mori, ci este locul unde ţi-ai petrecut tinereţea şi ai devenit om” (Citatul e ad hoc, din memorie).

Revenind la lucruri mai „serioase”, vă rog să mă ajutaţi, cu câteva indicii legate de uzanţele din domeniul categoriilor literare de pe wp.ro, în spiritul celor de mai sus.

(PS: s.s. ne fiind un vorbitor nativ al lb.române, vă cere scuze pentru eventualele omisiuni gramaticale sau de punctuaţie.À, şi o altă întrebare,dacă nu vă insult, nu v-ar deranja dacă pe viitor ne-am tutui?)

Cu respect, al Dumneavoastră sincer admirator, Meszzoli

Salut[modificare sursă]

Merci pentru răspuns, promit că te voi contacta pe canalele tale „private”, momentan însă sunt angrenat în alte legături, demarate anterior contactului nostru, pe care nu le pot întrerupe.

Mulţumesc încă odată pentru atenţia acordată, şi promit o cât mai curând posibilă „dispută”.Î-ţi doresc noapte bună, al tău,--ZOLTAN (discuţie) 8 august 2008 23:16 (EEST)[răspunde]

Alina Dumitru[modificare sursă]

Poza e Fair use. Nu poate fi folosită decât într-un singur loc, în articol. Dă revert la Actualităţi (şi eu m-am gândit iniţial s-o pun, dar... ) --Turbojet 9 august 2008 20:40 (EEST)[răspunde]

Se pot pune poze sub licenţe GFDL, CC, sau DP, exact ca la Commons. Aici AdiJapan a explicat cazul pozelor UC (care includ şi audio-video). Pagina principală este considerată portal, cel de intrare. Nu-ţi închipui ce frustrat sunt şi eu că nu pot pune la ştiri orice aş dori :( Te înţeleg foarte bine. --Turbojet 9 august 2008 21:08 (EEST)[răspunde]

Bună seara Tudor[modificare sursă]

Am parcurs în grabă lista cu romancierii maghiari, o primă constatare: unele din numele de pe listă, deşi sunt scriitori cu certă notorietate, nu se incadrează la categoria „romancieri”, dat fiind faptul că principalul gen cultivat nu a fost romanul sau nuvela.De exemplu, Görgy Konrád este în primul rând eseist, filosof, sociolog şi numai „colateral” se defineşte ca romancier, cu toate că primele succese literare le-a obţinut pentru două-trei romane.Din listă lipsesc însă romancieri cu mult mai importanţi, cum ar fi: Kálmán Mikszáth, Tibor Cseres, Gyula Fekete, László Passuth, etc.Oricum, pentru cei de pe listă voi trece la înalbăstrire, de îndată ce voi avea timp (momentan sunt ocupat vreo 3 zile ).Dacă nu te deranjează, pe viitor pot să vin cu anumite completări pe lista ta (fireşte după o prealabilă consultare),la subcategoriile: scriitori francezi, germani, maghiari, eventual americani.În opinia ta cum s-ar defini un romancier, unul care a publicat două sau trei romane, dar a scris douăzeci de volume de eseuri critică literară se poate defini romancier?În aşteptarea răspunsului, toate cele bune, al tău --ZOLTAN (discuţie) 17 august 2008 20:11 (EEST)[răspunde]

Nurit Hirsh si klezmer[modificare sursă]

Salut, Tudor, da,se poate spune, ca şlagarul Osse Shalom bimromav e un cantec in genul evreiesc hasidic est - european si evident poate face, si presupun ca face parte din repertoriul klezmer. Notiunea klezmer initial se referea la orchestra evreiasca , mai mult muzica instrumentala - klezmer fiind de fapt cuvintele ebraice "kley zemer" - adica instrumente muzicale.( termenul zemer inseamna insa astazi muzica vocala - se foloseste astazi in contextul zemer ivri - şansoanele , romantele si in general cantecele ebraice israeliene de muzica usoara, in general melodioase, chiar si pop, folk, si rock, poate mai putin rap, hard rock ,etc eu nu ma prea pricep la genurile acestea)- iar instrumentele muzicale se numesc acum 'kley negginá", in mod curios cuvantul inrudit cu cuvantul "instrument" kli neggina -nigun era o melodie vocala fara cuvinte sau instrumentala. Eu cantecul Osse shalom bimromav l-am invatat in Romania la comunitatea evreiasca, si el e cunoscut practic de evreii din toata lumea, fara ca multi sa stie ca are un autor, si inca in viata. In Israel unii stiu se vede ca a fost castigator la Primul Festival al cantecului hasidic (care eu nu stiu daca mai se tine). Se poate gasi pe YouTube, ar trebui sa fie in repertoriul formatiilor muzicale hasidice si klezmer. Textul insa nu e in idis , ci in ebraica , dar din text de rugaciune, din Kadiş (rugaciune care se spune mi se pare si zilnic in litughie, dar e cunoscuta cel mai mult pentru uzul ei la inmormantari si requiemuri, iar cantecul apartine si muzicii sinagogale. Nurit Hirsh de fapt e mai mult compozitoare, dar organizeaza multe seri de " cantare in public" unde isi canta propriile cantece , impreuna cu publicul si acompaniandu-se la pian. Dar in general nu e cunoscuta drept cantareata, si de aceea nu se poate spune ca ea canta klezmer ori altceva. Cautand pe internet am gasit ca cel putin doua slagare ebraice ale lui Nurit Hirsh "Bashana Habaa" si cel e mai sus "Osse Shalom bimromav", ca si un cantec de Purim al ei , au intrat in repertoriul unor formatii Klezmer. Numai bine, cu cele mai bune sentimente,IvanEwan (discuţie) 18 august 2008 01:31 (EEST) PS."Pe vremea mea" in anii 70 se spunea Euroviziune ,si ea a fost transmisa de TV romana pana ce conducerea de partid şi de stat a hotărât să opreasca luxul asta prin anii 1977 sau mai tarziu?, cu alte cuvinte Euroviziune e termenul din vremea lui vodă Cuza. În Israel se zice in pronunţia ebraico - franceză Eurovizion, vezi celebrii douze pointsEwan (discuţie) 18 august 2008 01:40 (EEST)[răspunde]

Listă de romancieri[modificare sursă]

Salut Tudor, era cât pe ce să intrăm în coliziune la redactarea Listă de romancieri acum câteva minute.Momentan profit de puţinul timp liber pe care-l am şi încerc să-mi aduc modesta mea contribuţie la „perfecţionarea” paginii în cauză.La francezi i-am introdus pe George Sand, Denis Diderot şi am operat câteva adăugiri la cei „prezenţi” deja; la maghiari, de asemenea am pus în listă câteva nume importante ale prozei contemporane cum ar fi Tibor Cseres, Gyula Fekete, etc, respectiv am început „înalbăstrirea” celor care încă sunt „roşii”.Este foarte drăguţ din partea ta că încerci să vii în sprijinul meu pentru realizarea articolului despre literatura maghiară, pentru aceasta îţi rămân îndatorat.Pentru început am să abandonez o vreme sistemul meu de a creea articole cu scriitori în ordinea alfabetică a numelor de famile, şi pentru a veni în sprijinul „paginii tale”, mă voi concentra exclusiv pe romancierii care sunt pe listă.Dacă eşti de acord, te rog să-mi dai „mână liberă” la francezi şi unguri, apoi poate voi putea contribui şi la germani, polonezi, englezi (totul depinde numai de timpul liber de care dispun).Acum nu o mai lungesc, aştept confirmarea ta.Toate cele bune, al tău--ZOLTAN (discuţie) 18 august 2008 20:19 (EEST)[răspunde]

Salut, Tudor.

Alegerea cea mai bună după mine e Steaua lui David albastră. (steaguri au fost probabil dar legate de diversele partide politica - sionişti,comunişti, bundişti, partizani antinazişti, etc dar majoritatea scritorilor idiş au simpatizat, chiar dacă nu au fost sionişti, cu ideea naţională evreiască, simbolizată de Steaua lui David, unii au ajuns şi în Israel ). Candelabrul Menora putând fi lăsat poate pentru scriitori ebraici medievali de pildă . O propunere - scriitorii romani antici, daca vor fi o dată pe listă, ar putea fi reprezentaţi de Lupoaica cu gemenii sau de un alt simbol al Romei. Am câteva observaţii asupra apartenenţei unor scriitori. E imposibil dupa părerea mea de a pune pe Camus sub steagul islamic algerian. Totuşi el ar trebui pus la francezi. Francezii din ex-Algeria franceză nu pot fi puşi sub steagul algerian în nici un fel. (Aşa cum Joseph Conrad nu poate fi pus la ucraineni. deşi s-a născut în Ucraina, şi nici măcar la scriitori polonezi deşi era un polonez mândru (ar putea fi pe o listă a personalităţilor de origine polonă sau o lista secundară a scriitorilor de origine polonă), dar dar a scris în engleză şi a trăit în Anglia. Saul Bellow, deşi născut în Canada şi deşi evreu, e în primul rând un scriitor american, apoi evreu, originar din Canada). De asemenea am să revin cu sugestii în legătură cu scriitorii asirieni , fiincă acolo trebuie facută o schimbare. Khalil Gibran, un caz sui generis, cu siguranţă trebuie pus la scriitorii libanezi , deşi a scris mai mult în engleză şi a trăit mult în SUA dar era creştin maronit (cu limba de cult tot neo-arameica sau siriaca, dar cea occidentală) , nu asirian , şi un erou cultural al Libanului (chiar dacă pe atunci Libanul era o parte din Siria) Practic se considera libanez sau sirian in sensul larg. Am să revin în legătură cu categoria aceasta. Denumirea " asirieni" in sensul nou, e legată de o populaţie de limbi arameice din Mesopotamia şi aparţinând cultului asirian ortodox (nestorian) şi celui asirian -catolic (caldeean) folosind ca limbă de cult siriaca (neo-arameica) orientală, care a supravieţuit în Kurdistan - în Irak, Siria, Turcia. Se poate că asirienii pe Internet au redactat cu mândrie justificată o listă de personalităţi de origine sau religie asiriană sau siriană sau siriacă sau arameică sau arameeană, asta nu înseamnă că toţi scriitorii de acolo trebuie trecuţi neapărat la scriitori asirieni (ca în cazul scriitorilor evrei de diverse limbi , care pot fi în categoria scriitori evrei dar numai ca ceva secundar, nu ca o categorie principală - importantă mai întâi e limba în care au scris şi ţara în care au trăit; mă refer la Lucian din Samosata care era sirian (deci arameean, dintr-un regat elenistic aflat pe fostul teritoriu al Asiriei de altădată) de origine , dar scriitor elen, care a trăit mai mult în zona de limba greacă a Imperiului Roman. Ivan Kakovici e fără indoială un scriitor asirian, chiar dacă, asemănător libanezului Gibran - de limba engleză, a trăit mai mult in USA (deşi născut in Ucraina), şi romanul său în engleză "Mount Semele" are un caracter naţional asirian. Arthur Koestler, după mine, trebuie trecut la scriitori englezi, eventual şi austrieci, dar principalul l-a scris în engleză, şi a trăit mai ales în Anglia - mai întâi englez, apoi austriac,evreu, ungur, etc) Romain Gary ca şi Henri Troyat (de origine armeano-rusă) ca şi Nathalie Sarraute (de origine evreiasca -rusa, daca nu ma insel), ca şi Daniel Pennac (născut în Maroc, de origine corsicană), sau Julien Green ( originar din SUA) sau Eugène Ionesco (român, de fapt şi scriitor român) Tristan Tzara {evreu român) sunt scriitori francezi în primul rând - Gary în mod deosebit, nu a scris în altă limbă, nu a fost chiar cosmopolit , era poliglot, dar era un naţionalist francez, chiar dacă născut în Lituania şi de origine evreu. Si atunci cred că se poate renunţa la categoria „scriitori cosmopoliţi” care dacă ar rămâne ar trebui atunci să includă o mare parte din scriitorii evrei sau minoritari şi refugiaţi. O problemă sunt şi Salman Rushdie, scriitor englez originar din India, (cu rădăcini din Kashmir), acum stabilit in SUA, Kazuo Ishiguro - scriitor englez desigur, de origine japoneză, etc Al tău, cu stimă ,Ewan (discuţie) 21 august 2008 03:17 (EEST) Am trecut intre timp in revista lista de scriitori asirieni si am gasit ca o parte din nume nu sunt exact asirieni , ci personalitati antice de origine siriana, posibil originare din populatii vorbitoare de arameica ,ca Lucian din Samosata, scriitor grec de origine siriana, Publilius Syrus - scriitor roman de origine din Siria (Antiohia), dar nu "asirian", Iamblichus nu era scriitor ci filosof neo/platonician re origine din Siria, Fred Aprim nu e scriitor ci istoric in limba engleza al comunitatii asiriene, George Lamsa a fost un cercetator al culturii neo arameice asiriene si traducator in engleza al Bibliei arameice, dar nu scriitor, la fel Alphonse Mingana - filolog si traducator. Scriitori asirieni de limba engleza pot fi considerati Ivan Kakovich, si Rose Malek Yonan , actrita americana nascuta in Iran , dar si autoare a unui roman istoric despre asirieni. Sargon Boulous era un poet irakian , de limba araba, de etnie asiriana, El ar trebui sa figureze la scriitori irakieni in primul rand. scriitori in limba "asiriana", adica neo-aramaica din Kurdistan, propriu zisa , a fost Yuhanon Qashisho, cel mai mare scriitor asirian din secolul XX., stabilit in Suedia, de asemenea Sfantul Aphrahat din Persia, cleric si predicator in limba arameica , care poate fi considerat "asirian" in sensul nou. De asemenea William Daniel este poet in limba asiriana, muzician, stabilit in SUA . Asa cum am precizat Khalil Gibran nu a fost asirian ci maronit din Liban, avand limba de cult neo - aramaica inrudita cu cea a asirienilor din Irak. E adevarat ca el nu prea se identifica cu natiunea araba, desi a scris in araba,pe langa engleza, undeva si-a zis "micul asirian" (sau sirian?) dar asta nu inseamna ca era din comunitatea asiriana din Kurdistan , Irak., ci era sirian sau libanez crestin. Thea Halo e o poeta americana (de limba engleza americana) de origine asiriana si greaca din Pont. Iar Terrence Malick e regizor de film nu scriitor. Pe scurt eu propun de redus lista de scriitori asirieni la Aphrahat, Yuhanon Qashisho,William Daniel , la Ivan Kakovici, Rose Malek Yonan, iar Gibran sa fie trecut la libanezi, si Sargon Boulous la irakieni, Thea Halo la scriitori sau poeti americani. Imi cer scuze pentru spatiul ocupat .Daca vrei am sa albastrez respectivele articole. Cu ocazia asta am descoperit ca Andre Agassi are un tata pe jumatate asirian pe jumatate armean. Evrika. Ewan (discuţie) 21 august 2008 05:55 (EEST)[răspunde]

Asirieni si algerieni[modificare sursă]

Salut, Tudor, am inteles acum ca la scriitori intentionezi sa introduci numai pe prozatori. Am facut o incursiune pe Wikipedia ca sa lamuresc ce e cu asirienii de astazi - ei nu sunt identici ca limba cu asirienii dein antichitate, fiindca vorbesc limbi arameice , dar se considera urmasii lor si lucrul e legitim. Am scris la discutie - asirieni- [aici] lamuriri in legatura cu aceasta. Eu am schimbat lista de (neo-) asirieni , dar am remarc ca intre ei sunt si poeti, ei pot fi scosi si pusi deoparte. La Algeria am adaugat impreuna cu Camus cativa alti romancieri francezi de origine europeana nascuti acolo si doi scriitori latini antici nascuti acolo - separat de restul algerienilor contemporani.(cred ca e mai bine asa). Simbolul roman antic e foarte frumos , n-am stiut de el. Cele bune, al tau, Ivan.

Traducător[modificare sursă]

Salut! De mult îmi stă pe creieri ideea de a face acest articol. Am scris cu mâna mea "traducător" în articole iniţiate sau completate de mine, ca: Alfred Margul-Sperber, Harald Krasser, Wolf Aichelburg, Georg Aescht, Richard Adleff, Paul Celan, Gerhardt Csejka, Ernest Wichner, Franz Hodjak, Peter Motzan, Ludwig Schwarz, Helmut Britz, Hellmut Seiler, Franz Johannes Bulhardt, Paul Schuster, Hans Liebhardt şi de fiecare dată vedeam roşu înaintea ochilor. De fiecare dată îmi zicem că trebuie să mai pun şi ceva albăstreală. Mereu am amânat din lipsă de timp (şi chef). Acum, că am primit şi un imbold extern, cred că mă voi apuca în curând. Evident, îl voi scrie întâi la mine pe calculator şi când va fi copt - Pac la Războiu'!. Toate cele bune, --Miehs (discuţie) 26 august 2008 00:12 (EEST)[răspunde]

Pot să te-ntreb de ce pui formatul ajutor la toate articolele pe care le creezi? Btw, ctrl poşta electronică. Cele bune. //  GikÜ  vorbe  fapte  / marţi, 26 august 2008, 14:36 (ora României şi RM)

Nicio greseala, doar ca, consider ca parantezele cu date si locatii nu au prea mult rost intr-o prezentare de articol. — Diego_pmc Discuţie 26 august 2008 21:45 (EEST)[răspunde]

Bom dia para você, eu sou um consumidor calabrês. Eu lhe escrevo lhe perguntar, desde com para mim no Wiki italiano você biógrafo e geógrafo são, você poderia ajudar me traduzir em romeno os artigos que eu o sinalizei fora de cortesia? Eles tratam de dois atores de umas séries de televisão muito populares em Europa, agora também produzida da Itália, da Espanha e de Portugal, como também da Áustria, Alemanha e França. Estas séries de televisão são "o Comissário Rex", eu penso que também você ela para ela você sabe ou você sentiu fale disto. Bem, eu também lhe tenho que falar que eu estou criando um fanclub europeu em Martin Weinek e Kaspar Capparoni e um artigo em romeno que precisa. Então se você me ajudar a traduzir estes dois artigos, então eu traduzirei para você no italiano, francês e espanhol alguma biografia ou artigo geográfico. Nós permanecemos deste modo? Eu lhe agradeço com antecedência e eu lhe envio os cumprimentos de Campora San Giovanni, minha aldeia de origem.--Lodewijk Vadacchino (discuţie) 27 august 2008 15:02 (EEST) P.S. para tal intenção você poderia dar um pouco de ajudas ao artigo de minha aldeia? Obrigado ainda e com licença alguma dificuldade--Lodewijk Vadacchino (discuţie) 27 august 2008 15:02 (EEST) Bem! sente falta de só Martin Weinek e depois eu o traduzirei algo eu. A promessa de explorador--Lodewijk Vadacchino (discuţie) 29 august 2008 17:00 (EEST)[răspunde]

Bună ziua. Deocamdată am probleme grave cu acest calculator al meu în sensul că am nevoie de câteva zile pentru a-l reface de la zero. Dacă nu este urgent, cred că putem discuta săptămâna viitoare. Acum trebuie să închid calculatorul, nu mai funcţionează cum trebuie. Sebi talk 27 august 2008 19:52 (EEST)[răspunde]

Voiam sa ma ocup si de asta, apropo felicitari ca ai reusit sa atragi interesul. Dar nu voi incepe inca - am doua nominalizari pt GA la WP:en, si nu vreau sa fiu ocupat cu altceva cand or fa fie evaluate, in caz ca sunt probleme la care trebuie lucrat. — Diego_pmc Discuţie 28 august 2008 16:25 (EEST)[răspunde]

Sándor Márai[modificare sursă]

Fiind născut în Kassa (actualul Coşiţe din Republica Slovacă), sigur poate fi considerat un scriitor slovac.Dar tot la fel de bine poate fi considerat neamţ, îtrucât după naştere a fost de etnie germană (numele lui la naştere fiind: Alexander Grosschmid ).Ca literat, sigur trebuie considerat scriitor maghiar, fiindcă a scris operele sale exclusiv în maghiară.Sper că ţi-am fost util cu aceste câteva rânduri.Al tău sincer amic,--ZOLTAN (discuţie) 28 august 2008 23:07 (EEST)[răspunde]

Scriitori ucraineni[modificare sursă]

Am transliterat numele din lista aceea. M-am ghidat după nişte indicaţii de transliterare pe care nu le mai găsesc; puteam să jur că sunt tot la Wikipedia. Transliterarea se face ca din rusă, cu câteva schimbări: apare і care se transliterează i, în timp ce и devine î, iar г devine h. Încă mă ocup încet-încet de articolul despre ţară, regiuni şi oraşe să le pun cât de cât în ordine.--Andreidiscuţie 29 august 2008 20:48 (EEST)[răspunde]

Cateva lucruri[modificare sursă]

Pentru inceput, in caz ca nu ai observat, am refacut Wikipedia:Imagini de calitate. s-ar putea sa mai aiba nevoie de cateva retusuri, dar este perfect functionala, si nu ar trebui sa aiba nimeni nicio problema.

Voiam sa-ti spun si de un format nou, care nu l-am terminat de tradus, doar partea legata de articole de calitate este completa. Formatul este {{IstoricArticol}}, care eu zic ca ca o sa fie de mare ajutor. Voiam sa te rog ca atunci cand se mai incheie un proces de la AC, sa incluzi si acest format in pagina de discutii a articolului. Sunt aici si cateva exemple despre cum trebuie facut: [1], [2], [3], [4], [5], [6].

Este o mica problema cu data, care inca nu stiu cum s-o rezol. Poti introduce data ori in engleza (21 September, 2008), ori doar in numere (sub formatul ZZ-LL-AAAA), daca scrii numele lunii in romana da eroare. La exemplele de mai sus am ales ca folosesc numerele, din moment ce sunt universale, dar o sa incerc sa rezolv si asta mai incolo.

Si inca ceva. Daca articolul a si participat si a fost premiat la vreun concurs de scriere, adauga si parametrii astia in format:

Este recomandat ca parametrii sa fie pusi la capat, inainte de statuscurent, ca sa ramana ordonat. Uite un exemplu:

Diego_pmc Discuţie 2 septembrie 2008 16:00 (EEST)[răspunde]

Daca ai sugestii in legatura cu WP:IC zi. Diego_pmc Discuţie 2 septembrie 2008 19:28 (EEST)[răspunde]
Normal ca se poate. Nu am facut asta inca, in speranta ca vor fi inchise in curand. Diego_pmc Discuţie 2 septembrie 2008 22:11 (EEST)[răspunde]


Mulţumesc![modificare sursă]

Între timp mi-am dat seama de ce şi cum... Oricum mulţumesc utilizatorilor şi ţie Tudor pentru sfaturi. Acum pare mai uşor! Daniela iuliana (discuţie) 3 septembrie 2008 02:49 (EEST)[răspunde]

Sigur că da --Alex Demian (discuţie) 3 septembrie 2008 15:08 (EEST)[răspunde]

Nu cred că 3 voturi sunt de ajuns. Sunt situaţii în care cele 3 voturi sunt date de iniţiator şi de susţinători ai săi care nu întotdeauna votează obiectiv (la en.wp se întâmplă des asta). Trebuie să-şi exprime opinia cât mai mulţi şi de preferat cei care participă des la dezbaterile pentru IdC. Nu cred că este o regulă tocmai potrivită. Sebi talk 3 septembrie 2008 16:15 (EEST)[răspunde]

Autovotarea nici nu se ia în calcul. Aici lucrurile trebuie să se desfăşoare ca la PAC, adică dacă sunt obiecţii şi se rezolvă atunci trebuie promovată imaginea, iar dacă obiecţiile nu se rezolvă asta e. Eu cred că trebuie stabilit termenul după care se poate încheia discuţia indiferent de rezultat (asta dacă nu există deja acest termen, nu m-am uitat). Sebi talk 3 septembrie 2008 16:29 (EEST)[răspunde]

Autovotarea se ia in calcul atuinci cand restul voturilor negative si pozitive sunt egale. Oricum, nici eu nu cred ca e o idee prea buna sa se ia o decizie doar dupa 3 voturi, decat daca este ceva ori foarte bun ori foarte clar, si in multe cazuri e cam greu de stabilit dupa doar 3 voturi (de exemplu imagnea cu regele Carol). In mod normal discutiile ar trebui incheiate dupa o saptamana, dar nu prea exista voturi. Diego_pmc Discuţie 3 septembrie 2008 16:31 (EEST)[răspunde]

Mi se pare bine. Diego_pmc Discuţie 3 septembrie 2008 16:52 (EEST)[răspunde]
Da, pare a fi un termen rezonabil. Sebi talk 3 septembrie 2008 16:56 (EEST)[răspunde]

Pai cam e o problema. Are un cod "destul" de complex (NavBox-ul nostru e defapt alt format, nu e NavBox-ul de la WP:en), probabil foloseste si niste functii declarate in .css care nu sunt la WP:ro, iar eu nici nu am chef sa mai ma ocupde inca un format (cel putin in viitorul prea apropiat), si o sa si plec azi. Adica pe scurt, scuze, nu pot, cauta pe altcineva. :) Poate o sa vrea  Daniel  Mesaj  sa te ajute. Diego_pmc Discuţie 3 septembrie 2008 17:30 (EEST)[răspunde]

E din Navbox. Aşa e configurat el să apară din CSS. Dacă poţi să aştepţi 2 minute să termin cu un script de pe en, îl aranjez eu :)  Daniel  Mesaj  3 septembrie 2008 17:39 (EEST)[răspunde]

Mă „supărasem” deja pe el că nu „colaborează” :D Dar până la urmă l-am făcut.  Daniel  Mesaj  3 septembrie 2008 18:16 (EEST)[răspunde]
P.S. Sper să nu observe nimeni că am înlocuit vechiul cod cu cel de pe wiki.en :D  Daniel  Mesaj  3 septembrie 2008 18:19 (EEST)[răspunde]
:-SS Am auzit eu... :-$ =)) //  GikÜ  vorbe  fapte  / miercuri, 3 septembrie 2008, 18:35 (ora României şi RM)

Text tradus[modificare sursă]

Un veac de singurătate a fost scris de Gabriel García Márquez în 18 luni (între 1965 şi 1967) la Ciudad de Mexico, unde locuia, împreună cu familia sa. Ideea originală a ce stă la baza acestei opere a apărut în 1952, în timpul unei călătorii pe care autorul a făcut-o, alături de mama sa, în satul său natal, Aracataca (Columbia). În povestea O zi după sâmbătă (?), publicată în 1954, autorul face pentru prima dată referire la Macondo iar o serie de personaje din această operă apar în anumite poveşti şi romane anterioare. La început, se gândea să îşi intituleze romanul Casa, dar până la urmă s-a hotărât să opteze pentru Un veac de singurătate, pentru a evita confuzia cu romanul Marea Casă, publicat în 1954 de prietenul său, scriitorul Columbian Alvaro Cepeda Samudio

Prima ediţie a romanului Un veac de singurătate a fost publicată pe 5 iunie 1967 de Editorial Sudamericana, editură din Buenos Aires, la care autorul trimisese originalele prin poştă, în două părţi.

Cartea este compusă din 20 de capitole fără titlu, în cadrul cărora povestea este relatată prin utilizarea unei structuri temporale ciclice; atât evenimentele satului şi ale familiei Buendia, cât şi numele personajelor se repetă din nou şi din nou, făcând realitatea şi fantasticul să fuzioneze. În primele trei capitole, este povestit exodul unui grup de familii şi construirea satului Macondo. Începând cu capitolul 4 şi până la capitolul 16, este vorba despre dezvoltarea economică, politică şi socială a satului. Ultimele patru capitole relatează decăderea acestuia. --Alex Demian (discuţie) 3 septembrie 2008 19:40 (EEST)[răspunde]

Da Făcut :)  Remigiu  discută  3 septembrie 2008 21:50 (EEST)[răspunde]

Bună seara![modificare sursă]

Mă poţi tutui, dragă Tudor... M-am retras, este adevărat, pentru că mă simt foarte nepregătită. Când am descooerit wikipedia a fost pură întâmplare... am mult timp la dispoziţie şi am decis să contribui... Ce-i drept am nimerit în mijlocul unui concurs si nici nu ştiam că trebuie să mă înscriu, nu ştiam că există pagini de discuţie şi nici că trebuia să mă semnez la trimiterea unui mesaj (recunosc: lipsă de informare!)... Datorită ţie şi altor colaboratori am aflat multe de aceea: vă mulţumesc! Într-un alt mesaj o altă persoană îmi explica ce şi cum despre concurs (pagina ar trebui să fie dezvoltată de zece ori mai mult, iar eu deja scrisesem destul)... în altă ocazie s-au şters citate, cât şi traducerea unei poezii, probabil ceva făcusem... rău... De aceea îţi spun că trebuie să citesc regulile concursului cât şi regulile wikipedia. Nu am făcut-o până acum... Ocazii vor mai fi! Pe curând! Daniela iuliana (discuţie) 4 septembrie 2008 22:28 (EEST)[răspunde]

Ai dreptate: am timp! Acum tocmai citeam pagina de bun venit şi regulile. Cum se poate recupera un subiect anulat? De unde? Daniela iuliana (discuţie) 4 septembrie 2008 23:25 (EEST)[răspunde]

Încă o dată îţi mulţumesc! Sunt convinsă că am să te mai deranjez până când iniţierea mea va fi completată... Daniela iuliana (discuţie) 4 septembrie 2008 23:46 (EEST)[răspunde]

Dragă Tudor, îţi mulţumesc pentru cuvintele frumoase. Nu sînt genul de om care se omoară după laude şi admiraţie, aşa cum nu mă dor nici palmele pe care le primesc sistematic la Wikipedia. Dar premiul tău mă bucură, tocmai pentru că vine de la un contribuitor care cunoaşte bine proiectul şi-i înţelege rosturile. Aprecierea ta, desigur exagerată, mă obligă să ridic ştacheta. — AdiJapan 5 septembrie 2008 06:36 (EEST)[răspunde]

Responsabili AB[modificare sursă]

Dacă crezi că sunt adecvat acolo, propune-mă :)  Remigiu  discută  5 septembrie 2008 18:54 (EEST)[răspunde]

Stie cineva daca imaginea asta are copyright? As face captura de ecran. Am nevoie de ea la Şcoala comunei Racoviţa la primul capitol.--Asybaris aport 8 septembrie 2008 22:40 (EEST)[răspunde]

Mulţumesc pentru mesaj[modificare sursă]

Mulţumesc pentru mesajul de avertizare. Am modificat articolul aşa cum aţi sugerat, deşi nu am impresia că va schimba ceva. Cum activitatea s-a desfăşurat înainte de apariţia internetului, nu cred că există referinţele on-line solicitate.

Îndoiala mea se datoreşte în primul rând faptului că lungimea articolului nu pare să fie adevăratul motiv al criticii. Sunt alte articole de calitate, de exemplu ale unor cântăreţe de muzică uşoară din diferite ţări a căror activitate nu se acoperă decât cel mult zece ani şi care au articole de lungime similară, fără a ridica obiecţii: de pildă Avril Lavigne, Kylie Minogue şi altele.

Problema care mă frământă este însă de altă natură. Evident că despre orice subiect care poate face obiectul unui articol în Wikipedia se poate scrie un articol de calitate. Dar dacă ne uităm la ponderea articolelor de calitate, numărul articolelor de calitate despre interpreţii de muzică uşoară este disproporţionat de mare. În toată categoria de muzică nu se găseşte niciun compozitor sau interpret român. Nu numai la articole de calitate dar în general ro:wiki cuprinde puţine articole despre arhitecţi şi ingineri (aici nu mă refer doar la cei români). Există o netă orientare a ro:wiki spre o categorie limitată de subiecte. Chiar Dvs. aţi scris articole foarte interesante despre Tolstoi şi Krylov, însă interesul pentru asemenea subiecte este redus şi reacţiile dacă există sunt mai mult negative decât pozitive. Aş putea elabora multe în legătură cu acest subiect.

O ultimă observaţie. Evident, privind exclusiv din punct de vedere literar, paragraful cu privire la planul de amenajare al lacului Ciad era disproporţionat. El avea însă intenţia de a atrage atenţia publicului din România asupra unui mod diferit de a privi amenajarea apelor decât cel care există în momentul de faţă în România. Dacă vă gândiţi numai la ultimii 4-5 ani veţi constata că apele au creat foarte multe probleme pentru populaţie, adeseori în zone dintre cele mai defavorizate şi nu numai. Speram să se găsească cineva care să facă ceva pentru a preveni asemenea situaţii, nu doar să intervină când apare dezastrul. Îmi ziceam că poate se va găsi cineva care să-şi zică - dacă de poate în Ciad, dece nu s-ar putea şi în România. Dar după comentarii se poate vedea că nu există nici interes, nici înţelegere pentru problemă.Afil (discuţie) 11 septembrie 2008 04:02 (EEST)[răspunde]

Tudor, salut, am să mă străduiesc. Am luat pildă de la tine care ştiu ca eşti specialist în cultura lusitană şi în curând merg prima dată în Portugalia (de care nu ştiu mai nimica) , într-un voiaj organizat de zece zile. Numai bine, de asemenea zi frumoasa,Ivan.

Iţi mulţumesc tare mult pentru sfaturi şi urări, in programul excursiei figurează şi Porto şi Universitatea Coimbra. În această excursie vom fi mai înregimentaţi, dar sper să mă duc mai apoi şi singur într-unul din oraşe. Cu prietenie,Ewan (discuţie) 11 septembrie 2008 16:27 (EEST)[răspunde]

Responsabil[modificare sursă]

Salut Tudor! Eu sunt foarte ocupat zilele astea, de-abia citesc mesajele pe Wikipedia, şi am văzut că vrei să mă propui ca responsabil pemtru articolele de calitate. Sincer, nu ştiu ce să zic. În primul rând eu o să fiu plecat pentru o săptămână începând cu 16 septembrie, iar în al doilea rând se prefigurează şi alegerea mea ca responsabil pentru articole bune. Eu nu vreau să mă aglomerez prea mult, ca mai apoi să nu mă pot ţine de treabă. Tu ce părere ai? Crezi că mă pot descurca? Sebi talk 11 septembrie 2008 16:30 (EEST)[răspunde]

S-ar putea sa existe o problema cu numarul. In Categorie:Articole de calitate apar doar 138 de articole, nu 139, asa cum arata numarul. Eu as da mai de graba crezare categoriei, care nu are cum sa sa greseasca decat daca unul dintre articole nu are inclus formatul {{articol de calitate}}. Diego_pmc Discuţie 18 septembrie 2008 00:00 (EEST)[răspunde]

Pff, bine. Si asa am inceput sa-mi ocup timpul pe Wp:ro cu AC-urile. Mersi pt. intrebare.
P.S.: Te rog vezi cum e si cu numarul articolelor (vezi mai sus). Diego_pmc Discuţie 21 septembrie 2008 21:16 (EEST)[răspunde]

Premiile Nobel[modificare sursă]

Se pare că se anunţă laureaţii pe 2008 săptămâna viitoare.[7] La literatură, joi, pe 9 octombrie.--Andreidiscuţie 3 octombrie 2008 17:30 (EEST)[răspunde]

Salut,

Poti sa faci cum vrei, ideea este ca pentru o categorie care se numeste deja Scriitori somalezi mi se pare inutil sa mai adaugi inca odata textul: "aceasta categorie contine articole despre scriitori somalezi". Comentariile isi au sens atunci cand o categorie poate fii mai complexa sau cand titlul nu este suficient de explicit. Orioane -msg- 7 octombrie 2008 14:38 (EEST)[răspunde]

Sectoare, cartiere şi arondismente[modificare sursă]

Bună seara, Tudor.Am şi eu o mică întrebare, poate mă poţi ajuta: de când există denumirea de „Sector ” pentru desemnarea unei subunităţi teritorial-administrative al Bucureştiului? De unde provine denumirea (etimologic, lucrurile sunt clare).Mai acum câteva luni am ridicat problema folosirii improprii a termenului de „Sector” pentru subunităţile teritorial administrative ale Budapestei, de atunci lucrurile nu s-au clarificat; se pare că principalul contribuitor „Ercsaba74” nu mai activează pe wp.ro.Cred că termenul Sector pentru Budapesta este nepotrivit, fiindcă topologic, etimologic, istoric nu are nicio legătură cu noţiunea de „Sector al Bucureştiului”.Tradiţional în lb. română se folosea termenul de arondisment, în textele de înainte de 1949, am văzut că la ora actuală pe wp.de se foloseşte termenul „Bezirke”, pe wp.fr „Arondismant”, pe când pentru Bucureşti se utilizează Sektor, etc.Este clar că un sector al Bucureştiului, ca dimensiune, mod de organizare diferă net de un „Kerūlet” din Budapesta-ca să nu mai vorbesc de etimologie.Dacă ai o părere în această chestiune te rog să-mi laşi un mesaj.Cu mii de mulţumiri!Salut. P.S.Apropo:Felicitări pentru articolul Cien años de Soledad!Al tău admirator,--ZOLTAN (discuţie) 7 octombrie 2008 20:22 (EEST)[răspunde]

Asupra termenului „Kerület”[modificare sursă]

Mersi pentru răspuns.Ideea privitoare la dezbatere la Cafenea e bună, cele câteva mii de referinţe la sectoarele Budapestei se pot rectifica, dacă cineva are răbdare.În ce priveşte echivalenţa dintre „sector” şi „kerület”, părerea mea este:1.)Un sector din Bucureşti, ca denumire este perfect justificată prin topografia, delimitarea teritorială-este destul să ne uităm pe harta Bucureştiului şi ne dăm seama că este vorba aprox. de nişte sectoare de cerc cu „hotare” aproape radiale, care pornesc din centrul oraşului.Acesta este şi motivul pentru care în mai toate limbile în care este redactat articol despre Bucureşti se adoptă termenul de sector.2)Folosirea termenului de sector pt. Bp. nu se justifică pe baza considerentelor topografice, ele fiind unităţi teritorile mult mai mici ca suprafaţă, populaţie, respectiv mod de organizare şi nu au o formă sectorială.(cel mai mare sector din Bp. reprezintă ca suprafaţă cam o cincime din sect.1 al Buc.) 3)Etimologic, kerület este forma substantivată a verbului kerülni=a înconjura, a face ocolul, a face rondul, substantivul în cauză într-o traducere de „baltă” ar însemna „înconjuratul”.În limba germană termenul „Bezirke”, în limba franceză „arrondissement” are acelaş înţeles, motiv pentru care în textele româneşti „clasice” se folosea expresia de arondisment pentru desemnarea unităţilor teritoriale ale Bp.Articolul franţuzesc despre Bp. foloseşte termenul „arrondissement” şi subliniază faptul că formarea lor a fost făcută după modelul arondismentelor din Paris.Pentru cei avizaţi, sigur, această chestiune de terminologie nu are nicio importanţă, dar pentru un cititor român mediu, eu cred că folosirea termenului de sector nu este oportună, fiindcă se crează falsa idee că un sector din Bp. ar fi cât un sector din Buc.Poate că punerea problemei din partea mea este una ce se incadrează la cat. „despicatului firului în patru ”, dar pentru precizia terminologică şi respectarea unor tradiţii din lb. română merită să ne ocupăm de ea.Cu respect, al tău devotat colaborator--ZOLTAN (discuţie) 7 octombrie 2008 23:43 (EEST)[răspunde]

Actualităţi[modificare sursă]

Nu, nu este nimic greşit, doar că durează câteva minute până când modificările apar pe prima pagină (nu ştiu de ce, am păţit şi eu). Ultima ştire se şterge doar dacă sunt prea multe noutăţi. — Sebi talk 9 octombrie 2008 16:34 (EEST)[răspunde]

Din lipsă de timp:..[modificare sursă]

Felicitări, Tudor pentru „Un veac de singurătate”.Al tău amic,--ZOLTAN (discuţie) 11 octombrie 2008 21:05 (EEST)[răspunde]

Premiu concurs de scriere[modificare sursă]

Salut, Tudor!

Felicitări pentru articolul scris la concurs. Este rândul tău să îţi alegi un premiu de aici: Wikipedia:Concurs de scriere/Rezultate.  Daniel  Mesaj  12 octombrie 2008 15:26 (EEST)[răspunde]

Listă de romancieri[modificare sursă]

Cred că este foarte bine ceea ce faci acum şi modul cum ai început. Referinţele sunt nişte note de subsol discrete, ele nu încarcă pagina. Listele în general la wp sunt în general chiar prea rarefiate. Dacă ţi se pare că în anumite zone prea încărcată, s-ar putea să fie din cauza imaginilor prea multe, sau a textului de descriere prea lung din dreptul elementelor listei (o linie, maxim două ar fi suficientă). Dacă ai nevoie de un comentariu critic care să te ajute :), poate mai bine întrebi la cafenea.--Andreidiscuţie 24 octombrie 2008 17:53 (EEST)[răspunde]

Imagini Tolstoi[modificare sursă]

Văd că sunt etichetate ca domeniu public, din cauza vechimii. Dacă este aşa, atunci mai bine le încarci la Commons, poate are şi altcineva nevoie de ele, şi completezi categoria corespunzătoare, către care se poate pune un link şi din articolul nostru.--Andreidiscuţie 5 noiembrie 2008 13:17 (EET)[răspunde]

Salut! Corectă corectura (ce bine sună!). Motivul corecturii însă nu trebuie să fie mulţimea cărţilor, ci normativul de transliterare de la Wikipedia:Transliterare, pe care l-aţi aplicat "ad literam". Toate cele bune,--Miehs (discuţie) 9 noiembrie 2008 11:26 (EET)[răspunde]

Utilizator:Fsopolonezcaro[modificare sursă]

Îl cunosc de la pl.wiki ;) Şi eu mă bucur văzând că nu sunt singurul polonez care încearcă să folosească limba română ;)  Remigiu  discută  6 decembrie 2008 00:30 (EET)[răspunde]

Re: Călătorii[modificare sursă]

Da, în interes de serviciu în 95% din cazuri. Am o funcţie la nivel european care necesită călătorii multe, ăsta e şi unul dintre motivele pentru care nu sunt aşa de activ la Wikipedia. Îmi place să ţin evidenţa (acum că nu se mai pun ştampile pe paşaport) din amuzament. Totuşi, nu întotdeauna apuci să vizitezi o ţară cât să participi la ceva eveniment, să iei cuvântul, să faci aia, aialaltă. Asta e! --Mihai | D 13 decembrie 2008 23:57 (EET)[răspunde]

Cred că tot portugalia rămâne şi pentru mine, în special partea aceea Lisabona şi coasta Oceanului Pacific între Lisabona şi Cascais. Am văzut că şi vorbeşti portugheză ;) Pe de altă parte mi-a plăcut şi deşertul în Israel şi Palestina. Dar cu siguranţă sunt multe, multe lucruri foarte frumoase pe care pe poţi vedea oriunde în lume: chiar aici în România avem lucruri minunate (chiar dacă din păcate infrastructura lasă puţin de dorit). Ungaria e frumoasă, Slovacia, Polonia... toate sunt la 2 paşi. --Mihai | D 14 decembrie 2008 12:46 (EET)[răspunde]

Please you could translate en:Lola Pagnani in Romanian? Naturally when have available time![modificare sursă]

Good evening to you. please you could translate in Romanian the article on my friend Lola? Lola is my friend, for Christmas I would want to give her one biography of his in Romanian. it is a good, beautiful and intelligent woman. Naturally I will reciprocate the courtesy that you will do me, translating a biography or a geographical article of your interest in Italian, French, Spanish, Neapolitan, Sicilian, Venetian, Milanese and Piedmontese. I am sure that together we will find a solution. Meanwhile I thank you in advance--Lodewijk Vadacchino (discuţie) 17 decembrie 2008 00:00 (EET)[răspunde]

Salut! Am observat că adaugi deseori referinţe la cărţi. Îţi recomand {{citat carte}} — e foarte practic ;) Şi-ncă ceva: Mess! //  GikÜ  vorbe  fapte  / miercuri, 17 decembrie 2008, 18:51 (EET)

Mess! //  GikÜ  vorbe  fapte  / vineri, 19 decembrie 2008, 00:15

Salut Tudor![modificare sursă]

Sărbători fericite !

La ceasul Sfintei Sărbători a Naşterii Domnului şi al colindelor vestitoare de Noul An, vă rog să primiţi sincerele mele urări de sănătate, belşug şi lumină în suflet, pentru dumneavoastră, familia dumneavoastră şi cei dragi! Sunt absolut convins că anumite persoane din spaţiul wp., indiferent de expresia în care scriu, de convingerile politice, de viaţa reală, vor fi în stare „să se găsească ”! Al Dumneavoastră devotat prieten,--ZOLTAN (discuţie) 19 decembrie 2008 14:03 (EET)[răspunde]

Lui Tudor, multe urări de bine ţie şi familiei tale cu ocazia Sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou, La Multi Ani şi multe succese mai departe. Felicitări şi cu prilejul celor 19 ani de la începerea schimbărilor democratice în România. Al tău, cu consideraţie, Ewan (discuţie) 21 decembrie 2008 03:08 (EET)[răspunde]

Salut Tudor. Sărbători fericite şi tot ce vrei tu. Eu vin şi cu o rugăminte la tine. Dacă ma poţi ajuta cu traducerea paragrafului acesta ţi-aş fi foarte recunoscător: Ainda em 2006, Tarja participou do festival "Rhapsody In Rock" do músico e compositor Robert Well; do "Lahti Organ Festival" , festival de Órgão "Cross Over" na Finlândia ; e mais apresentações com o tenor Raimo Sirkiä , desta vez acompanhados da pianista Maija Weitz e dos músicos da Sinäjoki City Orchestra .

Îţi mulţumesc anticipat. Al tău prieten, - Lucian C 22 decembrie 2008 01:34 (EET)[răspunde]

La mulţi ani![modificare sursă]

La cumpăna dintre ani, cu buna amintire a colaborării noastre la Wikipedia, vă transmit cele mai bune urări pentru anul 2009, care să vă aducă realizarea tuturor dorinţelor dumneavoastră! La mulţi ani! Lucian GAVRILA (discuţie) 30 decembrie 2008 12:03 (EET)[răspunde]