Gheorghe Țițeica

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Gheorghe Țițeica
Gheorghe Țițeica.jpg
Gheorghe Țițeica
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Turnu Severin, România[1][2] Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani)[3] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CopiiRadu Țițeica
Gabriela Țițeica
Șerban Țițeica
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Etnieromâni Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniugeometrie diferențială
geometrie  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea din București
Universitatea Politehnica din București  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea din București
Colegiul Național Carol I din Craiova  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia Română  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratJean Gaston Darboux  Modificați la Wikidata
DoctoranziGrigore C. Moisil  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruStudiul rețelelor din spațiul cu n dimensiuni
Problema piesei de cinci lei
suprafață Țițeica
curba Țițeica
Logo of the Romanian Academy.png Membru titular al Academiei Române

Gheorghe Țițeica (n. , Turnu Severin, România[1][2] – d. ,[3] București, România) a fost un matematician și pedagog român, profesor la Universitatea din București și la Școala Politehnică din București, membru al Academiei Române și al mai multor academii străine, doctor honoris causa al Universității din Varșovia.

Este tatăl fizicianului Șerban Țițeica.

Concepte ca: Problema piesei de cinci lei (Teorema lui Țițeica), suprafață Țițeica sau curbă Țițeica îi poartă numele.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A urmat școala primară în orașul natal, iar liceul la Craiova, unde a început să se remarce pentru interesul acordat matematicii. De asemenea, la examenul de bacalaureat de la 1 septembrie 1892 s-a evidențiat prin răspunsurile date. A intrat pe primul loc la Școala Normală Superioară din București și apoi a urmat secția matematici la Facultatea de Științe de la Universitatea din București. Dintre profesorii de acolo, cel mai mult l-a impresionat Spiru Haret, despre a cărui viață și operă va scrie mai târziu.

În 1895 obține licența în matematici și este numit profesor suplinitor la Seminarul „Nifon”. În anul următor, după ce promovează examenul de capacitate pentru profesorii universitari de matematică, pleacă la studii la Paris, fiind al patrulea român la École Normale Supérieure.

Activitate științifică[modificare | modificare sursă]

Fost student al profesorului francez Gaston Darboux, Gheorghe Țițeica s-a ocupat în special cu studiul rețelelor din spațiul cu n dimensiuni, definite printr-o ecuație a lui Laplace. Este creator al unor capitole din geometria diferențială proiectivă și afină, unde a introdus noi clase de suprafețe, curbe și rețele care îi poartă numele. Prin numeroasele lucrări de matematică elementară și de popularizare a științei, pe care le-a publicat de-a lungul întregii sale vieți, a contribuit la ridicarea nivelului învățământului matematic din România.

Împreună cu Ion Ionescu, A. Ioachimescu și V. Cristescu, a înființat revista Gazeta matematică, iar cu G.G. Longinescu publicația Natura pentru răspândirea științelor. Cu D. Pompeiu a editat revista Mathematica.

Datorită lucrărilor sale de geometrie diferențială, publicate în diferite periodice de profil, devine celebru în lumea științifică și este ales ca președinte al secției de geometrie la diferite congrese. A fost ales membru corespondent sau membru al mai multor academii din mai multe țări. În mai multe rânduri a fost ales președinte al Societatea de Științe Matematice și al Societății Române de Științe. Astfel, la 15 mai 1913 devine membru titular al Academiei Române, în 1928 vicepreședinte, iar în anul următor secretar general al prestigiosului for științific.

Opera principală[modificare | modificare sursă]

  • Geometria diferențială proiectivă a rețelelor, 1924
  • Introducere în geometria diferențială proiectivă a curbelor, 1931

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Timbru românesc cu imaginea lui Gheorghe Țițeica.
  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964.
  • Dorina N. Rusu: Membrii Academiei Române – Dicționar, Ediția a III-a, Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, București, 2003.
  • Nicoleta-Corina Băbălîc și Adrian-Ștefan Cârstea: Gheorghe Țițeica, geometru român cu faimă internațională (1873 - 1939), Curierul de Fizică, Nr. 79, 2015, pp. 5–8.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – Ț
  • Marian Rizea și Cristina Neamțu-Rizea (). „Gheorghe Țițeica - Strămoșii, viața și urmașii (1)”. Accesat în . 
  • Marian Rizea (). „Gheorghe Țițeica - Strămoșii, viața și urmașii (2)”. Accesat în . 
  • Gheorghe Țițeica
  • Gheorghe Țițeica, unul dintre cei mai mari matematicieni ai lumii, 17 aprilie 2013, Corina Macavei, Adevărul