Câmpia Libertății

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Câmpul Libertății din Blaj

Câmpia Libertății (mai demult „Râtul grecilor”[1]) se află în orașul Blaj, Transilvania, România. A fost locul unde s-au ținut două adunări naționale în timpul revoluției de la 1848, în luna mai și apoi în septembrie.

În data de 15 mai 1848 s-a ținut aici Adunarea de la Blaj, cu participarea a 30.000-40.000 de persoane.

La 15 mai 1948 a fost sărbătorit cu mare fast, în prezența lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și a lui Petru Groza, centenarul Adunării de la Blaj. Câmpia Libertății a fost decorată cu portrete ale lui Karl Marx, Friedrich Engels și Lenin, respectiv cu panouri purtând inscripția „Trăiască RPR!” În cadrul acestei manifestații mitropolitul ortodox Nicolae Bălan de la Sibiu a rostit un discurs de chemare a uniților la ortodoxie, fapt care avea să coincidă cu ofensiva explicită a guvernului Groza împotriva Bisericii Române Unite.[2] Episcopului unit Ioan Suciu nu i s-a îngăduit să vorbească. Episcopul ortodox Nicolae Popoviciu a refuzat să mai ia cuvântul în momentul în care a văzut că manifestația fusese deturnată de autoritățile comuniste.[3]

Între 1973 și 1977 pe câmp a fost înălțat un monument compus dintr-o piesă centrală, numită "Gloria" și 26 de busturi înfățișând conducători ai Revoluției Române de la 1848, precum și figuri remarcabile ale culturii române. Sculptori precum Ion Vlasiu, Ion Irimescu, Ion Jalea și Marius Butunoiu au contribuit la realizarea acestui monument, clasat monument istoric, cu Cod LMI: AB-III-a-B-00408.

În data de 2 iunie 2019 papa Francisc urmează să celebreze o slujbă religioasă pe Câmpia Libertății, în cadrul căreia vor fi beatificați șapte episcopi, între care și Ioan Suciu, cel căruia nu i s-a permis să ia cuvântul în 15 mai 1948.[4][5]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ În secolul al XVIII-lea s-au așezat la Blaj mai mulți călugări greci uniți cu Roma. Cel mai proeminent a fost ieromonahul Leontie Moschonas, un învățat călugăr grec din insula Naxos, care a venit la Blaj împreună cu episcopul Inocențiu Micu, care l-a numit arhimandrit. Moschonas a pus bazele bibliotecii din Blaj și a murit la Blaj în 1758. Cf. Nicolae Iorga, Histoire des Roumains de Transylvanie et de Hongrie, II, pag. 148. Nicolae Albu, Istoria învățământului românesc din Transilvania, pag. 178.
  2. ^ Ovidiu Bozgan, Diplomația franceză despre lichidarea Bisericii Române Unite, în: In honorem emeritae Ligiae Bârzu, volum îngrijit de Miron Ciho, Vlad Nistor și Daniela Zaharia, Universitatea București, pag. 401.
  3. ^ Cristian Vasile, Între Vatican și Kremlin, Curtea Veche, București 2004, pag. 185.
  4. ^ Eveniment istoric la Blaj. Papa Francisc va beatifica șapte episcopi greco-catolici care au murit în închisorile comuniste, adevarul.ro, 18 ianuarie 2019. Accesat la 26 februarie 2019.
  5. ^ În așteptarea Papei Francisc la Blaj, tvr.ro, 25 februarie 2019. Accesat la 26 februarie 2019.

Legături externe[modificare | modificare sursă]