Raionul Ialoveni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ialoveni
—  Raion  —
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă

Țară  Republica Moldova
Regiunea de dezvoltare Centru[1]

Centru raional Ialoveni

Guvernare
 - Președinte de raion Anatolie Dimitriu[2][3][4][5][6] (iulie 2015)

Suprafață
 - Total 784 km²

Populație (2014)[7]
 - Total 93.154 locuitori
 - Densitate 119 loc./km²

Cod poștal MD-77xx[8]
Prefix telefonic +373 268[9]
Plăcuțe auto IL

Prezență online
Site oficial
GeoNames Modificați la Wikidata

Raionul Ialoveni pe harta Republicii Moldova
Raionul Ialoveni pe harta Republicii Moldova

Raionul Ialoveni este un raion din Republica Moldova, amplasat în zona de centru a țării, învecinându-se cu raioanele: Hâncești la vest, Strășeni la nord, mun. Chișinău la est și Căușeni la sud. Centrul raional este orașul Ialoveni.

Fiind alcătuit din 25 de primării, raionul propriu-zis este format dintr-un oraș: Ialoveni; 6 comune: Ruseștii Noi, Răzeni, Țipala, Zîmbreni, Mileștii Mici respectiv Gangura și 18 sate: Bardar, Cărbuna, Cigîrleni, Costești, Dănceni, Hansca, Horești, Horodca, Malcoci, Molești, Nimoreni, Pojăreni, Puhoi, Sociteni, Suruceni, Ulmu, Văratic și Văsieni.[10]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Raionul Ialoveni a fost format prin decretul nr. 1495-IX al Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, din 25 martie 1977, cu denumirea inițială de raionul Kutuzov. La formare, în componența raionului au fost incluse aproximativ în proporții egale părți din teritoriile raioanelor Kotovsk, Anenii Noi și Strășeni.

În 1988 denumirea raionului a fost schimbată în forma inițială, istorică și cea actuală – raionul Ialoveni. Între anii 1999-2003 raionul a făcut parte din județul Chișinău. Prin Legea nr.764-XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ – teritorială a Republicii Moldova, care a presupus reîntoarcerea la forma de organizare teritorială de „raioane”, raionul Ialoveni și-a căpătat forma și statutul actual.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Raionul Ialoveni este situat în zona centrală a Republicii Moldova, aflându-se la 14 km de Chișinău. O bună parte a raionului este străbătut de Codrii Moldovei și se află pe Podișul Moldovei Centrale.

Cadastrul funciar pe raionul Ialoveni la data de 1 ianuarie 2008 în hotarele a 25 de unități administrativ-teritoriale de nivelul întîi, are o suprafață de 78.348,57 ha, inclusiv: teren arabil – 33.431,35 ha; livezi – 3.727,40 ha; vii – 7.941,69 ha; fînețe – 31,00 ha; pășuni – 7.309,94 ha; plantații forestiere – 14.302,46 ha; pîrloagă – 212,63 ha; sub ape – 2.563,10 ha, alte terenuri – 8.629,28 ha. Rețeaua de drumuri publice are o lungime de 265 km, inclusiv 100 km – drumuri naționale.

Pe teritoriul raionului curg doi afluenți ai râului NistruBotna și Ișnovăț. De asemenea sunt atestate mai bine de o sută de bazine acvatice, în jumătate dintre acestea fiind crescut pește.

Climă și sol[modificare | modificare sursă]

Ca și restul Republicii Moldova, raionul este situat într-un climat temperat-continental cu veri călduroase și lungi, cu temperatura medie a lunii iulie de +22 °C și ierni blânde, cu temperaturi medie în ianuarie de —7 °C. Vara este călduroasă și îndelungată, cu temperatura medie a lunii iulie +22 °C, iarna este blîndă, cu temperatura medie în luna ianuarie de —7 °C.

În structura sa solul raionului conține cantități considerabile de humus deosebit de bogat. În teritoriul comunei Mileștii Mici se află o mină de piatră, de unde anual sunt extrase circa 200 mii m.c. de materiale de construcție. Stolnele rămase de la extragerea pietrei sunt folosite în industria vinicolă.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Evoluția numărului populației
An Pop.   ±%  
1959 64.111 —    
1970 76.952 +20.0%
1979 82.861 +7.7%
1989 90.942 +9.8%
2004 97.704 +7.4%
2014 93.154 −4.7%
BNS:[11][7]

Statistici vitale[modificare | modificare sursă]

Principalii indicatori demografici, 2013[12][13]:

Structura etnică[modificare | modificare sursă]

Grup etnic Populație  % Procentaj*
Români 93.987 96,2%
Ucraineni 1.117 1,14%
Ruși 1.112 1,14%
Bulgari 935 0,96%
Țigani 197 0,20%
Găgăuzi 95 0,10%
Alții 261

Număr locuitori – cca. 98.000, care include, populație urbană – 15.000, populație rurală - 83.000; densitatea populației - 124 per km2. Din populația totală, sunt bărbați – 48.000 persoane, și femei – 50.000 persoane. Ponderea bărbaților în populația rurală constituie 49,31%, cu - 0,81% mai mult decît cea urbană, iar a femeilor este predominantă în sectorul urban și constituie 51,5 %, cu 0,99 % mai mult față de cea rurală. Locuitori apți de muncă în raion - 49,8 mii persoane, economic activi - 47.9 mii persoane.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Iazurile de lângă Ialoveni

În domeniul cultural activează 61 instituții, printre acestea: Palatul raional de cultură, 23 case și cămine culturale, 35 biblioteci publice, 2 instituții de învățămînt artistic, 1 muzeu raional, și 4 muzee obștești, sarcina de bază fiind promovarea culturii, a valorilor spirituale ale neamului.

Manifestări culturale - concursuri al cîntecului patriotic „Cîntăm eroii neamului", Festivalul sărbătorilor și obiceiurilor de iarnă "V-am ura și-am tot ura", Concursul desenelor „Lumină din lumină” ș.a. În localitățile raionului sunt formate și activează mai multe colective artistice cu titlul „model": „Izvoraș" (Horești), „Haiducii (Costești), „Oleandra" (Țîpala), „Viișoara" (Mileștii Mici), „Opincuța" (Zîmbreni). De un deosebit succes la publicul național și internațional se bucură dansatorii din ansamblul „Enigma" de la Ialoveni". De mai mulți ani activează ansamblul „Edict".

Muzee[modificare | modificare sursă]

În raion funcționează 5 muzee: 1 muzeu raional și 4 muzee obștești. Muzeul de istorie și etnografie din satul Văsieni dispune de peste 16.040 exponate din care: 16 picturi, 6 sculpturi, 70 obiecte de artă decorativă, 480 obiecte arheologice, 1276 obiecte din domeniul etnografic etc.

Meșteșuguri populare[modificare | modificare sursă]

O continuare a tradițiilor și datinilor este broderia și obiectele croșetate a doamnei Ioana Munteanu din satul Tîpala. Îndrăgostită de frumos ea îl redă în cearșafuri, perdele, fețe de masă, etc. O parte inseparabilă a raionului sunt lăcașele de cult, construite de-a lungul secolelor de comunitățile de oameni. Aici secole la rînd s-a transmis din neam în neam credința străbunilor.

Economie[modificare | modificare sursă]

Industria alimentară[modificare | modificare sursă]

În raion funcționează cîteva secții de prelucrare a producției agricole. Ialovenenii produc mezeluri, conserve din legume, carne. Cea mai solidă întreprindere e "Valul Traian" de la Văratic, specializată în producerea mezelurilor, cunoscută deja și pe piața europeană. Binecunoscută în republică e și S.A. "Sandriliona" din centrul raional Ialoveni, specializată în producerea înghețatei și a dulciurilor. Volumul anual al producției depășește cifra de 2,5 mii tone. În raion se mai produc uleiuri vegetale, paste făinoase, bere, crupe ș.a.

Industria vinicolă[modificare | modificare sursă]

Cea mai dezvoltată în raion este industria vinificației, reprezentată prin 12 fabrici. Volumul anual global al producție echivalează cu circa 200 milioane lei. Cele mai mari fabrici sunt: Întreprinderea de Stat Combinatul de Vinuri de Calitate "Mileștii Mici", numită una din cele 7 minuni ale Moldovei. Acest oraș vinicol subteran cu o lungime totală de 200 km constituie o adevărată perlă a economiei naționale. Întreprinderea a fost inclusă în Cartea Guiness. În ultimii ani "Mileștii Mici" a cucerit Grand-Prix-uri și peste 70 de medalii pentru vinurile "Grătiești", "Trandafirul Moldovei", "Codru", "Roșu de Purcari", "Cabernet", vinul spumant "Moldova de Lux". S.A. "Vinăria-Bardar" e specializată în producerea divinurilor (coniacurilor) înalt apreciate de consumatorii de pretutindeni. De asemenea, sunt înalt apreciate și vinurile de tip „heres”, produse la fabrica de profil "Vinuri-Ialoveni" din centrul raional. Piața de desfacere e diversă – Rusia, Bielarus, România, Izrael, Cehia ș.a.

Industria ușoară[modificare | modificare sursă]

Industria textilă și de tricotaje este reprezentată de întreprinderile "Ialtexal-Arica", "Handi" din Ialoveni, "Codru" din satul Ulmu, "Portavita" din satul Costești. Producția fabricată aici este solicitată în multe țări din Europa, precum și în statele fostelor republici sovietice.

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Președintele raionului Ialoveni este Anatolie Dimitriu (PLDM), ales în 9 iulie 2015 (coaliția PLDM-PL)[14].

Componența Consiliului Raional Ialoveni (35 de consilieri) ales în 14 iunie 2015 este următoarea:

    Partid Consilieri Componența Consiliului
  Partidul Liberal Democrat din Moldova 13                          
  Partidul Democrat din Moldova 10                          
  Partidul Liberal 5                          
  Blocul electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova — Iurie Leancă” 3                          
  Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 2                          
  Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 1                          
  Partidul Nostru 1                          

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Raionul Ialoveni are 34 localități: 1 oraș, 24 comune și 9 sate.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Raionul Ialoveni prezintă un interes turistic deosebit, deoare­ce fabricile de vin din raion au fost incluse în circuitul turistic național „Drumul Vinului".

Alte obiective turistice:

  • Vatra meșteșugarilor de la Ulmu și Văsieni: aici vizitatorii pot lua cunoștință cu tradițiile seculare ale meșterilor populari în broderie, croșetat, meșteșugul butnăritului
  • Tunelele fostei cariere de piatră transformate în beciuri de la Mileștii Mici
  • Valea Botnei - zonă folclorică cu 11 formații etnofolclorice (cântece și dansuri populare, obiceiuri populare etc.).
  • Fabrica de vinuri și divinuri „Vinăria Bardar” S.A. din localitatea Bardar.
  • Popasul turistic „Peștișorul de aur" - întreprinderea Piscicolă Costești (căsuțe de vară, hotel, restaurant, zonă de agrement, lăutari etc.)
  • Mănăstirea Suruceni (construită în secolul XIX, în stil arhitectural moldovenesc).
  • Cea mai mare plantație de lalele din țară, și anume 40 de ari de lalele (aproximativ un million de bulbi) în localitatea Bardar.
  • Muzeul de istorie și etnografie din satul Văsieni (aici vizitatorii pot lua cunoștință de istoria raionului, reprezentată prin vestigii și obiecte de artizanat).
  • Muzeul de Etnografie din cadrul Bibliotecii Petre STEFANUCA
  • Grădina Zoologică din apropierea satului Bardar (plimbări cu caii, mini hotel, saună, deservirea ceremoniilor, sesiune-foto etc.)

Personalități[modificare | modificare sursă]

Din raionul Ialoveni au pornit în lume o pleiadă de mari cărturari, savanți, medici.

  • Ion Suruceanu, savant basarabean, arheolog
  • Dionisie Erhan (n. 1868 — d. 1943) – episcop de Cetatea Alba-Ismail
  • Gurie, mitropolit
  • Teodor Neaga (1878 -1941) – om politic român, membru al Sfatului Țării
  • Ghe. Druță
  • Nicolae Bivol (1882 -1940) – politician român basarabean, deputat în Sfatul Țării din partea proletariatului organizat din Basarabia. A fost primar al orașului Chișinău între 1923-1924 și 1925-1926 și redactor al săptămânalului „Viața noastră”.
  • Pan Halippa (1883 - 1979) - publicist și om politic român basarabean
  • Pantelimon Erhan (1884 -1971) - politician român basarabean
  • Mihail Popa – Colonel. A participat la primul război mondial. În timpul mișcării de eliberare națională din Basarabia, a organizat la Bolgrad Regimentul I Moldovenesc de cavalerie, punându-l la dispoziția Sfatului Țării. După unire a demisionat din armată și a fost prefect al județului Chișinău
  • Petre Ștefănucă (1906 – 1942) – savant, etnograf, folclorist, dialectolog, publicist, pedagog și sociolog român basarabean, director al Institutului Social din Basarabia
  • Al. Ouatu, profesor
  • Sorochin (n. 1947, Văsieni) - cântăreață de muzică ușoară. Solistă în ansamblurile vocal-instrumentale Noroc și Bucuriaale Filarmonicii din Chișinău. Înregistrări la Radio. Medalia de aur la Festivalul II internațional de muzică ușoară de la Soci, 1968
  • Andrei Vartic (1948 - 2009) – fizician (USM, 1971), scriitor, publicist, orator, cercetător al vechilor culturi carpato-dunărene, regizor de teatru și film, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova 1990-1993
  • Vasile Iovu (n. 1950) - renumit naist din Moldova, originar din localitatea Bardar, raionul Ialoveni
  • Mihai Toderașcu (1951 – 2012) – talentat interpret și compozitor, din Bardar, Ialoveni
  • Petru Vutcărău  (n. 1960) – regizor, actor, director artistic al Teatrului Național „Mihai Eminescu” născut în Bardar, raionul Ialoveni.
  • Angela Gonța (n. 1978) - reporter PRO TV Chisinau, originară din Bardar, raionul Ialoveni
  • Valeriu Simion Erhan, vice-președinte [necesită citare] al raionului Ialoveni (inginer constructor, economist, om de afaceri, candidat la primar al orașului Ialoveni în campania electorală din 2007)
  • Corina Tepes - interpretă de muzică ușoară, originară din Bardar, Ialoveni.
  • Monica Babuc (n. 29 martie 1964Bardar, Ialoveni) ministru al Culturii din Republica Moldova
  • Octavian Calmîc (n. 9 octombrie 1974Bardar, Ialoveni) Viceprim-ministru și ministru al Economiei din Republica Moldova

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]