Gheorghe Țițeica

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gheorghe Țițeica
Logo of the Romanian Academy.png Membru al Academiei Române
Gheorghe Țițeica


Născut 4/17 octombrie 1873
Drobeta Turnu-Severin, România
Decedat 5 februarie 1939, (66 de ani)
București
Naționalitate română
Domeniu Matematică
Instituție Universitatea din București
Școala Politehnică din București
Alma Mater Universitatea din București
Cunoscut pentru Studiul rețelelor din spațiul cu n dimensiuni
Problema piesei de cinci lei
suprafață Țițeica
curba Țițeica
Copii Radu Țițeica
Gabriela Țițeica
Șerban Țițeica

Gheorghe Țițeica (n. 4/17 octombrie 1873, Drobeta Turnu-Severin - d. 5 februarie 1939, București) a fost un matematician și pedagog român, profesor la Universitatea din București și la Școala Politehnică din București, membru al Academiei Române și al mai multor academii straine, doctor honoris causa al Universității din Varșovia.

Este tatăl fizicianului Șerban Țițeica.

Concepte ca: Problema piesei de cinci lei (Teorema lui Țițeica), suprafață Țițeica sau curbă Țițeica îi poartă numele.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A urmat școala primară în orașul natal, iar liceul la Craiova, unde a început să se remarce pentru interesul acordat matematicii. De asemenea, la examenul de bacalaureat de la 1 septembrie 1892 s-a evidențiat prin răspunsurile date. A intrat pe primul loc la Școala Normală Superioară din București și apoi a urmat secția matematici la Facultatea de Științe de la Universitatea din București. Dintre profesorii de acolo, cel mai mult l-a impresionat Spiru Haret, despre a cărui viață și operă va scrie mai târziu.

În 1895 obține licența în matematici și este numit profesor suplinitor la Seminarul „Nifon”. În anul următor, după ce promovează examenul de capacitate pentru profesorii universitari de matematică, pleacă la studii la Paris, fiind al patrulea român la École Normale Supérieure.

Activitate științifică[modificare | modificare sursă]

Fost student al profesorului francez Gaston Darboux, Gheorghe Țițeica s-a ocupat în special cu studiul rețelelor din spațiul cu n dimensiuni, definite printr-o ecuație a lui Laplace. Este creator al unor capitole din geometria diferențială proiectivă și afină, unde a introdus noi clase de suprafețe, curbe și rețele care îi poartă numele. Prin numeroasele lucrări de matematică elementară și de popularizare a științei, pe care le-a publicat de-a lungul întregii sale vieți, a contribuit la ridicarea nivelului învățământului matematic din România.

Împreună cu Ion Ionescu, A. Ioachimescu și V. Cristescu, a înființat revista Gazeta matematică, iar cu G.G. Longinescu publicația Natura pentru răspândirea științelor. Cu D. Pompeiu a editat revista Mathematica.

Datorită lucrărilor sale de geometrie diferențială, publicate în diferite periodice de profil, devine celebru în lumea științifică și este ales ca președinte al secției de geometrie la diferite congrese. A fost ales membru corespondent sau membru al mai multor academii din mai multe țări. În mai multe rânduri a fost ales președinte al Societatea de Științe Matematice și al Societății Române de Științe. Astfel, la 15 mai 1913 devine membru titular al Academiei Române, în 1928 vicepreședinte, iar în anul următor secretar general al prestigiosului for științific.

Opera principală[modificare | modificare sursă]

  • Geometria diferențială proiectivă a rețelelor, 1924
  • Introducere în geometria diferențială proiectivă a curbelor, 1931

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Timbru românesc cu imaginea lui Gheorghe Țițeica.
  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964.
  • Dorina N. Rusu: Membrii Academiei Române – Dicționar, Ediția a III-a, Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, București, 2003.

Legături externe[modificare | modificare sursă]