Ion Brad
Ion Brad | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [2] Pănade, România |
Decedat | (89 de ani)[3] București, România[3] |
Cetățenie | România[4] |
Religie | Biserica Română Unită cu Roma |
Ocupație | politician scriitor diplomat redactor-șef traducător poet theatre manager[*] |
Limbi vorbite | limba română[5][6] limba greacă |
Deputat în Marea Adunare Națională | |
În funcție – | |
Circumscripția | Răcari |
În funcție – | |
Circumscripția | Vatra Dornei |
În funcție – | |
Circumscripția | București |
Membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român | |
În funcție – | |
Ambasador al României în Grecia | |
În funcție – | |
Membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român | |
În funcție – | |
Premii | Ordinul Muncii clasa a III-a[*] () Ordinul Tudor Vladimirescu clasa a V-a[*] () Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a[*] () Ordinul Steaua Republicii Socialiste România () |
Partid politic | PCR (–decembrie 1989) |
Alma mater | Universitatea Babeș-Bolyai[1] |
Modifică date / text |
Ion Brad (n. , Pănade, Sâncel, Alba, România – d. , București, România) a fost un diplomat, poet, eseist, romancier, memorialist, traducător și scriitor român, unul din exponenții realismului socialist (mai ales în poezie) în anii 1950 și 1960, dar devenit scriitor de orientare din ce în ce mai diferită ulterior.[7][8]
Note biografice
[modificare | modificare sursă]În anul 1948 a obținut bacalaureatul la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj. Între 1948-1952 a urmat cursurile Facultății de Filologie din Cluj. După absolvirea facultății a rămas până în 1955 la Cluj, unde a reușit, ca secretar al Uniunii Scriitorilor, reabilitarea lui Ion Agârbiceanu. În 1955 s-a mutat la București, unde a devenit redactor șef al revistei pentru copii și preadolescenți, purtători ai cravatei de pionier, Cravata roșie. În 1958 a devenit redactor șef al revistei Luceafărul.[9]
Între 1973-1982 a fost ambasador al Republicii Socialiste România la Atena. În perioada 1965-1989 Ion Brad a fost deputat în Marea Adunare Națională.[10]
Ion Brad a fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 1974[11] până la căderea regimului comunist în 1989.[12]
Între 1984-1990 a fost directorul Teatrului Nottara din București.
După anul 1990 se remarcă prin numărul mare de volume memorialistice publicate, în special despre perioada în care a fost ambasadorul României în Grecia (șase volume), dar și despre oamenii, situațiile și momentele pe care generația sa le-a parcurs în perioada comunistă.
Se stinge din viață în 6 februarie 2019, la București.
Opera - lucrări publicate [13]
[modificare | modificare sursă]Poezie [14]
[modificare | modificare sursă]- Cincisutistul - 1952
- Cu sufletul deschis - 1954
- Cântecele pământului natal - 1956
- Cu timpul meu - 1958 (Premiul „George Coșbuc” al Academiei Române în 1959)
- Eroii fabulelor - 1964
- Fântâni și stele - 1965
- Fiica Dunării și a mării - 1966
- Poeme - 1970
- Orga de mesteceni - 1970
- Cele patru anotimpuri - 1972
- Zăpezile de acasă - 1972
- Noaptea cu privighetori - 1973
- Templul dinafară - 1975
- Transilvane cetăți fără somn - 1977
- Războiul cunoașterii - 1979
- Ora întrebărilor - 1979
- Cartea zodiilor - 1982
- Oracole - 1987
- Rădăcinile cerului - 1989
- Icoana nevăzută - 1996
- Al doilea suflet - 2000
Romane [15]
[modificare | modificare sursă]- Descoperirea familiei - 1964
care a fost reluat ulterior ca o trilogie (devenită în final tetralogie) în
- Romanul de familie - tetralogie - 1986
- Zăpadia
- Soare cu dinți
- În umbra castelului
- Thalassa
alte romane sunt:
- Ultimul drum - 1975
- Raiul răspopiților - 1978
- Muntele catârilor - 1980 [16]
- Întâlnire periculoasă - 1985
- Proces în recurs - 1988
- Muntele - 1996
Eseuri
[modificare | modificare sursă]- Monologuri paralele - Ion Brad și Monica Anton, Editura Curtea Veche, București, 1999
Memorialistică
[modificare | modificare sursă]- Emil Isac, un tribun al ideilor noi (1972)
- Ambasador la Atena: secvențele începutului, Editura Viitorul Românesc, 2001[17]
- Aicea, printre ardeleni - Casa Carții de Știință, Cluj-Napoca, 2007
- Dincoace de munți
Piese de teatru
[modificare | modificare sursă]- Audiență la consul - 1984
- Nu pot să dorm - 1984 — îl evocă pe Timotei Cipariu ca apărător al identității naționale a românilor din Transilvania în confruntarea lor permanentă cu Imperiul Habsburgic
Traduceri
[modificare | modificare sursă]- Létay Lajos — Versuri, 1954
- Xantopoulos-Palamas, Christos — Călătorie pe Dunăre, 1974 (traducere de Ion Brad și Dumitru Nicolae)
- Nicolai Zidorov — Poezii, 1975 (traduceri de Ion Brad, Alexandru Andrițoiu și Ion Horea)
- Nikos Kranidiotis — Poezii, 1975 (traduceri de Ion Brad și Dumitru Nicolae)
- Evanghelos Averoff-Tossizza — Porumbeii, 1976 (traduceri de Ion Brad și Dumitru Nicolae)
- Ioana Tsatsos — Poezii, 1976 (traduceri de Ion Brad, Lia Brad-Chisacof și alți cunoscători ai limbii elene)
- Tsatsos, Constantin — Aforisme și cugetări, București, Editura Univers, 1977 (traduceri de Ion Brad și Dumitru Nicolae)
- Dimos Rendis Ravanis — Reîntâlnire, 1978 (traduceri de Ion Brad, Lia Brad-Chisacof și alți cunoscători ai limbii elene)
- Elytis, Odysseas — Variațiuni pe-o rază, București, Editura Univers, 1980
- Kranidiotis, Nikos — Urmașii lui Prometeu, București, Editura Demirug, 1994 (traduceri de Ion Brad și D. Nicolae)
Filmografie
[modificare | modificare sursă]Scenarist
[modificare | modificare sursă]- Ultima noapte a singurătății (1976) - în colaborare cu Alexandru Brad
- Drumuri în cumpănă (1979) - în colaborare cu Alexandru Brad
- Umbrele soarelui (1988)
Distincții
[modificare | modificare sursă]- 1959 - Premiul Academiei Române pentru volumul de versuri "Cu timpul meu"
- 1972 - Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul "Cele patru anotimpuri"
- 1999 - Premiul de poezie "Transilvania" al Festivalului Internațional "Lucian Blaga"
Onoruri
[modificare | modificare sursă]Ion Brad este cetățean de onoare al municipiilor Cluj-Napoca și Blaj.[18]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ https://romanialiterara.com/2019/03/ion-brad-poetul-generos/ Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b DOLIU în mediul academic! Unul dintre cei mai mari scriitori contemporani ai României a muri, B1 TV
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ „Aniversarea din 1952 - Fundatia România Literara”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Ion Brad la 85 de ani
- ^ Ștefan Borbely, Existența diafană, volum de eseuri.
- ^ www.cnsas.ro/documente/2004%20-%20Membrii%20CC.pdf
- ^ „România on-line — Who's Who”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Jurnalul.ro Arhivat în , la Wayback Machine. — Membrii ultimului Comitet Central al Partidului Comunist Român
- ^ „BJC - Bibliografie completă Ion Brad” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Ion Brad - prezentare pe Crispedia
- ^ Aniversări - Ion Brad la 85 de ani
- ^ „Un roman superior tuturor celorlalte este Muntele catârilor (1980), despre viața călugărilor de la Muntele Athos și relațiile voievozilor și mănăstirilor românești cu acest centru de spiritualitate.” - Citat din articolul dedicat operei lui Ion Brad pe Crispedia
- ^ Ambasador la Atena
- ^ C.J. Alba - Ion Brad, aniversare
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Contemporan cu o mare personalitate, Ion Brad Arhivat în , la Wayback Machine. — Articol de Tudor Nedelcea, publicat la 4 iulie 2017 pe website-ul Omniscop.ro Arhivat în , la Wayback Machine.
- Eugen Simion: Recenzia volumului lui Ion Brad "Printre oamenii Blajului", Ziua 20 ianuarie 2007 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Biografie in limbile română și engleză pe site-ul Romania on Line! Arhivat în , la Wayback Machine.
Interviuri
- Sunt un "arhivar" al celui mai zbuciumat secol din ultimul mileniu, 5 septembrie 2008, Radu Constantinescu, Ziarul de Duminică
- RomLit Arhivat în , la Wayback Machine. — Interviu cu Ion Brad din seria Interviurile României literare - Ion Brad: „ ...Peste 50 de ani se va vedea cine este scriitor și cine nu” de Ilie Rad - România literară, numărul 41 din 2013
- DCNews — Interviu cu Ion Brad luat de Flaviu Predescu, publicat la 24 iulie 2018
- Nașteri în 1929
- Nașteri pe 8 noiembrie
- Decese în 2019
- Ambasadori ai României în Grecia
- Directori de teatre români
- Eseiști români
- Laureați ai premiilor Academiei Române
- Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român
- Memorialiști români
- Oameni din județul Alba
- Poeți români
- Premiile Uniunii Scriitorilor din România
- Realism socialist
- Romancieri români
- Români greco-catolici
- Traducători români
- Deputați români în Marea Adunare Națională
- Dramaturgi români
- Membri ai Partidului Muncitoresc Român