Lexicografie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Lexicografia constă în înregistrarea cuvintelor unei limbi, unui dialect, unui domeniu etc., clasarea (în ordine alfabetică), definirea și ilustrarea lor, prin exemple și expresii, ținând cont de mulțimea semnificațiilor lor, precum și de accepțiunile lor în sânul unei limbi date, în scopul alcătuirii dicționarelor. Lexicografia studiază tehnica alcăturii dicționarelor. Lexicografia este o ramură a lexicologiei[1] aplicate[2].

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Termenul românesc lexicografie provine din termenul francez lexicographie[3], precum și din cel italian lessicografia[3]. La rândul său, termenul francez lexicographie, provine din termenul lexicographe[4].

Lexicograf[modificare | modificare sursă]

Lexicograful este autorul unui dicționar, lingvistul specialist în lexicografie. Termenul românesc lexicograf provine din franceză: lexicographe[3]. Acesta, la rândul său, provine din limba greacă: lexicographos[5],[6].

Dicționarul[modificare | modificare sursă]

Un dicționar este o lucrare de referință care enumeră cuvinte simple sau compuse, clasate, în general, în ordine alfabetică, însoțite de definițiile sau de echivalențele lor din alte limbi. Multe dicționare dau informații despre rostirea[7], etimologia, morfologia, precum și exemple de folosire în propoziții, referințe care pot fi temporale, ideologice, sectorializate și altele. Există diferite feluri de dicționare, cum sunt, de exemplu, dicționarele explicative, analogice, normative[8], istorice ori bilingve sau poliglote.

De secole, aceste tipuri de dicționare, numite „dicționare de cuvinte”, se disting de „dicționarele de lucruri”, numite „enciclopedii” ori „dicționare enciclopedice”.

Primele dicționare de importanță nu au apărut de foarte mult timp, iar utilizatorul unui dicționar nu-și dă seama, întotdeauna, de cantitatea imensă de muncă depusă la crearea cărții pe care o consultă.

Lexicografia și informatica[modificare | modificare sursă]

Astăzi, lexicografia este ajutată mult de informatică. Informatica accelerează și facilitează în mare măsură sarcina lexicografului legat de redactarea unui dicționar. Numeroase limbi, care altădată ar fi fost condamnate la dispariție din cauza rarității locutorilor[9] lor și a costului ridicat al unui dicționar tipărit, sunt în momentul de față salvate, chiar dacă un sigur individ competent își ia sarcina de a colecta cuvintele și expresiile care constituie orice limbă.

Lexicografi celebri[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Articole privind lexicografia[modificare | modificare sursă]

Alte articole conexe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lexicologia este parte a lingvisticii, știință a unităților de semnificație (moneme) și a combinării lor în unități funcționale (cuvinte, ...), adesea studiate în raporturile lor cu societatea, a cărei expresie sunt. Vd. Paul Robert, Le Petit Robert 1
  2. ^ Paul Robert, Le Petit Robert 1, par ...,
  3. ^ a b c Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române
  4. ^ În limba română: lexicograf
  5. ^ Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par...
  6. ^ Webster's Seventh New Collegiate Dictionary: λεξικον [pronunțat: lexikon] „lexic, dicționar” + γραφος [pronunțat: grafos] „cel care scrie”. Alte surse dau ortografia grecească a cuvântului: λεξικών [pronunțat: lexikon].
  7. ^ Pronunțarea cuvântului poate fi redată în Alfabetul Fonetic Internațional.
  8. ^ Un exemplu de dicționar normativ al unei limbi este cel editat de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti” al Academiei Române, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, cunoscut și cu denumirea prescurtată DOOM 2
  9. ^ Locutorul unei limbi este vorbitorul acelei limbi.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]